Cume l'era era persa

 

THE speranza futura di una "era di pace" basata annantu à i "milla anni" chì seguitanu a morte di l'Anticristu, secondu u libru di l'Apocalisse, pò parè cum'è un novu cuncettu per alcuni lettori. À l'altri, hè cunsiderata una eresia. Ma ùn hè nè. U fattu hè, a speranza escatologica di un "periodu" di pace è di ghjustizia, di un "riposu di u sabbatu" per a Chjesa prima di a fine di i tempi, ùn avè a so basa in Sacra Tradizione. In realtà, hè statu un pocu sepoltu in seculi di interpretazione errata, attacchi ingiustificati è teologia speculativa chì cuntinua finu à oghje. In questu scrittu, guardemu à a quistione di esattamente quantu "L'era era persa" -un pocu di telenovela in sè - è altre dumande cume s'ellu hè letteralmente un "mille anni", se Cristu serà visibilmente presente à quellu tempu, è ciò chì pudemu aspettà. Perchè hè impurtante? Perchè ùn conferma micca solu una speranza futura chì a Beata Mamma hà annunziatu cum'è prussimu à Fatima, ma di l'evenimenti chì devenu accade à a fine di st'epica chì cambierà u mondu per u sempre ... eventi chì parenu esse nant'à a soglia stessa di i nostri tempi. 

 

A PROFESIA ... EREIE

In Penticoste è l'Illuminazione, Aghju datu una cronulugia simplice secondu a Scrittura è i Padri di a Chjesa di cumu si sviluppanu i tempi fini. Essenzialmente, prima di a fine di u mondu:

  • L'Anticristu nasce ma hè scunfittu da Cristu è ghjittatu in l'infernu. [1]Rev 19: 20
  • Satanassu hè incatenatu per "mille anni", mentre i santi regnanu dopu una "prima risurrezzione". [2]Rev 20: 12
  • Dopu stu periodu di tempu, Satanassu hè liberatu, chì tandu face un ultimu assaltu annantu à a Chjesa. [3]Rev 20: 7
  • Ma u focu cade da u celu è cunsuma u diavulu chì hè ghjittatu "in a piscina di u focu" induve "a bestia è u falsu prufeta eranu". [4]Rev 20: 9-10
  • Ghjesù volta in gloria per riceve a so Chjesa, i morti sò risuscitati è ghjudicati secondu i so atti, u focu casca è un Novu Celu è una Nova Terra sò fatti, inaugurendu l'eternità. [5]Rev 20: 11-21: 2

Cusì, dopu à l'Anticristu è nanzu à a fine di i tempi, ci hè un periudu intermittenti, un "mille anni", secondu a "Revelazione" di San Ghjuvanni ch'ellu hà ricevutu in l'isula Patmos.

Dapoi u principiu, però, ciò chì significava questu periodu di "mille anni" hè statu subitu distortu da alcuni cristiani, in particulare cunvertiti ebrei chì avianu aspettatu un Messia terrestre. Piglionu sta prufezia per significà chì Ghjesù hà da vultà in a carne regnà nantu à a terra per un littirale piriudu di mille anni. Tuttavia, questu ùn hè micca ciò chì Ghjuvanni o l'altri Apostuli anu insegnatu, è cusì queste idee sò state cundannate cum'è erisia sottu u titulu Chiliasmu [6]da u grecu, kiliàs, o 1000 or millenarisimu. [7]da u latinu, mille, o 1000 Quandu u tempu passava, queste eresie mutavanu in altri cume millenarianisimu carnale chì i so aderenti credevanu chì ci sarebbe un regnu terrestre punteggiatu da feste fastose è banchetti carnali chì dureranu millenaria letteralmente. Montanisti (Montanisimu) hà tenutu a cridenza chì u regnu millenariu era dighjà principiatu è chì a Nova Ghjerusalemme era dighjà discesa. [8]cf. Rev 21: 10 À u XVIu seculu, e versioni prutestante di u millenarianisimu si sparghjenu ancu mentre altri circoli cattolici cuminciavanu à prumove attenuati o mudificatu forme di millenarianisimu chì anu dispensatu i banchetti carnali, ma anu tenutu sempre chì Cristu tornerà à regnà visibilmente in carne per un letterale millenariu. [9]Source: U Trionfu di u Regnu di Diu in u Millenium è End Times, Rev. Jospeh Iannuzzi, OSJ, pp 70-73

A Chjesa cattolica, però, era coerente in avertimentu di questi incendi eretici ogni volta chì eranu accesi, denunzendu ogni nuzione chì Cristu venia di novu in a storia umana per regnà visibilmente in carne nantu à a terra, è per un litturale milla anni.

L'ingannu di l'Anticristu cummencia digià à piglià forma in u mondu ogni volta chì a rivendicazione hè fatta per realizà in a storia quella speranza messianica chì pò esse realizata solu al di là di a storia per mezu di u ghjudiziu escatologicu. A Chjesa hà rifiutatu ancu e forme mudificate di sta falsificazione di u regnu per vene sottu u nome di millenarianisimu, in particulare a forma pulitica "intrinsecamente perversa" di un messianisimu seculare. - Catechisimu di a Chjesa Cattolica, micca. 676

Chì u Magisteriu ùn hà micca cundannata, però, hè a pussibilità di un regnu temporale induve Cristu regna spiritualmente da sopra per un periudu di tempu trionfante simbulizata da u numeru di "mille anni", quandu Satanassu hè incatenatu in l'abissu, è a Chjesa gode di un "riposu di u sàbatu". Quandu sta dumanda hè stata posta à u Cardinale Ratzinger (Papa Benedettu XVI) quandu era capu di a Cungregazione per a Duttrina di a Fede, hà rispostu:

A Santa Sede ùn hà ancu fattu alcuna dichjarazione definitiva à stu riguardu. -Il Segno del Soprannaturale, Udine, Italia, n. 30, p. 10, Ott. 1990; Fr. Martino Penasa hà presentatu questa dumanda di un "regnu millenariu" à u Cardinale Ratzinger

È dunque, vultemu allora versu i Padri di a Chjesa, quelli ...

