Carismaticu? Parte II

 

 

ùn hè forse nisun muvimentu in a Chjesa chì hè statu tantu largamente accettatu - è prontamente rifiutatu - cum'è u "Rinnovu Carismaticu". E fruntiere sò state rotte, e zone di cunfortu si sò spostate, è u statu quo hè statu sfracellatu. Cum'è e Penticoste, hè statu tuttu altru cà un muvimentu pulitu è ​​ordinatu, chì si inserisce bè in e nostre scatule preconcevute di cume u Spìritu duverebbe spustassi trà di noi. Nunda hè statu forse quantunque polarizante ... cum'è era allora. Quandu i Ghjudei anu intesu è vistu chì l'Apostuli sbuccavanu da a stanza alta, parlendu in lingue, è pruclamendu ardamente u Vangelu ...

Eranu tutti stupiti è smaravigliati, è si dicenu unu à l'altru: "Chì vole dì què?" Ma altri dicenu, scherzendu: "Anu avutu troppu vinu novu. (Atti 2: 12-13)

Tale hè a divisione ancu in u mo saccu di lettere ...

U muvimentu Carismaticu hè una mansa di gibberish, NONSENSE! A Bibbia parla di u donu di e lingue. Questu si riferisce à a capacità di cumunicà in e lingue parlate di quellu tempu! Ùn significava micca un tontu idiota ... Ùn averaghju nunda à chì vede. —TS

Mi dispiace di vede sta signora parlà cusì nantu à u muvimentu chì m'hà purtatu torna in Chjesa ... -MG

Mentre a mo figliola è eiu marchjavamu longu à a costa isulana di u Canada Occidentale sta settimana, hà indicatu u litorale arrubatu nutendu què «A bellezza hè spessu a cumbinazione di u caosu è l'ordine. D'una parte, u liturale hè casuale è caoticu ... da l'altra parte, l'acqui anu u so limitu, è ùn vanu micca al di là di i so limiti assignati ... "Eccu una descrizione adatta di u Rinnovu Carismaticu. Quandu u Spìritu hè cascatu nantu à u weekend di Duquesne, u solitu silenziu di a cappella eucaristica hè statu rottu da u pienu, da a risa è da u rigalu subitu di lingue trà alcuni di i participanti. L'onde di u Spiritu stavanu rompendu nantu à e rocce di u rituale è di a Tradizione. E petre fermanu in piedi, perchè anch'elli sò un travagliu di u Spìritu; ma a forza di st'onda Divina hà scuzzulatu e petre di l'apatia; hà strappatu u core duru, è hà messu in azzione durmendu membri di u corpu. Eppuru, cum'è San Paulu predicava ripetutamente, i doni anu tutti a so piazza in u corpu è un ordine propiu per u so usu è u so scopu.

Nanzu di discute i carismi di u Spìritu, chì hè esattamente questu cusì chjamatu "battesimu in u Spìritu" chì hà rinvivitu i carismi in i nostri tempi - è innumerevoli anime?

 

UN Nuvellu INIZIU: "U BATTISIMU IN SPIRITU"

A terminulugia vene da i Vangeli induve San Ghjuvanni distingue trà u "battesimu di u pentimentu" cù l'acqua, è un novu battesimu:

Vi battezu cù acqua, ma vene unu più putente di mè. Ùn sò micca degnu di scioglie i periculi di i so sandali. Ellu vi battezià cù u Spìritu Santu è u focu. (Luke 3:16)

Dentru stu testu si trova a piantina di i Sacramenti di u Battesimu è Cunferma. In fattu, Ghjesù hè statu u primu, cum'è capu di u so corpu, a Chjesa, à esse "battezzatu in u Spìritu", è per mezu di un altru omu (Ghjuvan Battista) à questu:

... u Spìritu Santu falò nantu ad ellu in forma fisica cum'è una culomba ... Pienu di u Spìritu Santu, Ghjesù si ne vultò da u Ghjurdanu è fù guidatu da u Spìritu in u desertu ... Diu hà untu à Ghjesù di Nazaretta cù u Spìritu Santu è a putenza. (Luke 3:22; Luke 4: 1; Atti 10:38)

Fr. Raneiro Cantalamessa a, depuis 1980, le rôle distingué de prêcher à la maison papale, y compris le pape lui-même. Pone un fattu storicu cruciale nantu à l'amministrazione di u Sacramentu di u Battesimu in a prima Chjesa:

À u principiu di a Chjesa, u Battesimu era un avvenimentu cusì putente è cusì riccu di grazia chì ùn ci era micca bisognu nurmale di un novu effusione di u Spiritu cum'è noi oghje. U battesimu hè statu servitu à l'adulti chì si sò cunvertiti da u paganisimu è chì, adeguatamente istruiti, eranu in pusizione di fà, à l'uccasione di u battesimu, un attu di fede è una scelta libera è matura. Basta à leghje a catechesi mistagogica nantu à u battesimu attribuita à Cirillu di Ghjerusalemme per piglià cuscenza di a prufundità di a fede à chì quelli chì aspettavanu u battesimu sò stati purtati. In sostanza, sò ghjunti à u battesimu attraversu una vera è vera cunversione, è cusì per elli u battesimu era un veru lavatu, un rinnovu persunale, è una rinascita in u Spìritu Santu. —Fr. Raneiro Cantalamessa, OFMCap, (predicatore papale di a famiglia dapoi u 1980); Battesimu in u Spìritu,www.catholicharismatic.us

Ma ellu rimarca chì, oghje, quella sincronizazione di a gràzia hè stata rotta postu chì u Battesimu infantile hè u più cumunu. Eppuru, se i zitelli fussinu cresciuti in case per fà una vita cristiana (cum'è si prumettenu i genitori è i padrini), a vera cunversione seria un prucessu nurmale, ancu se à un ritmu più lente, cù mumenti di grazia o di liberazione di u Spiritu Santu in tuttu quellu individuale vita. Ma a cultura cattolica oghje hè stata assai paganizata; U battesimu hè trattatu spessu cum'è una abitudine culturale, qualcosa chì i genitori "facenu" perchè hè solu ciò chì "fate" quandu site cattolicu. Parechji di sti genitori frequentanu raramente a messa, ancu menu catechizendu i so figlioli per fà una vita in u Spìritu, crescenduli invece in un ambiente seculare. Cusì, aghjusta Fr. Raneiro ...

A teulugia cattolica ricunnosce u cuncettu di un sacramentu validu ma "ligatu". Un sacramentu hè chjamatu ligatu se u fruttu chì duverebbe accumpagnallu resta ligatu per via di certi blocchi chì impediscenu a so efficacità. —Ibid.

Quellu bloccu in un'anima puderia esse qualcosa di basicu cum'è, torna, una mancanza di fede o di cunniscenza in Diu o ciò chì significa esse cristianu. Un altru pezzu seria u peccatu murtale. In a mo esperienza, u bloccu di u muvimentu di grazia in parechje anime hè solu l'assenza di evangelizazione e catechesi.

Ma cumu ponu chjamallu in quellu chì ùn anu micca cridutu? È cumu si pò crede in quellu di quale ùn anu micca intesu? È cumu si pò sente senza qualcunu da predicà? (Rumani 10:14)

Per esempiu, a mo surella è a mo figliola maiò anu ricevutu u donu di lingue subitu dopu avè ricevutu u Sacramentu di a Cunferma. Hè perchè sò stati insegnati à capisce currettamente i carismi è ancu l'aspettativa di riceve elli. Cusì era in a prima Chiesa. I Sacramenti d'iniziazione cristiana - Battesimu è Cunferma - eranu cumunimenti accumpagnati da una manifestazione di u carismi di u Spìritu Santu (prufezia, parolle di cunniscenza, guarigione, lingue, ecc.) precisamente perchè questa era l'aspettativa di a Chjesa primitiva: era nurmativa. [1]cf. Iniziazione Cristiana è Battesimu in u Spiritu - Evidenza di i primi ottu seculi, Fr. Kilian McDonnell & Fr. George Montague

