Perchè i Papi ùn Gridanu?

 

Cù decine di novi abbonati chì venenu à bordu avà ogni settimana, affaccanu vechje dumande cum'è questa: Perchè u Papa ùn parla micca di i tempi fini? A risposta sorprenderà à parechji, rassicurerà l'altri, è sfiderà assai altri. Publicatu per a prima volta u 21 di settembre di u 2010, aghju aghjurnatu questu scrittu à u presente pontificatu. 

 

I riceve lettere di tantu in tantu dumandendu, "Se vivemu forse in i" tempi di a fine ", allora perchè i papa ùn gridanu micca da i tetti?" A mo risposta hè: "Se sò, qualcunu stà à sente?"

U fattu hè, tuttu stu bloggu, u mo librettu, u mio webcast- chì sò destinati à preparà u lettore è u spettatore per i tempi chì sò quì è venenu - sò basati nantu à chì i Santi Padri predicanu dapoi più di un seculu. È anu sempre avvertitu, cun una frequenza sempre più grande, chì u percorsu di l'umanità porta à a "distruzzione", a menu chì ùn abbracciamu una volta di più a Bona nutizia è Quellu chì hè Bonu: Gesù Cristu.

Ùn sò micca eiu, ma Paulu VI chì hà dettu:

Ci hè una grande inquietudine in stu mumentu in u mondu è in a Chjesa, è quellu chì hè in quistione hè a fede. Accade avà chì ripeti per me a frasa oscura di Ghjesù in u Vangelu di San Luca: "Quandu u Figliolu di l'Omu torna, truverà sempre a fede nantu à a terra?" ... Certe volte leghju u passaghju di u Vangelu di a fine volte è attestu chì, in questu mumentu, alcuni segni di sta fine emergenu. —POPULU PAUL VI, U Sicretu Paulu VI, Jean Guitton, p. 152-153, Riferimentu (7), p. ix.

Ripetendu e parolle di San Paulu chì una 'apostasia', un grande alluntanamentu da a fede precederà l'Anticristu o "figliolu di perdizione" (2 Tess 2), Paulu VI hà dettu:

A coda di u diavulu funziona in a disintegrazione di u mondu cattolicu. A bughjura di Satanassu hè entruta è si hè sparta in tutta a Chjesa cattolica ancu à u so culmu. L'apostasia, a perdita di a fede, si sparghje in u mondu sanu è in i più alti livelli in a Chjesa. - Discorsu nantu à u sessant'anniversariu di l'apparizioni di Fatima, u 13 ottobre di u 1977; riportatu in u ghjurnale talianu Corriere della Sera nantu à a pagina 7, u 14 ottobre di u 1977 ; NOTA: mentre chì questu hè statu citatu da parechji scrittori cuntempuranei, cumpresi i teologi versati in patrisitica, ùn aghju micca pussutu ricuperà a fonte originale di sta dichjarazione, chì saria stata in talianu o latinu. Archivi di Corriere della Sera ùn mostra micca stu passaghju. 

Questa apostasia si stende da seculi. Ma hè statu particularmente in u seculu scorsu o cusì chì u Santu Patre hà cuminciatu à identificallu più concretamente cum'è "apostasia" di u l'ultimi tempi. À a fine di u XIXu seculu, Papa Leone XIII hà dichjaratu in a so enciclica nantu à u Spìritu Santu:

... quellu chì resiste à a verità per mezu di a malizia è si ne alluntana, peccatu u più gravemente contr'à u Spiritu Santu. In i nostri ghjorni stu peccatu hè diventatu cusì frequente chì quelli tempi bui sembranu esse ghjunti chì eranu previsti da San Paulu, in chì l'omi, accecati da u ghjudiziu ghjustu di Diu, devenu piglià falsità per a verità, è duverebbenu crede in "u principe di stu mondu ", chì hè un bugiardu è u babbu di questu, cum'è maestru di verità:" Diu li manderà l'operazione di l'errore, per crede in bugie (2 Thess. Ii., 10). In l'ultimi tempi alcuni si alluntananu da a fede, fendu casu à i spiriti d'errore è à e duttrine di i diavuli " (1 Tim. Iv., 1). -Divinum Illud Munus, n. 10

Papa Francesco descrive l'apostasia cum'è una "negoziazione" cù u "spiritu di mundanità":

... a mundanità hè a radica di u male è ci pò cunduce à abbandunà e nostre tradizioni è neguzià a nostra lealtà à Diu chì hè sempre fidu. Questa ... hè chjamata apostasia, chì ... hè una forma di "adulteriu" chì si faci quandu negoziamu l'essenza di u nostru esse: lealtà à u Signore. -PAPA FRANCISU da un'omelia, Radi Vaticaneo, u 18 di nuvembre 2013

In fatti, Francescu ùn hè micca statu timidu à mintuvà almenu duie volte avà un libru scrittu più di centu anni fà chjamatu Signore di u Mondu. Hè un libru rimarcevulmente prescientu nantu à l'ascesa di l'Anticristu chì parallela stranamente i nostri tempi. Hè ciò chì hà forse ispiratu Francescu in parechje occasioni à avvertì à ragione di "imperi invisibili" [1]cf. Discorsu à u Parlamentu Europeu, Strasburgu, Francia, u 25 di nuvembre di u 2014, Zenit  chì manipulanu e furzanu e nazioni in un unicu paradigma. 