... altissimi intelletti di i primi seculi di a Chjesa, chì i so scritti, sermoni è vite sante anu influenzatu dramaticamente a definizione, a difesa è a propagazione di a Fede. -Enciclopedia Cattolica, Publicazioni di Dumenicu Visitatore, 1991, p. 399

Perchè, cum'è San Vincente di Lérins hà scrittu ...

... sì qualchì nova dumanda si pone nantu à a quale ùn hè stata una tale decisione datu, duverebbenu tandu ricorre à l'opinioni di i santi Padri, di quelli almenu, chì, ognunu in u so tempu è in u so locu, restendu in l'unità di cumunione è di a fede, eranu accettati cum'è maestri appruvati; è tuttu ciò chì si pò truvà chì anu tenutu, cun una sola mente è cun un solu accunsentu, questu duverebbe esse cunsideratu a vera è cattolica duttrina di a Chjesa, senza alcun dubbitu o scrupulu.. -Cumunitariu di 434 dC, "Per l'antichità è l'universalità di a fede cattolica contr'à e novità prufane di tutte l'erezie", Ch. 29, n. 77

 

CHAT DICU ...

Ci era una voce cunsistenti trà i Padri di a Chjesa riguardu à u "millenniu", un insignamentu chì anu dichjaratu hè statu trasmessu da l'Apostuli stessi è prufetizatu in e Sacre Scritture. U so insegnamentu era u seguente:

1. I Patri anu divisu a storia in sette mila anni, simbolicu di i sette ghjorni di creazione. I studiosi di a Scrittura Cattolica è Protestante datanu a creazione di Adamu è Eva versu 4000 aC 

Ma ùn ignurate micca questu fattu, amatu, chì cù u Signore un ghjornu hè cum'è mille anni è mille anni cum'è un ghjornu. (2 Pet 3: 8)

... stu ghjornu nostru, chì hè delimitatu da u risuscitamentu è u tramontu di u sole, hè una ripresentazione di quellu bellu ghjornu à chì u circuitu di mille anni affissà i so limiti. - Lactance, Patri di a Chjesa: The Divine Institutes, Libro VII, Capitulu 14, Enciclopedia Cattolica; www.vinu.ventu

Anu previstu, in u mudellu di u Creatore è di a creazione, chì dopu à u "sestu ghjornu", vale à dì u "sei millesimu annu", ci seria un "riposu di u sabbatu" per a Chjesa - un settimu ghjornu prima di a finale è Eterna "Ottu" ghjornu.

È Diu hà ripusatu u settimu ghjornu da tutte e so opere ... Dunque, un restu di sabbatu ferma sempre per u populu di Diu. (Eb 4: 4, 9)

... quandu u Figliolu vene è distruggierà u tempu di l'impiegatu è ghjudicà l'innuu, è cambierà u sole è a luna è e stelle - allora, infine, riposerà à u settimu ghjornu ... dopu a riposà à tutte e cose u principiu di l'ottimu ghjornu, vale à dì u principiu di un altru mondu. -Letta di Barnaba (70-79 d.C.), scritta da un Babbu Apostolicu di u Seculu Seculu

... cume s'ellu fussi una cosa bona chì i santi avissenu dunque godere di una specie di riposu in Sabbath durante quellu periodu, un santu liberu dopu à u travagliu di sei mila anni da quandu l'omu hè statu creatu ... (è) ci duverebbe seguità l'osservazione di sei mila anni, à sei ghjorni, una spezia di Sabatu di settimu ghjornu in i mille anni successivi ... È questa opinione ùn seria inghjugabile, se si creda chì e gioie di i santi, in quellu Sabatu, saranu spirituali, è cunsequente. annantu à a prisenza di Diu ... —St. Agustinu di Ippona (354-430 d.C.; Dottore di a chjesa), De Civitate Dei, Bk. XX, Ch. 7, Cattolica Università di America Press

2. Dopu à l'insignamentu di San Ghjuvanni, anu cridutu chì tutte e gattivezza seranu purgate da a terra è chì Satanassu serà incatenatu durante stu settimu ghjornu.

Ancu u principe di i diavuli, chì hè l'articulu di tutti i mali, serà ligatu cù catene, è serà incarceratu durante i mille anni di a regula celeste ... -4mu seculu scrittore ecclesiasticu, Lactantius, "L'Instituti Divini", I Fathers ante-Nicene, Vol 7, p. 211

3. Ci seria una "prima risurrezzione" di i santi è martiri.

Eiu è tutti l'altri cristiani ortodossi sintimu certi chì ci serà una risurrezzione di a carne seguitata da mille anni in una cità di Ghjerusalemme ricustruita, impellita è ingrandita, cum'è l'annunziatu i prufeti Ezechiele, Isaias è altri ... Un omu trà di noi chjamatu Ghjuvanni, unu di l'Apostuli di Cristu, hà ricevutu è preditu chì i seguitori di Cristu abiterianu in Ghjerusalemme per mille anni, è chì dopu l'universale è, in breve, a risurrezzione eterna è u ghjudiziu averanu fattu. —St. Justin Martire, Dialogu cù Trypho, Ch. 81, I Babbi di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu

Cunfissemu chì un regnu hè prumessu à noi nantu à a terra, puru siddu prima di u celu, solu in un altru statu di l'esistenza; in quantu serà dopu a risurrezzione per mille anni in a cità divinamente custruita di Ghjerusalemme ... Diciamu chì sta cità hè stata furnita da Diu per riceve i santi in a so risurrezzione, è di rinfrescassi cù l'abbundanza di tutte e benedizioni veramente spirituali. , cum'è una recompensa per quelli chì avemu sia disprezzatu o persu ... —Tertulianu (155–240 AD), Babbu Chjesa Nicene; Avversu Marcion, Fatori di Ante-Nicene, Publisher Henrickson, 1995, Vol. 3, pp. 342-343)

Dunque, u Figliolu di u Diu più altu è putente ... averà distruttu l'inghjustizia, è eseguitu u so grande ghjudiziu, è averà richiamatu in vita i ghjusti, chì ... saranu ingagiati trà l'omi milla anni, è li guverneranu cù i più ghjusti. cumanda ... - Lactance, L'Istituti Divini, I Padri ante-Nicene, Vol 7, p. 211

Dunque, a benedizione prevista si riferisce senza dubbitu à u tempu di u so Regnu, quandu i ghjusti guverneranu nantu à a risurrezzione da i morti; quandu a creazione, rinata è liberata da a schiavitù, darà una abbundanza di cibi di ogni tipu da a rugiada di u celu è da a fertilità di a terra, cum'è ricordanu l'anziani. Quelli chì anu vistu à Ghjuvanni, discepulu di u Signore, [dicenu] ch'elli anu intesu parlà da ellu cumu u Signore hà insignatu è parlatu di sti tempi ... —St. Ireneu di Lione, Babbu di a Chjesa (140–202 AD); Avversu Haereses, Ireneu di Lione, V.33.3.4, I Babbi di a Chjesa, Edizione CIMA

4. Cunfirmendu i prufeti di l'Anticu Testamentu, anu dettu chì stu periodu coincideria cù una ristaurazione di a creazione per via di u quale seria pacificata è rinuvata è chì l'omu camperebbe i so anni. Parlendu in u listessu linguaghju simbolicu di Isaia, Lattanziu hà scrittu:

A terra aprirà a so fecundità è darà i frutti i più abbundanti da sè stessu; e muntagne rocciose gocceranu di mele; i fiumi di vinu scorreranu, è i fiumi scorreranu cù u latte; in breve u mondu stessu si rallegrerà, è tutta a natura esalterà, essendu rescuvata è liberata da u duminiu di u male è di a impietà, è di a culpabilità è di l'errore. - Caecilius Firmianus Lactantius, L'Instituti Divini

Ellu culpisce u spietatu cù u bastone di a so bocca, è cù u soffiu di e so labbre hà da tumbà u gattivu. A ghjustizia serà a banda intornu à a so cintura, è a fideltà una cintura nantu à i so fianchi. Tandu u lupu serà un invitatu di l'agnellu, è u leopardo si stenderà cù u caprettu ... Ùn ci serà nè male nè ruvina nantu à tutta a mo santa muntagna; perchè a terra serà piena di cunniscenza di u SIGNORE, cume l'acqua copre u mare ... In quellu ghjornu, u Signore a piglierà di novu in manu per ricuperà u restu di u so pòpulu (Isaia 11: 4-11)

Ùn serà micca un mondu perfettu, postu chì ci serà sempre a morte è u liberu arbitriu. Ma u putere di u peccatu è di a tentazione serà statu assai diminuitu.

Queste sò e parolle di Isaia riguardu à u millenniu: 'Perchè ci serà un celu novu è una terra nova, è i primi ùn seranu micca ricurdati nè venuti in u so core, ma seranu cuntenti è si rallegreranu di queste cose, chì creu ... Ùn ci serà più un criaturu di ghjorni quì, nè un vechju chì ùn cumpii i so ghjorni; perchè u zitellu hà da more centu anni ... Perchè cum'è i ghjorni di l'arburu di a vita, cusì saranu i ghjorni di u mo pòpulu, è l'òpere di e so mani seranu multiplicate. I mo eletti ùn travagliaranu micca in vanu, nè pruduceranu figlioli per una maladizzione; perchè saranu una simenza ghjusta benedetta da u Signore, è a so pusterità cun elli. —St. Justin Martyr, Dialogu cù Trifone, Ch. 81, I Padri di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu; cf. Is 54: 1

5. U tempu stessu seria mudificatu in qualchì modu (da quì a raghjoni chì ùn hè micca un "mille anni" letterale).

Avà ... capemu chì un periudu di mille anni hè indicatu in lingua simbolica. —St. Justin Martire, Dialogu cù Trypho, Ch. 81, I Babbi di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu

U ghjornu di a grande macellazione, quandu e torre cadenu, a luce di a luna serà cum'è quella di u sole è di a a luce di u sole serà sette volte più grande (cum'è a luce di sette ghjorni). U ghjornu chì u Signore attacca e ferite di u so pòpulu, guarì e contusioni lasciate da i so colpi. (Is 30: 25-26)

U sole diventerà sette volte più luminosu ch'è avà. - Caecilius Firmianus Lactantius, L'Instituti Divini

Comu dice Augustine, l'ultima età di u mondu currisponde à l'ultima tappa di a vita di un omu, chì ùn dura micca per un numeru fissatu d'anni cum'è l'altre fasi, ma dura qualchì volta quant'è l'altri, inseme è ancu più longu. Per quessa, l'ultima età di u mondu ùn pò micca esse assignata un numaru determinatu d'anni o generazioni. —St. Thomas Aquinu, Quistioni Disputate, Vol. II De Potentia, Q. 5, n.5; www.dhspriory.org

6. Stu periodu ghjunghjerà à a fine à u listessu tempu chì Satanassu serà liberatu da a so prigiò, resultendu in a cunsumazione finale di tutte e cose. 