Se u battesimu in u Spìritu Santu face parte di l'iniziazione cristiana, di i sacramenti custitutivi, allora ùn appartene micca à a pietà privata ma à a liturgia publica, à u cultu ufficiale di a chjesa. Dunque u battesimu in u Spìritu ùn hè micca grazia particulare per alcuni ma grazia cumuna per tutti. -Iniziazione Cristiana è Battesimu in u Spiritu - Evidenza di i primi ottu seculi, Fr. Kilian McDonnell & Fr. George Montague, Seconda Edizione, p. 370

Cusì, u "battesimu in u Spìritu", vale à dì, pricà per una "liberazione" o "effusione" o "in-riempimentu" di u Spiritu in un'anima hè veramente u modu di Diu oghje di "sbloccà" e grazie di i Sacramenti chì devenu flussu nurmale cum'è "acqua viva". [2]cf. Ghjuvanni 7:38  Cusì, vedemu in a vita di i Santi è in parechji mistichi, per esempiu, stu "battesimu di u Spìritu" cum'è una crescita naturale in grazia, accumpagnata da a liberazione di carismi, cumu si sò dati interamente à Diu in u so propiu " fiat. " Cum'è u cardinale Leo Suenens hà dettu ...

... ancu se queste manifestazioni ùn eranu più evidenti à larga scala, si truvavanu sempre induve a fede era vissuta intensamente .... -Una nova Penticoste, p. 28

Infatti, a nostra Beata Mamma hè stata a prima "carismatica", per dì cusì. Attraversu u so "fiat", a Scrittura conta chì era "ombrigata da u Spìritu Santu". [3]cf. Luca 1:35

In chì cunsiste u Battesimu di u Spiritu è ​​cumu funziona? In u Battesimu di u Spìritu ci hè una mossa secreta, misteriosa di Diu chì hè u so modu di diventà presente, in un modu chì hè diversu per ognunu perchè solu ellu ci cunnosce in a nostra parte interna è cumu agisce nantu à a nostra personalità unica ... i teologhi cercanu una spiegazione è e persone responsabili per a moderazione, ma l'anime semplici toccanu cù e so mani u putere di Cristu in u Battesimu di u Spiritu (1 Cor 12: 1-24). —Fr. Raneiro Cantalamessa, OFMCap, (predicatore papale di a famiglia dapoi u 1980); Battesimu in u Spìritu,www.catholicharismatic.us

 

MEZZI DI BATTISIMU IN SPIRITU

U Spìritu Santu ùn hè micca limitatu à cumu vene, quandu o induve. Ghjesù hà paragunatu u Spìritu cù u ventu chì "soffia induve vole. " [4]cf. Ghjuvanni 3:8 Tuttavia, vedemu in Scrittura trè modi cumuni in cui l'individui sò stati battezzati in u Spiritu in a storia di a Chjesa.

 

I. Preghiera

U Catechisimu insegna:

A preghera assiste à a grazia chì avemu bisognu per azzioni meritorie. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 2010

Penticoste era solu un cenaculu induve "si sò dedicati cun un accordu à a preghera. "  [5]cf. Atti 1:14 Cusì dinù, u Spìritu Santu hè cascatu annantu à quelli chì sò venuti à pricà simpliciamente davanti à u Santissimu Sacramentu in u weekend di Duquesne chì hà fattu nasce u Rinnovu Carismaticu Cattolicu. Sì Ghjesù hè a Vigna è noi simu i rami, u Spìritu Santu hè a "sapa" chì scorre quandu entramu in cumunione cù Diu per via di a preghera.