Ùn hè micca a bella mundialisazione di l'unità di tutte e Nazioni, ognuna cù i so usi, invece hè a mundialisazione di l'uniformità egemonica, hè u pensamentu unicu. È questu penseru solu hè u fruttu di a mundanità. -PAPA FRANCIS, Omelia, u 18 di nuvembre di u 2013; Zenit

Maestri di cuscenza ... Ancu in u mondu d'oghje, ci ne hè tante. -Omelia à Casa Santa Martha, u 2 di Maghju 2014; Zenit.org

Questu hè andatu chiaramente quandu hà avvertitu contr'à l'adottrinamentu generalizatu di i zitelli:

L'orrori di a manipulazione di l'educazione chì avemu sperimentatu in e grandi dittature genocidi di u XXu seculu ùn sò micca spariti; anu cunservatu una rilevanza attuale sottu à diverse forme è pruposte è, cù a pretensione di a mudernità, spinghjenu i zitelli è i giovani à marchjà nantu à u percorsu dittatoriale di "una sola forma di pensamentu". —PAPA FRANCIS, messagiu à i membri di BICE (International Catholic Child Bureau); Radio VaticanaU 11 di aprile di u 2014

Parlendu di l'Anticristu, e cundizioni per a so emergenza ùn sò micca cose di meramente rumanzi. Hè Piu X chì hà suggeritu chì questu senza legge puderia esse ancu in terra ora:

Quale hè chì ùn pò riesce à vede chì a sucietà hè in u mumentu attuale, più chè in qualsiasi età passata, chì soffre di una malattia terribile è prufonda chì, sviluppendu ogni ghjornu è manghjendu in i so esseri più impurtanti, a trama à a distruzzione? Capisci, Fratelli Venerabili, ciò chì sta malattia hè - apostasia da Diu ... Quandu tuttu questu hè cunsideratu ci hè una bona ragione di teme perchè sta grande perversità pò esse cum'è era un preghjudiziu, è forse u principiu di quelli male chì sò riservati à u l'ultimi ghjorni; è chì ci pò esse digià in u mondu u "Figliolu di a Perdizione" di quale l'apostulu parla. —PAPA ST. PIUS X, E Supremi, Encìclica Nantu à a Restaurazione di Tutte Cose in Cristu, n. 3, 5; U 4 d'ottobre di u 1903

Fighjendu nantu à i disordini sucietali, u so successore, Benedettu XV, hà scrittu in a Lettera Enciclica, Ad Beatissimi Apostolorum:

Certamente quelli ghjorni parevanu esse ghjunti nantu à noi chì Cristu u nostru Signore hà preditu: "Senterete parlà di guerre è di voci di guerre - perchè a nazione si alzerà contr'à nazione, è regnu contru regnu" (Matt 24: 6-7). - U 1 di nuvembre di u 1914; www.vatican.va

Piu XI hà ancu appiicatu u passaghju di u tempu finale di Matteu 24 à i nostri tempi:

È cusì, ancu contru à a nostra vulintà, u penseru cresce in a mente chì avà quelli ghjorni s'avvicinanu chì u nostru Signore hà prufetizatu: "È perchè l'iniquità hà abbunditu, a carità di parechji si rinfriscerà" (Matt. 24:12). —PAPA PIUS XI, Miserentissimus Redentore, Enciclica nantu à a Riparazione à u Sacru Cuore, n. 17 

Cum'è Piu X, ellu hà ancu previstu, in particulare in a diffusione di u Cumunisimu, prevedimenti di a venuta di l'Anticristu:

Queste cose in verità sò cusì tristi chì puderete dì chì tali eventi prefiguranu è presagianu u "principiu di i pene", vale à dì di quelli chì saranu purtati da l'omu di u peccatu, "quale hè innalzatu sopra tuttu ciò chì si chjama Diu o hè veneratu" (2 Tesi 2: 4). -Miserentissimus Redemptor, Lettera Enciclica nantu à a Riparazione à u Sacru Cuore, 8 di Maghju, 1928; www.vatican.va

Hè Ghjuvan Paulu II chì, stendu in a Basilica di a Divina Misericordia in Polonia, hà citatu u diariu di Santa Faustina:

Da quì [Pulonia] deve esce a 'scintilla chì serà preparate u mondu per a venuta finale di [Ghjesù]'(vede Diariu, 1732). Questa scintilla deve esse illuminata da a grazia di Diu. Stu focu di misericordia deve esse trasmessu à u mondu. —PAPA GIOVANNI PAULU II, à a cunsacrazione di a Basilica di a Divina Misericordia in Cracovia, Pulonia, 2002.

