A Resurrezzione di a Chjesa

 

A visione più autoritaria, è quella chì apparisce
per esse più in armunia cù a Santa Scrittura, hè chì,
dopu a caduta di l'Anticristu, a Chjesa Cattolica sarà
torna una volta à entre in un periudu di
prosperità è trionfu.

-A fine di u Munnu prisente è i misteri di a vita futura,
Fr. Charles Arminjon (1824-1885), p. 56-57; Stampa Sophia Institute

 

LÀ hè un passaghju misteriosu in u libru di Daniel chì si sviluppa in u nostru tempu. Rivela ancu ciò chì Diu pianifica à st'ora mentre u mondu cuntinueghja a so discesa in a bughjura ...

 

A SILENZIATURA

Dopu avè vistu in visioni l'ascesa di una "bestia" o di l'Anticristu, chì veneria versu a fine di u mondu, u prufeta hè dunque dettu:

Andate puru, Daniel, chì e parolle sò chjose è sigillate finu à u tempu di a fine. Parechji si purificheranu, si renderanu bianchi, è seranu raffinati ... (Daniel 12: 9-10)

U testu latinu dice chì ste parolle seranu sigillate aduprà ad tempus praefinitum—"Finu à un tempu predeterminatu". A vicinanza di quellu tempu hè rivelata in a prossima frase: quandu "Parechji si purificheranu, è si renderanu bianchi". Vultaraghju à questu in qualchì mumentu.

Durante u seculu passatu, u Spìritu Santu hà rivelatu à a Chjesa u pienezza di u pianu di Redenzione attraversu a Madonna, parechji mistichi, è una ricuperazione di u significatu autenticu di l'insignamenti di i primi Padri di a Chjesa nantu à u Libru di l'Apocalisse. In effetti, l'Apocalipse hè un ecu direttu di e visioni di Daniel, è per quessa, a "saldatura" di i so cuntenuti presuppone una comprensione più cumpleta di u so significatu in accordu cù a "Rivelazione publica" di a Chjesa - Sacra Tradizione.

... ancu se Revelazione [Pùbblica] hè dighjà cumpleta, ùn hè stata fatta cumpletamente esplicita; ferma per a fede cristiana à capisce à pocu à pocu u so pienu significatu in u corsu di i seculi." -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 66

Cum'è un sidenote, in i locuzioni à u tardu Fr. Stefano Gobbi chì i so scritti ne portanu dui Imprimatus, A Madonna hà presumibilmente cunfirmatu chì u "Libru" di l'Apocalisse hè statu avà scundisatu:

U mo hè un missaghju apocalitticu, perchè site in u core di quellu chì vi hè statu annunziatu in l'ultimu è cusì impurtante libru di a Sacra Scrittura. Affidu à l'ànghjuli di luce di u mo Cuore Immaculatu u compitu di purtassi à una capiscitura di st'avvenimenti, avà chì aghju apertu u Libru sigillatu per voi. -À i Sacerdoti, i nostri Figlius Caru n. 520, i, j.

Ciò chì hè "disigillatu" in i nostri tempi hè una cunniscenza più profonda di ciò chì San Ghjuvanni chjama u "Prima risurrezzione" di a Chjesa.[1]cf. Rev 20: 1-6 È tutta a creazione l'aspetta ...

 

U SETTIMU GHJORNU

U prufeta Osea scrive:

Ci hà da rinvivisce dopu à dui ghjorni; u terzu ghjornu ci hà da alzà, per campà in a so presenza. (Osea 6: 2)

Ancu una volta, ramintate e parolle di u papa Benedettu XVI à i ghjurnalisti in u so volu in Portugallu in u 2010, chì ci hè  "U bisognu di una passione di a Chjesa". Ellu hà avvistatu chì parechji di noi si sò addurmintati à st'ora, assai cum'è l'Apostuli in Getsemani:

... "a sonnolenza" hè a nostra, di quelli di noi chì ùn volenu micca vede tutta a forza di u male è ùn volenu micca entre in a so Passione. " -PAPA BENEDETTU XVI, Agenza Cattolica di Notizie, Cità di u Vaticanu, 20 aprile 2011, Audienza Generale

Per ...