Mentre pricavanu, u locu duve eranu riuniti tremava, è eranu tutti pieni di u Spiritu Santu ... " (Atti 4:31)

L'individui ponu è duveranu aspettassi di esse pieni di Spiritu Santu, à un certu gradu o un altru secondu i disegni providenziali di Diu, quandu preganu.

 

II. Posa nantu à e Mani

Simone hà vistu chì u Spìritu era attribuitu da a pusizione di e mani di l'apòstuli ... (Atti 8:18)

L'imposizione di e mani hè una Dottrina Cattolica essenziale [6]cf. http://www.newadvent.org/cathen/07698a.htm; Heb 6: 1 induve a grazia hè cumunicata da l'imposizione di e mani à u destinatariu, per esempiu in i Sacramenti di l'Ordination o di a Cunferma. Cusì dinò, Diu cumuniceghja chjaramente u "battesimu in u Spìritu" per questa interazione assai umana è intima:

... Ti ricordu di mette in fiamma u donu di Diu chì avete cù l'imposizione di e mo mani. Perchè Diu ùn ci hà micca datu un spiritu di vigliaccheria ma piuttostu di putenza è amore è autocontrollu. (2 Tim 1: 6-7; vede ancu Atti 9:17)

I fideli laici, in virtù di a so participazione à u "sacerdoziu reale" di Cristu, [7]cf. Katechisimu di a Chjesa cattolica, micca. 1268 pò ancu esse adupratu cum'è navi di grazia attraversu l'imposizione di e so mani. Questu hè ancu u casu in a preghiera di guarigione. Tuttavia, a differenza trà grazia "sacramentale" è grazia "speciale" deve esse capita bè, una delineazione chì pivota sopra l'autorità. L'imposizione di e mani in u Sacramentu di i Malati, Cunferma, Ordinazione, u ritu di l'assoluzione, a preghiera di Consacrazione, ecc appartenenu esclusivamente à u sacerdoziu sacramentale è ùn ponu esse sustituite da i laici, postu chì hè Cristu chì hà istituitu u sacerdoziu; vene à dì chì l'effetti sò diversi in quantu ghjunghjenu à a so fine sacramentale.

Tuttavia, in l'ordine di grazia, u sacerdoziu spirituale di i fideli laici hè una participazione à a Divinità secondu e parole di Cristu per tuttu credenti:

Sti segni accumpagneranu quelli chì credenu: in u mo nome cacceranu i demonii, parlanu lingue nove. Ripigliaranu serpi [cù e so mani], è s’elli beianu qualcosa di murtale, ùn li ferà male. Puderanu e mani nantu à i malati, è si recuperanu. (Marcu 16: 17-18)

 

III. A Parolla Proclamata

San Paulu hà paragunatu a Parolla di Diu cù una spada à dui tagli:

Infatti, a parolla di Diu hè viva è efficace, più acuta di qualsiasi doppiu tagliu spada, penetrante ancu trà anima è spiritu, articulazioni è midolli, è capace di discernisce riflessioni è penseri di u core. (Heb 4:12)

U battesimu in u Spìritu o un novu riempimentu di u Spiritu pò accade ancu quandu a Parolla hè predicata.

Mentre Petru parlava sempre ste cose, u Spìritu Santu cascò nantu à tutti quelli chì stavanu à sente a parolla. (Atti 10:44)

In verità, quantu volte una "parolla" hà incitatu e nostre anime in fiamma quandu vene da u Signore?

 

I CARISMI

U termine "carismaticu" vene da a parolla greca charisma, chì hè 'un bon rigalu chì vene da l'amore benevulente di Diu (carisma). ' [8]Enciclopedia Cattolica, www.vinu.ventu Cù e Penticoste ghjunghjenu ancu rigali straordinarii o carismi. Dunque, u termine "Rinnovu Carismaticu" si riferisce à u Rinnuvamentu di issi carismi in i tempi muderni, ma dinò, è sopratuttu, u rinnovu interiore di l'anime. 