Dui anni prima di assumisce u papatu, hà descrittu i limiti di sta battaglia epica davanti à noi:

Simu oramai di punta à u cunfrontu finale trà a Chjesa è l'anti-chjesa, trà u Vangelu è l'antivangelu, trà Cristu è l'anticristu. Stu cunfrontu si trova in i piani di a Provvidenza divina; hè un prucessu chì tutta a Chjesa, è in particulare a Chjesa polacca, devenu piglià. Hè una prova micca solu di a nostra nazione è di a Chjesa, ma in un certu sensu una prova di 2,000 anni di cultura è civilizazione cristiana, cù tutte e so cunsequenze per a dignità umana, i diritti individuali, i diritti umani è i diritti di e nazioni. - Cardinale Karol Wojtyla (GIOVANNI PAUL II), à u Cungressu Eucaristicu, Filadelfia, PA per a celebrazione bicentenaria di a firma di a Dichjarazione d'indipendenza; alcune citazioni di questu passaghju includenu e parolle "Cristu è l'anticristu" cum'è sopra. Deacon Keith Fournier, un participante, riporta cum'è sopra; cf. Catholic Online; U 13 d'Agostu 1976

L '"anti-Chjesa" è "anti-Vangelu" ùn ponu esse nunda di più cà' parolle di codice per "anti-Cristu" - cusì, apparentemente, hà dettu u rinumatu teologu cattolicu, Dr. Peter Kreeft, in una cunferenza à a quale i mo lettori anu assistitu. . In fatti, Ghjuvan Paulu II hè andatu finu à suggerisce ghjustu cumu sò i "tempi di fine": una battaglia trà a "cultura di a vita" è a "cultura di a morte":

Questa lotta hè parallella à u cumbattimentu apocalitticu descrittu in [Rev 11: 19-12: 1-6, 10 nantu à a battaglia trà "a donna vestita di sole" è u "dragone"]. Battaglia di morte contr'à a Vita: una "cultura di a morte" cerca à impone si à u nostru desideriu di campà, è di campà à pienu ... Vasti settori di a sucietà sò cunfusi di ciò chì hè ghjustu è di ciò chì hè sbagliatu, è sò à a mercè di quelli chì anu u putere di "creà" l'opinione è impone à l'altri.  -PAPA JOHN PAUL II, Omelia di Cherry Creek State Park, Denver, Colorado, 1993

L'annu dopu, hà evucatu dinò sta maghjina biblica:

... una maghjina, chì hà a so spressione ancu in i nostri tempi, in particulare in l'Annu di a Famiglia. Quandu in fattu prima a donna accumule tuttu e minacce contr'à a vita chì hà da purtà in u mondu, duvemu vultà à a donna vistuta di sole [a Beata Mamma] ... -Regina Coeli, 24 d'aprile, 1994; vaticanu.ca

Dopu chjamò a Chjesa per ramintà a preghera à San Michele Arcangelu, scritta in u 1884 da Leone XIII, chì avaria presu intesu una cunversazione soprannaturale induve Satanassu dumandò un seculu per pruvà a Chjesa. [2]cf. Aletheia

Ancu se oghje sta preghera ùn hè più recitata à a fine di a celebrazione eucaristica, invitu à tutti à ùn dimenticà la, ma à recitarla per riceve aiutu in a battaglia contr'à e forze di e tenebre è contr'à u spiritu di stu mondu. —Ibbid. 

Dumandu torna, qualchissia stà à sente? Qualchissia importa ciò chì dice u successore di Petru? Perchè hè u pastore Cristu numinatu nantu à e so pecure nantu à a terra (Gv 21:17). Cristu parlerebbe per ellu s'ellu era veramente dispostu à parlà. È sì u papa parlava in a so qualità di pastore è maestru, Ghjesù diceria torna:

Quellu chì ti ascolta mi ascolta. Quellu chì ti rifiuta mi rifiuta. (Luke 10:16)

In un discorsu cù i pellegrini in Germania, Papa Ghjuvan Paulu hà datu quellu chì hè forse l'avvertimentu papale u più strettu è specificu in quantu à una tribulazione à vene:

Duvemu esse pronti à passà grandi prove in un avvene micca troppu luntanu; prucessi chì ci vuleranu à esse pronti à rinuncià ancu à a nostra vita, è à un rigalu tutale di sè per Cristu è per Cristu. Attraversu e vostre preghere è e mo, hè pussibule di alleviare sta tribulazione, ma ùn hè più pussibule d'evitalla, perchè hè solu cusì chì a Chjesa pò esse rinuvata in modu efficace. Quante volte, in effetti, u rinnovu di a Chjesa hè statu effettuatu in sangue? Sta volta, torna, ùn serà micca altrimente. Duvemu esse forti, duvemu appruntà, duvemu cunfidassi à Cristu è à a Sua Mamma, è duvemu esse attenti, assai attenti, à a preghera di u Rusariu. -PAPA GIOVANNI PAULU II, intervista cù i cattolici in Fulda, Germania, nuvembre 1980; www.www.wtn.com

 

A TROMPETTA DI BENEDETTU

Soffiate a tromba in Sion, sunate l'alarma nantu à a mo santa muntagna! Chì tutti quelli chì stanu in u paese tremanu, chì u ghjornu di u Signore vene. (Ghjuvanni 2: 1)

Sicondu l'esegesi biblica, Sion hè un simbulu o un tipu di a Chjesa. Papa Benedettu era statu cunstante è forti soffia a tromba da u so summit durante qualchì tempu, cum'è durante u so viaghju in Gran Bretagna:

Nimu chì guarda di modu realistu u nostru mondu oghje ùn pò pensà chì i cristiani si possanu permette di cuntinuà cù l'affari cum'è di solitu, ignurendu a prufonda crisa di fede chì hà superatu a nostra sucietà, o semplicemente fidendu chì u patrimoniu di i valori tramandati da i seculi cristiani cuntinuà à inspirà è dà forma à l'avvene di a nostra sucetà. -PAPA BENEDICT XVI, Londra, Inghilterra, u 18 di settembre di u 2010; Zenit

Avà, ùn sò micca sicuru di ciò chì accade quandu u cattolicu mediu legge una tale dichjarazione. Giremu a pagina è continuemu à beve u nostru caffè, o femu una pausa per un mumentu per riflette à u prufondu è pirsunali chjamate ste parolle evucà? O sò stati i nostri cori diventati cusì sbulicati da u spiritu di l'epica, cusì ammutulitu da a currettezza pulitica, o forse induriti da u peccatu, e ricchezze è i cunforti di u nostru ghjornu chì un avvertimentu cusì strettu lampa un sguardu nantu à e nostre anime cum'è una freccia in acciaio?

Avanzò à dì:

... un relativismu intellettuale è murale minaccia di sfruttà i fondamenti stessi di a nostra sucietà. —PAPA BENEDETTU XVI, Ibid.

Ùn parlemu micca quì di un prublema britannicu o di una questione americana o polacca, ma di un glubale fundamentu. «Hè un prucessu chì u tuttu A chjesa deve ripiglià ", hà dettu Ghjuvan Paulu II," ... una prova di 2,000 anni di cultura è di civilizazione cristiana ... è di i diritti di nazioni. "

Ancu u Papa Benedettu paria alludà à a pussibilità di un dittatore mundiale quandu hà dettu chì ci hè un crescente ...

... dittatura di u relativisimu chì ùn ricunnosce nunda cum'è definitu, è chì lascia cum'è ultima misura solu u so ego è i so desideri. Avè una fede chjara, secondu u credo di a Chjesa, hè spessu tichittatu cum'è fundamentalismu. Eppuru, u relativismu, vale à dì, lasciendusi lanciare è 'spazzà da ogni ventu di insegnamentu', pare l'unica attitudine accettabile per i standard d'oghje. —U Cardu Ratzinger (PAPA BENEDETTU XVI) preconclava Omelia, u 18 d'aprile di u 2005

In relazione cù questu, Papa Benedettu compara direttamente a Rivelazione Ch. 12 à l'attaccu à a verità in i nostri tempi:

Questa lotta in a quale ci truvemu ... [contr'à] e putenze chì distrughjenu u mondu, hè parlata in u capitulu 12 di Rivilazione ... Si dice chì u dragone dirige un grande flussu d'acqua contr'à a donna in fuga, per spazzalla via ... Pensu chì hè faciule d'interpretà ciò chì u fiume significa: sò questi currenti chì dominanu à tutti, è volenu eliminà a fede di a Chjesa, chì pare ùn avè induve stà davanti à a putenza di sti currenti chì s'impone cum'è l'unicu modu di pensà, l'unicu modu di vita. -PAPA BENEDICT XVI, prima sessione di u sinodu speciale in Mediu Oriente, u 10 d'ottobre di u 2010

Ghjesù hà avvistatu chì parechji "False messia è falsi prufeti emergeranu, è faranu segni è meraviglie cusì grandi da ingannà, s'ellu era pussibule, ancu l'eletti»(Matt 24:24). Da induve vene u relativismu intellettuale è murale, ma falsi prufeti - quelli prufessori universitarii, pulitichi, autori, atei prufessiunali, pruduttori di Hollywood, è iè, ancu i capi di a chjesa caduti chì ùn ricunnoscenu più e leggi immutabili di a natura è di Diu? E quale sò questi falsi messia, ma quelli chì ignoranu e dichjarazioni di u Salvatore è diventanu u so salvatore, una legge per se stessi?