Prima di a fine di i mille anni, u diavulu serà liberatu di novu è riunisce tutte e nazioni pagane per fà a guerra contru a cità santa ... "Allora l'ultima rabbia di Diu verrà nantu à e nazioni, è di tuttu li distruggerà" è u mondu calà in una grande conflagrazione. -4mu seculu scrittore ecclesiasticu, Lactantius, "L'Instituti Divini", I Fathers ante-Nicene, Vol 7, p. 211

Puderemu daveru capace di interpretà e parolle: "U prete di Diu è di Cristu regnerà cun ellu mille anni; è quandu i mila anni seranu compii, Satanassu serà liberatu da a so prigiò; " perchè cusì significanu chì u regnu di i santi è a schiavitù di u diavulu cesseranu simultaneamente ... cusì à a fine anderanu fora chì ùn appartenenu micca à Cristu, ma à quellu ultimu Anticristu ... —St. Agostinu, i Babbi Anti-Nicene, Cità di Diu, Libru XX, cap. 13, 19

 

DONU CHAT COS H SAP PASCU?

Quandu si leghje cummentarii biblichi cattolici, enciclopedie, o altre referenze teologiche, cundannanu guasgi universale o scartanu ogni cuncettu di un periodu "millenniale" prima di a fine di u tempu, senza ammette ancu u cuncettu di un periodu trionfante di pace in terra in u a Santa Sede ùn hà ancu fattu una dichjarazione definitiva à stu riguardu ". Vale à dì, ricusanu ciò chì ancu u Magisteriu ùn hà.

In a so ricerca impurtante nantu à questu sughjettu, u teologu Fr. Ghjiseppu Iannuzzi scrive in u so libru, U Trionfu di u Regnu di Diu in u Millenniu è i Tempi Finali, cumu i sforzi di a Chjesa per luttà contr'à l'eresia di Chiliasm anu spessu purtatu à un "approcciu presuntuoso" da parte di i critichi in quantu à e parolle di i Padri nantu à u millenniu, è chì questu hà purtatu à una "falsificazione eventuale di quelle duttrine di i Padri Apostolici". [10]U Trionfu di u Regnu di Diu in u Millenniu è i Tempi Finali: Una Cridenza Pròpia da a Verità in Scritture è insegnamenti di a Chjesa, St John the Evangelist Press, 1999, p.17.

Esaminendu u rinnovu trionfante di u Cristianesimu, parechji autori anu presu un stile sculare, è anu lampatu ombre di dubbitu nantu à i primi scritti di i Padri Apostolichi. Parechji si sò avvicinati à l'etichettatura cum'è eretichi, paragunendu erroneamente e so duttrine "micca mudificate" di u millenniu à quelle di e sette eretiche. —Fr. Ghjiseppu Iannuzzi, U Trionfu di u Regnu di Diu in u Millenniu è i Tempi Finali: Una Cridenza Pròpia da a Verità in Scritture è insegnamenti di a Chjesa, St John Evangelist Press, 1999, p. 11

Più à spessu, sti critichi basanu a so pusizione nantu à u millenniu nantu à i scritti di u storicu di a Chjesa Eusebiu di Cesarea (c. 260-c. 341 d.C.). Era è hè cunsideratu un Babbu di a storia di a Chjesa, è dunque a fonte "vai à" per parechje dumande storiche. Ma ùn era sicuramente micca un teologu.

Eusebiu stessu hè diventatu vittima d'errori duttrinali è hè statu, in realtà, dichjaratu da a Santa Madre Chjesa "schismatica" ... hà tenutu opinioni arianistiche ... hà rifiutatu a consubstancialità di u Babbu cù u Figliolu ... hà cunsideratu u Spìritu Santu cum'è una criatura (! ); è ... hà cundannatu a venerazione di l'imaghjini di Cristu "per ùn avè micca purtatu u nostru Diu in una maghjina, cum'è i pagani". —Fr. Iannuzzi, Ibid., P. 19

Frà i primi scrittori di u "millenniu" ci era San Papia (circa 70-c. 145 d.C.) chì era Vescu di Hierapolis è un martire per a so fede. Eusebiu, chì era un forti avversariu di Chiliasm è dunque di qualsiasi cuncettu di un regnu di millenniu, paria esce da a so strada per attaccà à Papias. San Ghjerone hà scrittu:

Eusebiu ... hà accusatu Papias di trasmette a duttrina eretica di Chiliasmu à Ireneu è altri primi membri di a chjesa. -New Enciclopedia Cattolica, 1967, vol. X, p. 979

In i so scritti, Eusebiu prova à lampà l'ombra nantu à a credibilità di Papias quandu hà scrittu:

Papia stessu, in l'introduzione di i so libri, face palisà chì ùn era micca ellu stessu un auditore è testimone oculare di i santi apostuli; ma ci dice ch'ellu hà ricevutu e verità di a nostra religione da quelli chì li cunniscianu ... -Storia di a Chiesa, Libru III, Ch. 39, n. 2

Eppuru, hè ciò chì San Papia hà dettu:

Ùn esiteraghju micca à aghjunghje ancu per voi à e mo interpretazioni ciò chì prima aghju amparatu cun cura da i Presbiteri è aghju avutu cun cura almacenatu in memoria, dendu assicuranza di a so verità. Perchè ùn aghju micca pigliatu piacè cum'è quelli chì facenu in quelli chì parlanu assai, ma in quelli chì insegnanu ciò chì hè veru, nè in quelli chì raccontanu precetti stranieri, ma in quelli chì raccontanu i precetti chì sò stati dati da u Signore à a fede è hè falatu da a Verità stessa. È ancu se un seguitore di i Presbiteri accadessi di vene, mi dumanderebbe per e parolle di i Presbiteri, ciò chì Andrew hà dettu, o ciò chì Petru hà dettu, o ciò chì Filippu o ciò chì Tumasgiu o Ghjacumu o ciò chì Ghjuvanni o Matteu o qualsiasi altru di u Signore discepuli, è per e cose chì l'altri discìpuli di u Signore, è per e cose chì Aristion è u Presbiteru Ghjuvanni, i discìpuli di u Signore, dicìanu. Perchè aghju immaginatu chì ciò chì avia da esse ottenutu da i libri ùn era micca cusì prufittu per mè cum'è ciò chì venia da a voce viva è permanente. —Ibbid. n. 3-4