Ci sò sfarenti tippi di doni spirituali ma u listessu Spiritu ... À ogni individuu a manifestazione di u Spiritu hè data per qualchì benefiziu. À unu hè data per mezu di u Spìritu l'espressione di saviezza; à un altru a spressione di a cunniscenza secondu u listessu Spiritu; à un'altra fede da u listessu Spiritu; à un altru doni di guarigione da u Spiritu unicu; à un altru atti putenti; à un'altra prufezia; à un altru discernimentu di spiriti; à un'altra varietà di lingue; à un'altra interpretazione di lingue. (1 Cor 12: 4-10)

As I scrittu in Part I, i papa anu ricunnisciutu è accoltu bè u rinnovu di i carismi à i tempi muderni, cuntrariamente à l'errore chì certi teologhi pruponenu chì i carismi ùn eranu più necessarii dopu à i primi seculi di a Chjesa. U Catechisimu riafferma non solu l'esistenza perpetua di questi doni, ma a necessità di i carismi per u Tuttu Chjesa-micca solu certi individui o gruppi di preghiera.

Ci sò e grazie sacramentali, rigali propiu à i sfarenti sacramenti. Ci hè ancu grazie particulare, chjamate ancu carismi dopu à u termine grecu adupratu da San Paulu è chì significa "favore", "rigalu gratuitu", "benefiziu". Qualunque sia u so caratteru - qualchì volta hè straordinariu, cum'è u donu di miraculi o di lingue - i carismi sò orientati versu a grazia santificante è sò destinati à u bè cumunu di a Chjesa. Sò à u serviziu di a carità chì custruisce a Chjesa. — CCC, 2003 ; cf. 799-800

L'esistenza è u bisognu di i carismi sò stati riaffermati in Vaticanu II, micca insignificante, nanzu hè natu u Rinnovu Carismaticu Cattolicu:

Per l'eserciziu di l'apostolatu dà i fideli rigali speciali ... Da a ricezione di sti carismi o doni, cumpresi quelli chì sò menu drammatichi, nasce per ogni credente u dirittu è u duvere di aduprà li in a Chjesa è in u mondu per u bè di l'umanità è per a edificazione di a Chjesa. -Lumen Gentium, par. 12 (Documents du Vatican II)

Mentre ùn tratteraghju micca tutti i carismi di sta serie, tratteraghju u donu di lingue quì, spessu u più largamente incompresu di tutti.

 

LINGUE

... sintemu ancu parechji fratelli in a Chjesa chì pussedenu doni prufetichi è chì per mezu di u Spìritu parlanu ogni tipu di lingue è chì mettenu in luce per u benefiziu generale e cose piatte di l'omi è dichjaranu i misteri di Diu. —St. Ireneu, Incù l'eresi, 5: 6: 1 (AD 189)

Unu di i segni cumuni chì accumpagnavanu Pentecoste è altri mumenti quandu u Spiritu cascò nantu à i credenti in l'Atti di u Apostuli, era u donu chì u destinatariu cuminciò à parlà in un'altra lingua, di solitu scunnisciuta. Questu hè statu ancu u casu in tutta a storia di a Chjesa è ancu in u Rinnovu Carismaticu. Alcuni teologhi, in una prova di spiegà stu fenomenu, anu dichjaratu erroneamente chì Atti 2 era solu un dispositivu letterariu simbolicu per suggerisce chì u Vangelu era avà pruclamatu à i pagani, à tutte e nazioni. Tuttavia, hè chjaru chì qualcosa di natura mistica ùn hè micca solu accadutu, ma continua à accade finu à oghje. L'Apostuli, tutti Galiliani, ùn sapianu parlà lingue strangere. Cusì parlavanu ovviamente in "lingue diverse" [9]cf. Atti 2:4 chì elli stessi ùn anu micca ricunnisciutu. Tuttavia, quelli chì anu intesu l'Apostuli eranu di varie regioni è anu capitu ciò chì si dicia.