Parlendu di a situazione chì si sparghje in tuttu u pianeta, Papa Benedettu hà scrittu una lettera chjara è inequivoca à i Vescovi di u mondu:

In i nostri ghjorni, quandu in vaste zone di u mondu a fede hè in periculu di more cum'è una fiamma chì ùn hà più carburante, a priorità primordiale hè di fà chì Diu sia presente in stu mondu è di fà vede à l'omi è à e donne a strada di Diu ... U veru prublema in stu mumentu di a nostra storia hè chì Diu hè sparitu da l'orizonte umanu, è, cù l'oscurità di a luce chì vene da Diu, l'umanità perde i so cuscinetti, cù effetti distruttivi sempre più evidenti. -Lettera di Sa Santità Papa Benedettu XVI à Tutti i Vescovi di u Mondu, U 10 di marzu di u 2009; Cattòlica in ligna

L'effetti, cum'è l'abortu, l'eutanasia è a ridefinizione di u matrimoniu, hà dettu u so predecessore, devenu esse chjamati nantu à u tappettu per ciò chì sò: assassini, ingiusti è disordinati.

In vista di una situazione cusì grave, avemu bisognu avà più chè mai di avè u curagiu di guardà a verità in l'ochji è di chjamà e cose cù u so nome propiu, senza cede à compromessi cunvenienti o à a tentazione di l'ingannimentu di sè. In questu sensu, u rimproveru di u Prufeta hè estremamente chjaru: "Guai à quelli chì chjamanu u male u bè è u male u bonu, chì mettenu a bughjura per a luce è a luce per a bughjura" (Is 5:20). —POPE Ghjuvanni PAUL II, Evangelium Vitae "U Vangelu di a Vita", n. 58

Benedettu hà ribattutu chì "guai" pocu dopu diventatu papa:

A minaccia di ghjudiziu ci tocca ancu à noi, à a Chjesa in Europa, in Europa è in Occidente in generale ... u Signore chjama ancu à e nostre arechje ... "Se ùn ti pentite, vengu à voi è cacceraghju u vostru candileru da u so locu". A luce pò ancu esse cacciata da noi è femu bè di lascià schjattà stu avvirtimentu cù a so serietà cumpleta in i nostri cori, mentre gridendu à u Signore: "Aiutateci à pentene!" - Papa Benedettu XVI, Apertura Omelia, Sinodu di i Veschi, 2 d'ottobre di u 2005, Roma.

Chì ghjè stu ghjudiziu? Seranu fulmini da u Celu? Innò, l '"effetti distruttivi" sò ciò chì un mondu farà cascà nantu à sè stessu ignorendu e nostre cuscenze, disubbidendu à a parolla di Diu, è creendu un mondu novu nantu à e sabbie mutevoli di u materialisimu è di u relativisimu cum'è i frutti di un cultura di a morte-Frutta pochi anu ancu anticipatu.

Oghje a prospettiva chì u mondu pò esse riduttu in cenere da un mare di focu ùn sembra più pura fantasia: l'omu stessu, cù e so invenzioni, hà forghjatu a spada ardente [di l'ànghjulu di a ghjustizia apparsu in Fatima]. - U cardinale Joseph Ratzinger, (PAPA BENEDETTO XVI), U Messaghju di Fatima, da u U situ di u Vaticanu

Benedettu zeru in tecnulugia, chì varieghja da e tecnulugie riproduttive è sperimentali à militari è eculogichi:

Se u prugressu tecnicu ùn hè accumpagnatu da un prugressu currispundente in a furmazione etica di l'omu, in a crescita interiore di l'omu (cf. Ef 3:16; 2 Cor 4:16), allora ùn hè micca progressu in tuttu, ma una minaccia per l'omu è per u mondu. —PAPA BENEDETTU XVI, Lettera Enciclica, Spe Salvi, n. 22

Quellu chì vole eliminà l'amore si prepara per eliminà l'omu cum'è tale. —PAPA BENEDETTU XVI, Lettera Enciclica, Deus Caritas Est (Diu hè Amore), n. 28b

Si tratta di avertimenti franci chì trovanu u so locu in u fenomenu di a "mundialisazione" è ciò chì Benedettu hà chjamatu una "forza glubale" chì minaccia a libertà. 