L'affirmazione di Eusebiu chì Papias hà tiratu a so duttrina da "cunniscenti" invece di l'Apostuli hè à u megliu una "teoria". Speculeghja chì per "Presbiteri" Papias si riferisce à discepuli è amichi di l'Apostuli, ancu se Papias cuntinua chì era preoccupatu di ciò chì l'Apostuli, "Andrew hà dettu, o ciò chì Petru hà dettu, o ciò chì Filippu o ciò chì Thomas o Ghjacumu o ciò chì Ghjuvanni o Matteu o qualsiasi altru di i discìpuli di u Signore ... "Tuttavia, a chjesa di u Babbu San Ireneu (circa 115-c. 200 d.C.) impiega u termine"presbiteri"In riferimentu à l'Apostuli, ma San Petru si riferisce à sè stessu in questu modu:

Dunque esortu i presbiteri trà voi, cum'è cumpagnu presbiteru è testimone di e suffrenze di Cristu è quellu chì hà una parte in a gloria da esse rivelata. (1 Pet 5: 1)

Inoltre, San Ireneu hà scrittu chì Papias era "un ascoltatore di [l'Apostolu] Ghjuvanni, è cumpagnu di Policarpu, un omu di i tempi antichi". [11]Enciclopedia Cattolica, San Papia, http://www.newadvent.org/cathen/11457c.htm À chì autorità dice San Ireneu? In parte, basatu annantu à i scritti di Papias ...

È queste cose sò testimuniate per iscrittu da Papias, l'uditore di Ghjuvanni, è un cumpagnu di Policarpu, in u so quartu libru; perchè ci era cinque libri compilati da ellu. —St. Ireneu, Contru à l'erezie, Libru V, Capitulu 33, n. 4

... è forse da San Policarpu ellu stessu chì Ireneu hà cunnisciutu, è chì era discepulu di San Ghjuvanni:

Sò capace di descrive u locu propiu in cui u beatu Policarpu era pusatu discursò, e so surtite è e so entrate, è u modu di a so vita, è u so aspettu fisicu, è i so discorsi à a ghjente, è i conti ch'ellu hà datu di u so rapportu cù Ghjuvanni è cù l'altri chì avianu vistu u Signore. È mentre s'arricurdava di e so parolle, è di ciò ch'ellu avia intesu da elli riguardu à u Signore, è riguardu à i so miraculi è u so insegnamentu, avendu li ricevuti da testimoni oculari di a "Parolla di vita", Policarpu hà riferitu tutte e cose in armunia cù e Scritture. —St. Ireneu, da Eusebiu, Storia di a Chjesa, Ch. 20, n. 6

A dichjarazione di u Vaticanu afferma a cunnessione diretta di Papias cù l'Apostolu Ghjuvanni:

Papias per nome, di Herapolis, un discepulu caru à Ghjuvanni ... hà cupiatu u Vangelu fedelmente sottu a dicta di Ghjuvanni. -Codex Vaticanus Alexandrinus, Nr. 14 Bibl. Lat. Opp. I., Romae, 1747, p.344

Facendu l'assunzione chì Papias propagava l'erezia di Chiliasm piuttostu chè a verità di un regnu spirituale temporale, Eusebiu va finu à dì chì Papias hè "un omu di poca intelligenza". [12]La Fede di i primi Padri, WA Jurgens, 1970, p. 294 Chì dice allora per Ireneu, Ghjustinu Martire, Lattanziu, Agostinu, è altri Babbi di a Chjesa quale hà prupostu chì u "mille anni" si riferisce à un regnu temporale?

In effetti, l'appropriazione indebita di e duttrine di Papias à certe eresie ebraiche-cristiane di u passatu emerge precisamente da tale opinione difettosa. Alcuni teologi anu aduttatu in modu involuntariu l'approcciu speculativu di Eusebiu ... In seguitu, sti ideologhi anu assuciatu tuttu è tuttu ciò chì cunfina cun un millenniu cù Chiliasmu, risultendu in una violazione non guarita in u campu di eschatololgy chì resterebbe per un tempu, cum'è una rigidità onnipresente, attaccata à a parola saliente millenniu. —Fr. Ghjiseppu Iannuzzi, U Trionfu di u Regnu di Diu in u Millenniu è i Tempi Finali: Una Cridenza Pròpia da a Verità in Scritture è insegnamenti di a Chjesa, St John Evangelist Press, 1999, p. 20

 

O'zbekcha

Cumu interpreta oghje a Chjesa i "mille anni" riferiti da San Ghjuvanni? Di novu, ùn hà fattu alcuna dichjarazione definitiva à stu riguardu. Tuttavia, l'interpretazione data da a grande maggioranza di i teologhi oghje, è per parechji seculi, hè una di quattru chì u duttore di a chjesa, Santu Agustinu di Ippona, hà prupostu. Ellu disse ...