Prete americanu, Fr. Tim Deeter, in un testimoniu publicu, trasmette cumu mentre era in una messa in Medjugorje, hà cuminciatu à capisce di colpu l'omelia chì era data in croatu. [10]da u CD In Medjugorje, m'hà dettu u Secret, www.childrenofmedjugorje.com Questa hè una sperienza simile di quelli in Ghjerusalemme chì anu cuminciatu à capisce l'Apostuli. Tuttavia, questu hè più cusì u donu di l'intelligenza datu à l'ascoltatore.

U donu di e lingue hè un etrusca lingua, ancu s'ella ùn hè micca di sta terra. Fr. Denis Phaneuf, un amicu di famiglia è capimachja di longu tempu in u Rinnovu Carismaticu Canadese, hà dettu chì in una occasione, hà pricatu per una donna in u Spiritu in lingue (ùn hà micca capitu ciò ch'ellu dicia). Dopu, hà alzatu l'ochji versu u prete francese è hà dichjaratu: "Eiu, parli ucrainu perfettu!"

Cum'è qualsiasi lingua chì hè straniera à l'uditore, e lingue ponu sembrà "gibberish". Ma ci hè un altru carisma chì San Paulu chjama l '"interpretazione di lingue" induve una altra persona hè data per capisce ciò chì hè statu dettu per mezu di una comprensione interiore. Questa "capiscitura" o parola hè allora sottumessa à u discernimentu di u corpu. San Paulu hè attentu à rimarcà chì e lingue sò un donu chì custruisce a persona individuale; però, quandu hè accumpagnatu da u donu di l'interpretazione, pò custruisce tuttu u corpu.

Avà mi piacerebbe chì tutti voi parliate in lingue, ma ancu di più per prufetizà. Quellu chì prufetizza hè più grande di quellu chì parla in lingue, a menu chì ùn interpreta, per chì a chjesa sia edificata ... Sì qualchissia parla in una lingua, sia duie o massimu trè, è ognuna in turnu, è unu deve interpretà . Ma s'ellu ùn ci hè micca un interpretu, a persona deve stà muta in a chjesa è parlà à sè stessa è à Diu. (1 Cor 14: 5, 27-28)

U puntu quì hè unu di in l'assemblea. (In effetti, parlà in lingue hè accadutu in u cuntestu di a messa in a prima Chjesa).

Alcune persone rifiutanu u donu di e lingue perchè per elli sembra una semplice balbuzia. [11]cf. 1 Cor 14: 23 Tuttavia, hè un sonu è una lingua chì ùn hè micca gibberish per u Spìritu Santu.

Di listessa manera, u Spìritu vene ancu à l'aiutu di a nostra debulezza; perchè ùn sapemu micca pricà cum'ellu ci vole, ma u Spìritu stessu intercede cun gemiti inesprimibili. (Rom 8:26)

Perchè unu ùn capisce qualcosa ùn invalida micca cusì ciò chì ùn hè micca capitu. Quelli chì rifiutanu u carisma di e lingue è u so caratteru misteriosu sò, senza surpresa, quelli chì ùn anu micca u donu. Anu spessu, troppu prontu, capitu a spiegazione anemica di alcuni teologhi chì impartiscenu cunniscenze intellettuali è teorie, ma anu poca esperienza in i carismi mistichi. Hè simile à qualchissia chì ùn hà mai natu in piedi nantu à a costa chì dice à i bagnanti cumu hè di pisà l'acqua - o chì ùn hè mancu pussibule.