... senza a guida di a carità in verità, sta forza glubale puderia causà danni senza precedente è creà nuove divisioni in a famiglia umana ... ... l'umanità corre novi rischi di schiavitù è manipulazione.  —PATTIVA BENEDICTO XVI, Caritas in Veritate, micca. 33

A cunnessione à Revelazione 13 hè evidente. Perchè a bestia chì sorge cerca ancu di duminà è di schjavitighjà u mondu. In questu sensu, u Papa Benedettu facia solu riprisentà e paure di i so predecessori chì identificavanu direttamente quelli chì sembravanu spinghje sta bestia in primu pianu:

In questu periodu, però, i partigiani di u male pare chì si uniscenu inseme, è chì si batteranu cù a vehemenza unita, guidati o assistiti da quella associazione fortemente organizzata è diffusa chjamata i Francotirati. Ùn facendu più alcun secretu di i so scopi, sò oghje sfrazzemente chì s'incuntanu contr'à Diu stessu ... quellu chì hè u so scopu ultimu si face à vede - vale à dì, l'ultima dimissione di tuttu l'ordine religiosu è puliticu di u mondu chì l'insignamentu cristianu hà. pruduttu, è a sustituzione di un novu statu di cose in cunfurmità cù e so idee, di quale i fundamenti è e leggi seranu isciutu da u semplice naturalisimu. —POPO LEO XIII, Genaru HumanumEnciclica nantu à a Massoneria, n.10, Apri 20th, 1884

Indicendu chì questu "rovesciamentu" di e nazioni era assai avanzatu, Papa Benedettu hà paragunatu i nostri tempi cù u crollu di l'Imperu Rumanu nutendu cumu u male hè diventatu senza restrizzione una volta chì i fundamenti di a moralità si sò sfracellati-chì hè precisamente u primu scopu di sti sopra menzionati sucetà secreta. 

A disintegrazione di i principii chjave di u dirittu è di l'attitudini murali fundamentali chì li sustenenu fanu spalancà e dighe chì finu à quellu tempu avianu prutettu a coesistenza pacifica trà i populi. U sole tramonta nantu à un mondu sanu. I disastri naturali frequenti anu aumentatu ancu di più stu sensu di insicurezza. Ùn ci era nisun putere in vista chì pudessi piantà stu declinu. Tantu più insistente era, allora, l'invucazione di u putere di Diu: a supplicazione per ch'ellu pudessi vene è prutege u so populu da tutte ste minacce. —PAPA BENEDETTU XVI, Discorsu à a Curia Rumana, u 20 di Dicembre di u 2010

Benintesa, facia ribumbà solu ciò ch'ellu avia dettu mentre era sempre Cardinale, chì u relativismu murale minacciava u futuru stessu di un mondu chì ùn pò micca funzionà cun disprezzu per l'absoluti di a lege naturale murale.

Solu s'ellu ci hè un tale cunsensu nantu à l'essenziali ponu custituisce e custituzioni è a lege. Stu cunsensu fundamentale derivatu da u patrimoniu cristianu hè in periculu ... In realtà, questu face a ragione ceca à ciò chì hè essenziale. Resistere à questa eclissi di ragione è priservà a so capacità per vede l'essenziale, per vede Diu è l'omu, per vede ciò chì hè bonu è ciò chì hè veru, hè l'interessu cumunu chì deve unisce tutte e persone di bona vuluntà. U futuru stessu di u mondu hè in ghjocu. —Ibbid. 

Riturnatu dinò à Papa Francescu, hà fattu questu un passu in più chjamendu e forze dietro a manipulazione di l'ecunumie, di e nazioni è di e persone un novu diu. 

Nasce cusì una nova tirannia, invisibile è spessu virtuale, chì impone unilateralmente è senza paura e so leggi è regule ... In questu sistema, chì tende à manghjà tuttu ciò chì ferma in u modu di aumentà i profitti, tuttu ciò chì hè fragile, cum'è l'ambiente, hè senza difesa davanti à l'interessi di a diificato mercatu, chì diventanu l'unica regula. —PAPA FRANCIS, Evangelii gaudium, micca. 56 

In effetti, in Revelazione 13 avemu lettu chì a bestia chì si alza, sta putenza ecunomica è pulitica glubale, impone à ognunu di adurà è "di fà tumbà à quelli chì ùn veneranu micca l'immagine di a bestia". [3]cf. Rev 13: 15 I mezi di cuntrollu hè una "marca" chì tutti devenu avè per participà à stu novu ordine mundiale. Vale à dì, allora, ciò chì Papa Benedettu hà dettu cum'è Cardinale:

L'Apocalipse parla di l'antagonista di Diu, a bestia. St'animale ùn hà micca nome, ma numaru. In [l'orrore di i campi di cuncentrazione], cancellanu i visi è a storia, trasfurmendu l'omu in un numeru, riducendulu in un dente in una macchina enorme. L'omu ùn hè più cà una funzione. In i nostri ghjorni, ùn duvemu micca scurdà ch'elli anu prefiguratu u destinu di un mondu chì corre u risicu di aduttà a stessa struttura di i campi di cuncentrazione, se a legge universale di a macchina hè accettata. E macchine chì sò state custruite imponenu a listessa legge. Sicondu sta logica, l'omu deve esse interpretatu da a urdinatore è questu hè pussibile solu se traduttu in numeri. A bestia hè un numeru è si trasforma in numeri. Diu, però, hà un nome è chjamanu per nome. Hè una persona è cerca a persona. —Cardinal Ratzinger, (PAPA BENEDETTO XVI) Palermu, u 15 di marzu di u 2000 (itàlicu aghjuntu)