... finu à chì mi pare ... [St. Ghjuvanni] hà adupratu i milla anni cum'è equivalente per tutta a durata di stu mondu, aduprendu u numeru di perfezzione per marcà a pienezza di u tempu. —St. Agostinu di Ippona (354-430) d.C., De Civitate Dei "Cità ​​di Diu ", Libru 20, Ch. 7

Tuttavia, l'interpretazione di Agostinu più congruente cù i primi Padri di a Chjesa hè questu:

Quelli chì nantu à a forza di stu passaghju [Rev 20: 1-6], anu suspettatu chì a prima risurrezzione hè futura è corporale, sò stati cummossi, frà altru, sopratuttu da u numeru di mille anni, cum'è s'ella fussi una cosa in forma chì i santi avissinu dunque gode di una specie di riposu Sabbath durante quellu periodu, un piacè santu dopu à i travagli di sei mila anni dapoi a creazione di l'omu ... (è) duverebbe seguità à a fine di sei mila anni, da sei ghjorni, una spezia di sibbatu di u settimu ghjornu in i milla anni successivi ... È questu parè averia ùn esse inghjudibile, se si crede chì e gioie di i santi, in quellu sàbatu, seranu spirituali, è cunsequente nantu à u prisenza di Diu... —St. Agostinu di Ippona (354-430 d.C.),Cità ​​di Diu, Bk. XX, Ch. 7

In fattu, Augustine dice "Eiu stessu, ancu una volta aghju tenutu st'opinione", ma apparentemente l'aghju messu nantu à u fondu di a pila basatu annantu à stu fattu chì altri à u so tempu chì l'anu tenuta, anu continuatu à difende chì quelli "chì allora si alzanu di novu gode di u piacè di i banchetti carnali immoderati, furnuti cù una quantità di carne è di bevanda cume micca solu per scioccà u sintimu di u temperatu, ma ancu per superà a misura di credulità stessa ". [13]Cità ​​di Diu, Bk. XX, Ch. 7 È cusì Agostinu - forse in risposta à i venti duminanti di l'eresia millenaria - hà sceltu per un'alleguria chì, ben chì micca inaccettabile, era ancu una Opinione "Finu à chì mi vene in mente".

Tuttu què dettu, a Chjesa, pur avendu micca dichjaratu esplicitamente l'affirmazione di u periodu "millenariu" finu à questu puntu, hà certamente fattu implicitamente ...

 

IMPLICITAMENTE

Fatima

Forse a profezia più notevole riguardu à una futura Era di Pace hè quella di a Beata Mamma in u appruvata apparizione di Fatima, induve ella dice:

Se e mo richieste sò state ascoltate, a Russia serà cunvertita, è ci serà a pace; sì nò, sparghjerà i so errori in u mondu sanu, pruvucendu guerre è persecuzioni di a Chjesa. U bè serà marturiatu; u Santu Babbu averà assai da soffre; diverse nazioni seranu annientate. À a fine, u mo Cuore Immaculatu trionferà. U Santu Babbu mi cunsacrarà a Russia, è ella serà cunvertita, è un periodu di pace serà cuncessu à u mondu. - da u situ di u Vaticanu: U Missaghju di Fatima, www.vatican.va

I "errori" di a Russia, chì sò ateu-materialisimu, si sparghjenu in effetti "in tuttu u mondu", chì a Chjesa hè stata lenta à risponde à e "richieste" di a Madonna. In ultimamente, questi errori piglianu a forma chì anu fattu in Russia di glubale tutalitarisimu. Aghju spiegatu, benintesa, in numerosi scritti quì è in u mo libru [14]A Cunfusione Finale perchè, basatu annantu à l'avvirtimenti di i papa, l'apparizioni di a Madonna, i Padri di a Chjesa, è i segni di i tempi, chì simu à a fine di questu epica è à a soglia di quella "era di pace", l'ultime "mille anni ", u" riposu sabbatu "o" ghjornu di u Signore ":

È Diu fece in sei ghjorni l'opere di e so mani, è u settimu ghjornu finì ... u Signore farà fine à tuttu in sei mila anni. È ellu stessu hè u mo testimone, dicendu: "Eccu chì u ghjornu di u Signore serà mille anni". -Epistola di Barnaba, scritta da un Babbu Apostolicu di u seculu seculu, Ch. 15

L'aspettativa, dunque, di un "periodu di pace" hè stata indirettamente appruvata da a Chjesa.

 

Catechisimu di famiglia

Ci hè un catechisimu di famiglia chì hè statu creatu da Jerry è Gwen Coniker chjamatu U Catechisimu di a Famiglia di l'Apostolatu, chì hè statu appruvatu da u Vaticanu. [15]www.familyland.org U teologu papale per Piu XII, Ghjuvanni XXIII, Paulu VI, Ghjuvanni Paulu I è Ghjuvan Paulu II, hà scrittu in una lettera inclusa in e so pagine introduttive:

Ié, un miraculu hè statu prumessu à Fatima, u più grande miraculu in a storia di u mondu, solu secondu a Risurrezzione. È quellu miraculu serà un'epica di pace chì ùn hè mai stata veramente cuncessa prima à u mondu. - U cardinale Mario Luigi Ciappi, u 9 d'ottobre di u 1994; hà ancu datu u so timbru di accunsentu in una lettera separata chì ricunnosce ufficialmente u Catechisimu di Famiglia "cum'è una fonte sicura per l'autentica duttrina cattolica" (9 di settembre di u 1993); p. 35

U 24 d'Agostu 1989, in un'altra lettera, u Cardinale Ciappi hà scrittu:

A "Campagna di l'Era Mariana di Evangelizazione" pò mette in opera una catena d'avvenimenti per fà nasce quella epica di pace prumessa in Fatima. Cù a Sua Santità u Papa Ghjuvanni Paulu, guardemu cun expectazione è preghiera per chì questa era principia cù l'alba di u terzu millenniu, l'annu 2001. -U Catechisimu di a Famiglia di l'Apostolatu, p. 34

Infatti, in riferimentu à u millenniu, U cardinale Joseph Ratzinger (papa Benedettu XVI) hà dettu:

È sintemu oghje u gemitu [di a creazione] cum'è nimu hà eternu l'aghju intesu prima ... U Papa tene veramente una grande aspettativa chì u millenniu di divisioni serà seguitatu da un millenniu di unificazioni. Hà in un certu sensu a visione chì ... avà, precisamente à a fine, pudemu ritruvà una nova unità attraversu una grande riflessione cumuna. -À a soglia di una Nova Era, Cardinale Joseph Ratzinger, 1996, p. 231

 

Alcuni Teologhi

Ci sò certi teologhi chì anu capitu currettamente u millenniu spirituale à vene, ricunnoscendu chì e so dimensioni esatte fermanu oscure, cum'è u rinumatu Jean Daniélou (1905-1974):

L'affirmazione essenziale hè di una tappa intermediaria in chì i santi risinti sò sempre in terra è ùn sò micca entratu ancora in a so tappa finale, perchè hè unu di l'aspetti di u misteru di l'ultimi ghjorni chì ùn deve esse ancora revelatu.. -Una Storia di Duttrina Cristiana Prusima davanti à u Cunsigliu di Nicea, 1964, p. 377

"... nisuna nova revelazione publica hè prevista prima di a gloriosa manifestazione di u nostru Signore Ghjesù Cristu". Eppuru ancu se Revelazione hè dighjà cumpleta, ùn hè stata fatta cumpletamente esplicita; ferma per a fede cristiana à capisce à pocu à pocu u so pienu significatu in u corsu di i seculi. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 66

L'Insegnamenti di a Chjesa Cattolica, publicatu da una cumissione teologica in u 1952, hà cunclusu chì ùn hè micca cuntrariu à l'insignamentu cattolicu di crede o prufessa ...

... una speranza in qualchì putente trionfu di Cristu quì nantu à a terra prima di a cunsumazione finale di tutte e cose. Un tale avvenimentu ùn hè micca esclusu, ùn hè micca impussibile, ùn hè micca tuttu sicuru chì ùn ci serà micca un periodu prolungatu di cristianesimu trionfante prima di a fine.

Alluntanendu Chiliasm, cunclude à ragione:

Se prima di sta fine finale ci vole à esse un periodu, più o menu prolungatu, di santità triunfante, un tale risultatu serà purtatu micca da l'apparizione di a persona di Cristu in Maestà ma da u funziunamentu di quelli puteri di santificazione chì sò avà à u travagliu, u Spìritu Santu è i Sacramenti di a Chjesa. -U Cunsigliu di a Chjesa Cattolica: Un Riassuntu di a Duttrina Cattolica (Londra: Burns Oates & Washbourne, 1952), p. 1140; citatu in U Splendor di a Creazione, Reverendu Ghjiseppu Iannuzzi, p. 54

In listessu modu, hè riassuntu in u Enciclopedia Cattolica:

Più notevuli di e profezie chì stanu annantu à "l'ultimi tempi" pare avè un scopu cumunu, per annunzià grandi calamità impegnanti per l'umanità, u trionfu di a Chjesa, è a rinnuvazione di u mondu. -Enciclopedia Cattolica, Profezzia, www.vinu.ventu

 

Catechismu di a chiesa cattolica

Mentre ùn si riferisce micca esplicitamente à i "mille anni" di San Ghjuvanni, u Catechisimu face ribombu ancu i Padri di a Chjesa è e Scritture chì parlanu di un rinnovu attraversu u putere di u Spìritu Santu, una "nova Penticoste":

... à u "tempu di fine" u Spìritu di u Signore rinnuvarà u core di l'omi, incintendu in elli una nova lege. Hà da riunisce è cuncilià i spargugliati è divisi pòpuli; trasformerà a prima creazione, è Diu abitarà quì cù l'omi in pace. -Katechisimu di a Chjesa cattolica, micca. 715

In questi "tempi di fine", introduttu da l'Incarnazione redentora di u Figliolu, u Spiritu hè rivelatu è datu, ricunnisciutu è accoltu cum'è una persona. Avà pò esse stu pianu divinu, realizatu in Cristu, u primu natu è capu di a nova creazione incarnatu in l'umanità da u spargimentu di u Spìritu: cum'è a Chjesa, a cumunione di i santi, u perdonu di i peccati, a risurrezzione di u corpu, è a vita eterna. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 686

 

Serva di Diu, Luisa Piccarreta (1865-1947)

Luisa Picarretta (1865-1947) hè una rimarchevule "anima vittima" à quale Diu hà rivelatu, in particulare, l'unione mistica ch'ellu porterà in Chjesa durante "l'era di a pace" ch'ellu hà digià cuminciatu à attualizà in l'anime di individui. A so vita hè stata marcata da fenomeni soprannaturali stupenti, cume esse in un statu simile à a morte per ghjorni à tempu mentre rapita in estasi cun Diu. U Signore è a Beata Vergine Maria hà cumunicatu cun ella, è ste rivelazioni sò state messe in scritti chì si focalizanu principalmente in "Vivere in a Divina Volontà".

I scritti di Luisa sò cumposti da 36 volumi, quattru publicazioni è numerose lettere di currispundenza chì trattanu a nova epoca chì vene quandu u Regnu di Diu regnerà in una manera senza precedente "in terra cum'è in celu.»In u 2012, u Reverendu Joseph L. Iannuzzi hà presentatu a prima tesi di dutturatu nantu à i scritti di Luisa à l'Università Pontificia di Roma, è hà spiegatu teologicamente a so cuerenza cù i Cunsiglii di a Chjesa storica, è ancu cù a teulugia patristica, scolastica è di risorziu. A so dissertazione hà ricevutu i sigilli di approvazione di l'Università Vaticana è l'appruvazione ecclesiastica. In ghjennaghju di u 2013, Rev. Joseph hà presentatu un estrattu di a dissertazione à e Congregazioni Vaticane per e Cause di i Santi è a Duttrina di a Fede per aiutà à fà avanzà a causa di Luisa. Mi hà trasmessu chì e congregazioni li anu ricevutu cun grande gioia.