Dopu avè statu pregatu per una nova surtita di u Spìritu in a so vita, a mo moglia avia dumandatu à u Signore u donu di e lingue. Dopu tuttu, San Paulu ci hà incuraghjitu à fà cusì:

Perseguite l'amore, ma sforzatevi cun impazienza per i doni spirituali ... Mi piacerebbe chì tutti voi parliate in lingue ... (1 Cor 14: 1, 5)

Un ghjornu, parechje settimane dopu, era inghjinuchjata accantu à u so lettu chì pregava. Di colpu, cum'ella a dice,

... u mo core hà cuminciatu à batte in u mo pettu. Tandu cum'è di colpu, e parolle anu cuminciatu à cresce da a prufundità di u mo esse, è ùn pudia micca impedisce! Sò versati da a mo ànima quandu aghju cuminciatu à parlà in lingue!

Dopu à quella sperienza intitiale, chì rispechja quella di e Penticoste, continua à parlà in lingue finu à oghje, aduprendu u donu sottu a so forza di vuluntà è cum'è u Spiritu guida.

Un cumpagnu missionariu cattolicu chì cunnoscu hà trovu un vechju himnale di u Cantu Gregorianu. À l'internu di a cupertina, dicia chì l'innu era a codificazione di a "lingua di l'angeli". Se si sente una assemblea chì canta in lingue - qualcosa chì hè veramente bellu - s'assumiglia à a cadenza chì scorre di u cantu. U Cantu Gregorianu, chì tene una piazza preziosa in a Liturgia, puderia esse infatti u discendente di u carisma di e lingue?

Infine, Fr. Raneiro Cantalemessa hà dettu in una cunferenza di Steubenville, induve i preti ch'e cunnoscu personalmente eranu presenti, cumu u papa Ghjuvan Paulu II hè venutu à parlà in lingue, surtendu da a so cappella cù gioia d'avè ricevutu u donu! Ghjuvan Paulu II hè statu ancu intesu parlà in lingue mentre era in preghera privata. [12]Fr. Bob Bedard, u tardu fundatore di i Cumpagni di a Croce, era ancu unu di i preti presenti per sente sta testimunianza.

U donu di e lingue hè, cum'è insegna u Catechisimu, "straordinariu". Tuttavia, trà quelli chì cunnoscu chì anu u donu, hè diventatu una parte urdinaria di a so vita d'ogni ghjornu - cumpresu a mo propria. In listessu modu, u "battesimu in u Spìritu" era una parte nurmativa di u Cristianesimu chì hè stata persa per via di parechji fattori, ancu menu, un'apostasia in a Chjesa chì hà fioritu in i seculi scorsi. Ma grazie à Diu, u Signore cuntinueghja à versà u so Spìritu quandu, è induve ellu vole soffià.

Vogliu sparte più di e mo sperienze persunali cun voi in a Parte III, oltre à risponde à alcune di e obiezioni è preoccupazioni suscitate in quella prima lettera in Part I.

 

 

 

 

A vostra donazione in questu mumentu hè apprezzata assai!

Cliccate quì sottu per traduce sta pagina in una lingua diversa:

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 cf. Iniziazione Cristiana è Battesimu in u Spiritu - Evidenza di i primi ottu seculi, Fr. Kilian McDonnell & Fr. George Montague
2 cf. Ghjuvanni 7:38
3 cf. Luca 1:35
4 cf. Ghjuvanni 3:8
5 cf. Atti 1:14
6 cf. http://www.newadvent.org/cathen/07698a.htm; Heb 6: 1
7 cf. Katechisimu di a Chjesa cattolica, micca. 1268
8 Enciclopedia Cattolica, www.vinu.ventu
9 cf. Atti 2:4
10 da u CD In Medjugorje, m'hà dettu u Secret, www.childrenofmedjugorje.com
11 cf. 1 Cor 14: 23
12 Fr. Bob Bedard, u tardu fundatore di i Cumpagni di a Croce, era ancu unu di i preti presenti per sente sta testimunianza.
Posted in Home, CARISMATICU? e nella , , , , , , , , , , , , , , .

Comments sò chjusi.