Cum'è per vultà à questu pensamentu, Papa Benedettu hà dichjaratu:

Pensemu à e grande putenze di l'oghje, à l'interessi finanziarii anonimi chì trasformanu l'omi in schiavi, chì ùn sò più cose umane, ma sò una putenza anonima chì l'omi servenu, da chì l'omi sò turmentati è ancu macellati. Iddi sò una putenza distruttiva, una putenza chì minaccia u mondu. —BENEDICT XVI, Riflessione dopu a lettura di l'uffiziu per a Terza Ora, Cità di u Vaticanu, l'11 d'ottobre,
2010

 

LANGUAGE

L'eliminazione di l'amore ... di l'omu ... di Diu. Cumu pudemu mancà di sente chì ùn sò micca tempi urdinarii? Forse u prublema quì hè quellu di a lingua. I cattolici sò stati cusì rimessi à parlà di i "tempi di fine" per paura di esse ridiculizati chì avemu lasciatu a discussione guasi interamente à sette apocalittiche chì proclamanu chì a fine di u mondu hè vicina, à Hollywood è i so spettaculi esagerati di disperazione, o altri chì, senza a luce di a Sacra Tradizione, prupone interpretazioni dubbitose di e Scritture chì includenu scenarii cum'è "u rapimentu.

A riputanza generalizata da parte di parechji pensatori cattolici di entra in un esame prufonda di l'elementi apocalittichi di a vita cuntempuranea hè, crede, una parte di u listessu prublema chì cercanu d'evità. Se u pensamentu apocalitticu hè lasciatu largamente à quelli chì sò stati sottomettivizati o chì sò stati in preda à u vertice di u terrore cosmicu, allora a comunità cristiana, veramente tutta a cumunità umana, hè radicalmente impoverita. È chì pò esse misuratu in termini di l'anima umana persa. –Autore, Michael D. O'Brien, Avemu campà in tempi apocalittichi?

In rialità, i papa hannu parlava-innò, briunendu- circa i tempi in cui simu, quantunque, accunciati à volte in termini diversi (ancu se l'usu di e parolle "apostasia", "figliolu di perdizione" è "segni di a fine" ùn hè micca vagu affattu.) A lingua di i cristiani evangelichi chì usanu spessu u termine "tempi di fine" sò spessu centrati nantu à "esse salvati" prima di "u rapimentu". Ma i Santi Padri, appughjendusi annantu à tuttu u depositu di a fede, pur chjamendu l'anime in a relazione persunale cù Ghjesù, anu miratu direttamente à i fondamenti puliticu-filosofichi chì minanu u valore è a dignità di a persona umana, a divinità di Cristu, è l'esistenza stessa di u Creatore. Mentre chjamanu ogni anima in un scontru persunale cù Cristu, anu alzatu ancu a so voce per u bè cumunu ricunnoscendu chì sia l'anime individuale sia u cullettivu sanu anu righjuntu una soglia periculosa. E siccomu ùn sapemu micca "u ghjornu o l'ora", i Santi Padri sò stati più prudenti per evità di dichjarà chì questa o quella generazione hè quella chì scontrerà l'ultimi ghjorni di questa età.

Simu vicinu à a fine? Questu ùn sapemu mai. Duvemu sempre teneci pronti, ma tuttu puderebbe durà sempre assai. —POPULU PAUL VI, U Sicretu Paulu VI, Jean Guitton, p. 152-153, Riferimentu (7), p. ix.

 

A NOSTRA RISPOSTA

Ùn ci hè più tempu per capitulà à quelli chì suggerenu chì un esame di i nostri tempi à a luce di ciò chì hè statu appena dettu, o di i segni biblichi chì discrivenu a fine di l'età, hè timore, una preoccupazione malsana, o ghjustu troppu spaventosu. Per ignurà questi papa è passà sopra tali avvertenze profonde hè spiritualmente imprudente è periculosu. L'anime sò in ghjocu quì. L'anime sò in ghjocu! A nostra risposta ùn deve micca esse di autoconservazione, ma di cumpassione. A verità si spegne in u mondu, verità chì liberaria l'anime. Hè silenziatu, distortu è invertitu. U costu di questu hè animi.