In una voce di i so diari, Ghjesù dice à Luisa:

Ah, figliola, a criatura corre sempre più in u male. Quanti lavurazioni di ruina si preparanu! Anderanu tantu per esgotà si in u male. Ma mentre s'occupanu di andà in u so modu, andaraghju stessu cù u cumplimentu è u cumpletu di u mio Fiat Voluntarii Tua  ("U vostru sarà fattu") in modu chì My Will regnarà in terra - ma in modu novu. Ah iè, vogliu cunfundassi l'omu in Amore! Dunque, attentu. I vulete cun mè per preparà sta Era di Amore Celestiale è Divinu ... -Jesus to Servant of God, Luisa Piccarreta, Manuscritti, 8 Feb, 1921; estrattu da U Splendor di a Creazione, Reverendu Ghjiseppu Iannuzzi, p.80

... ogni ghjornu in a preghiera di u Babbu Nostru dumandemu à u Signore: "A to vuluntà sia fatta, in terra cum'è in celu" (Matteu 6:10) .... ricunniscimu chì u "celu" hè quì chì a vulintà di Diu hè fatta, è chì a "terra" diventa "celu" - vale à dì, u locu di a presenza di l'amore, di a buntà, di a verità è di a bellezza divina - solu sì in terra vuluntà di Diu hè fatta. —PAPA BENEDETTU XVI, Audienza Generale, u 1u di ferraghju di u 2012, Cità di u Vaticanu

Cum'è tutti l'omi participanu à a disubbidienza d'Adamu, cusì tutti l'omi devenu participà à l'ubbidienza di Cristu à a vulintà di u Babbu. A redenzione serà cumpleta solu quandu tutti l'omi partenu a so ubbidienza. - Servitore di Diu Fr. Walter Ciszek, Mi Conduce, pag. 116, Ignatius Press

In a dissertazione di u Reverendu Ghjiseppu, dinò, datu una appruvazione ecclesiastica esplicita, cita u dialogu di Ghjesù cun Luisa in quantu à a diffusione di i so scritti:

U tempu in u quale sti scritti saranu divulgati hè parente è dipende da a dispusizione di l'anime chì volenu riceve un bè cusì grande, è ancu da u sforzu di quelli chì devenu applicà si per esse i so portatori di tromba offrendu u sacrifiziu di l'annunziu in a nova era di a pace ... -U Rigalu di Vive in a Divine Voluntà in i Scritti di Luisa Piccarreta, n. 1.11.6, Reverendu Ghjiseppu Iannuzzi

 

Santa Margherita Maria Alacoque (1647-1690)

In l'apparizioni ecclesiasticamente ricunnisciute di Santa Margherita Maria, Ghjesù li apparse rivelendu u so Sacru Cuore. Faria ribombu l'anticu scrittore, Lactanziu, riguardu a fine di u regnu di Satanassu è l'iniziu di una nova era:

Questa devozione hè stata l'ultimu sforzu di u so amore chì Li darà à l'omi in questi ultimi tempi, per ritiralli da l'imperu di Satanassu ch'ellu vulia distrugge, è cusì introdurli in a dolce libertà di u regnu di i soi. amore, ch'ellu vulia ristabilisce in u core di tutti quelli chì duvianu abbraccià sta devozione. -Santa Margherita Maria, www.sacredheartdevotion.com

 

I Papi Moderni

Infine, è u più significativu, i papa di u seculu passatu anu pregatu è prufetizendu una "risturazione" futura di u mondu in Cristu. Pudete leghje e so parolle in I Papi è l'era Alba e È sì ...?

Cusì, cun fiducia, pudemu crede in a speranza è a pussibilità chì questu mumentu attuale di angoscia trà e nazioni lascià piazza à una nova era in cui tutta a creazione proclamerà chì "Ghjesù hè Signore".

 

LETTATURA IN CORSO:

Millenarianism-Cosa hè, è ùn hè micca

È s'ellu ùn ci hè un'epica di pace? Leghje È sì ...?

L'ultimi Ghjudizi

A Seconda Venuta

Dui Ghjorni In Più

A Venuta di u Regnu di Diu

U Venutu Dominiu di a Chjesa

Creazione Rinascita

Versu u Paradisu - Parte I

Versu u Paradisu - Parte II

Torna à Eden

 

 

A vostra donazione hè apprezzata assai per stu ministeru à tempu pienu!

Cliccate quì sottu per traduce sta pagina in una lingua diversa:

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 Rev 19: 20
2 Rev 20: 12
3 Rev 20: 7
4 Rev 20: 9-10
5 Rev 20: 11-21: 2
6 da u grecu, kiliàs, o 1000
7 da u latinu, mille, o 1000
8 cf. Rev 21: 10
9 Source: U Trionfu di u Regnu di Diu in u Millenium è End Times, Rev. Jospeh Iannuzzi, OSJ, pp 70-73
10 U Trionfu di u Regnu di Diu in u Millenniu è i Tempi Finali: Una Cridenza Pròpia da a Verità in Scritture è insegnamenti di a Chjesa, St John the Evangelist Press, 1999, p.17.
11 Enciclopedia Cattolica, San Papia, http://www.newadvent.org/cathen/11457c.htm
12 La Fede di i primi Padri, WA Jurgens, 1970, p. 294
13 Cità ​​di Diu, Bk. XX, Ch. 7
14 A Cunfusione Finale
15 www.familyland.org
Posted in Home, MILENARISIMU, L'ERA DI A PACE e nella , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , .

Comments sò chjusi.