Ma chì dicu? Per menziunà ancu "Infernu" oghje induce scossa di capu trà i cattolici più pulitichi curretti. È cusì dumandu, chì femu? Perchè ci simu primurati di prupone a verità, di participà à e nostre messe settimanali, è di crià i nostri figlioli cum'è cattolici? Sì tutti finiscinu in u Celu, perchè ci simu primurati di murtificà e nostre passioni, ammansà a nostra carne è piacè moderatu? Perchè i papa attraversanu u globu, sfidanu i guverni è alertanu i fideli cun una lingua cusì forte? [4]cf. L'infernu hè per u Reale

A risposta hè animi. Chì mentre scrivu, certi entranu in quellu focu eternu è adduluratu per esse separati da Diu, da l'amore, a luce, a pace è a speranza, per tutta l'eternità. S'ellu ùn ci disturba micca, s'ellu ùn ci move micca à l'azzioni compassionevuli e ancu menu ci scuzzulate da u nostru peccatu, allora cum'è cristiani, a nostra bussula interiore hè andata terribilmente fora di corsu. Sentu torna cun grande forza e parolle di Ghjesù: [5]cf. Primu Amore Perdu

... avete persu l'amore chì avete avutu prima. Capite quantu site cascatu. Pentitevi, è fate l'opere chì avete fattu in prima. Osinnò, vengu da voi è cacceraghju u vostru candileru da u so postu, a menu chì ùn vi pentite. (Rev 2: 2-5)

Trà i cattolici chìcuscenti di i tempi chì simu in, ci sò parechje discussioni di rifugi, pruvisti alimentari, è campà fora di a rete. Esse praticu, ma fate anime u vostru prugettu, fate l'anime u vostru chiancellu di battaglia!

Quellu chì cerca di priservà a so vita a perderà ... è quellu chì perde a so vita per mè, a truverà. (Luke 17:33, Matt 10:39)

Duvemu rimette in opera e priorità: amà u Signore u nostru Diu cù tuttu u nostru core, anima, è forza è u nostru prossimu cum'è sè stessu. Ciò presume una preoccupazione profonda è predominante per a salvezza di u nostru vicinu.

[A Chjesa] esiste per evangelizà ... —POPULU PAUL VI, Evangelii nuntiandi, n. 24

È per testimone di Ghjesù à u nostru prossimu, parlà a verità oghje hà da esigene un costu, cum'è Benedettu ci hà ricurdatu dinò in Gran Bretagna:

In i nostri tempi, u prezzu da pagà per a fedeltà à u Vangelu ùn hè più statu impiccatu, tiratu è quartieratu ma spessu implica esse licenziati fora di manu, ridiculizati o parodiati. Eppuru, a Chjesa ùn pò micca ritirassi da u compitu di proclamà Cristu è u so Vangelu cum'è verità salvatrice, a fonte di a nostra felicità ultima cum'è individui è cum'è u fundamentu di una sucietà ghjusta è umana. -PAPA BENEDICT XVI, Londra, Inghilterra, u 18 di settembre di u 2010; Zenit

I papa gridanu à i quattru anguli di a terra chì i fundamenti tremanu è l'antichi edifizii sò in traccia di crollà; chì simu nantu à a soglia di a fine di a nostra epoca-è u principiu di una nova era, una nova era. [6]cf. I Papi è l'era Alba A nostra risposta persunale ùn deve esse nunda di menu di ciò chì u nostru Signore stessu dumanda: piglià a nostra croce, rinuncià à i nostri pussessi, è seguitallu. A Terra ùn hè micca a nostra casa; u regnu chì circhemu ùn deve esse u nostru ma u so. Purtà tante anime cun noi in ellu cum'è pudemu hè a nostra missione, per a so grazia, secondu u so pianu, chì si sviluppa avà davanti à i nostri ochji in questi, i tempi fini.

Siate pronti à mette a vostra vita in ligna per illuminà u mondu cù a verità di Cristu; risponde cun amore à l'odiu è à disprezzu per a vita; per proclamà a speranza di u Cristu risuscitatu in ogni scornu di a terra. —PATTIVA BENEDICTO XVI, Messaghju à i Ghjovani di u World, Ghjurnata Mundiale di a Ghjuventù, 2008

 

Grazie per u vostru sustegnu
di stu ministeru à tempu pienu!

Per abbonassi, cliccate ccà.

 

Spendite 5 minuti à ghjornu cù Mark, meditendu nantu à u cutidianu Avà Parolla in e letture di messa
per questi quaranta ghjorni di Quaresima.


Un sacrifiziu chì alimenterà a vostra anima!

SUBSCRIBI ccà.

NowWord Banner

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 cf. Discorsu à u Parlamentu Europeu, Strasburgu, Francia, u 25 di nuvembre di u 2014, Zenit 
2 cf. Aletheia
3 cf. Rev 13: 15
4 cf. L'infernu hè per u Reale
5 cf. Primu Amore Perdu
6 cf. I Papi è l'era Alba
Posted in Home, I GRANDI PROVI e nella , , , , , , , , , , , , , , , , , .