... [a Chjesa] seguitarà u so Signore in a so morte è a Resurrezzione. -Catechismu di a chiesa cattolica, 677

Questu hè u casu, a Chjesa seguitarà ancu u so Signore per "dui ghjorni" in a tomba, è risuscitarà u "terzu ghjornu". Lasciami spiegà questu per mezu di l'insignamenti di i primi Padri di a Chjesa ...

 

UN GIORNU hè COMU MILA ANNI

Anu vistu a storia umana à a luce di a storia di a creazione. Diu hà creatu u mondu in sei ghjorni è, u settimu, hà ripusatu. In questu, anu vistu un mudellu adattatu per applicà à u Populu di Diu.

È Diu hà ripusatu u settimu ghjornu da tutte e so opere ... Dunque, un restu di sabbatu ferma sempre per u populu di Diu. (Eb 4: 4, 9)

Anu vistu a storia umana, cuminciendu da Adamu è Eva finu à u tempu di Cristu essenzialmente quattru mila anni, o "quattru ghjorni" basatu nantu à e parolle di San Petru:

Ùn ignore micca questu fattu, amatu, chì cù u Signore un ghjornu hè cum'è mille anni è mille anni cum'è un ghjornu. (2 Petru 3: 8)

U tempu da l'Ascensione di Cristu à a soglia di u terzu millenniu seria "altri dui ghjorni". In questu sensu, ci hè una prufezia stupefacente chì si sviluppa quì. I Padri di a Chjesa anu previstu chì stu millenariu attuale introdurrà u "settimu ghjornu" - un "riposu sabbaticu" per u Populu di Diu chì coincide cù a morte di l'Anticristu ("a bestia") è a "prima risurrezzione" di cui si parla in San Ghjuvanni Critica:

A bestia hè stata catturata è cun ella u falsu prufeta chì avia realizatu in a so vista i segni per i quali hà sviati quelli chì avianu accettatu u segnu di a bestia è quelli chì avianu veneratu a so maghjina. I dui sò stati ghjittati vivi in ​​a piscina ardente chì brusgiava di zolfu ... Aghju vistu ancu l'ànime di quelli chì eranu stati decapitati per u so testimone à Ghjesù è per a parolla di Diu, è chì ùn avianu micca aduratu a bestia o a so maghjina nè avianu accettatu marca nantu à e so frunti o e mani. Sò venuti à a vita è anu regnatu cun Cristu per mille anni. U restu di i morti ùn hè micca vinutu à a vita finu à chì i mila anni ùn sianu passati. Questa hè a prima risurrezzione. Beatu è santu hè quellu chì participa à a prima risurrezzione. A seconda morte ùn hà micca putere nantu à queste; seranu preti di Diu è di Cristu, è regneranu cun ellu per i mila anni. (Revelazione 19: 20-20: 6)

Cumu l'aghju spiegatu in Cume l'era era persaSantu Agustinu hà prupostu quattru spiegazioni di stu testu. Quellu chì hè "attaccatu" cù a maggior parte di i teologhi finu à oghje hè chì a "prima risurrezzione" si riferisce à u periodu dopu à l'Ascensione di Cristu finu à a fine di a storia umana. U prublema hè chì questu ùn si adatta micca à a lettura semplice di u testu, nè hè cunsunante cù ciò chì i primi Padri di a Chjesa anu insignatu. Tuttavia, l'altra spiegazione d'Augustine di i "mille anni" face:

... cume s'ellu fussi una cosa bona chì i santi avissenu dunque godere di una specie di riposu in Sabbath durante quellu periodu, un santu liberu dopu à u travagliu di sei mila anni da quandu l'omu hè statu creatu ... (è) ci duverebbe seguità l'osservazione di sei mila anni, à sei ghjorni, una spezia di Sabatu di settimu ghjornu in i mille anni successivi ... È questa opinione ùn seria inghjugabile, se si creda chì e gioie di i santi, in quellu Sabatu, saranu spirituali, è cunsequente. annantu à a prisenza di Diu ... —St. Agostinu di Ippona (354-430 AD; Dottore di a Chjesa), De Civitate Dei, Bk. XX, Ch. 7, Cattolica Università di America Press

Hè dinò u aspittativa di numerosi papa:

Vogliu rinnuvà vi l'appellu ch'aghju fattu à tutti i giovani ... accettate l'impegnu di esse guardiani di a matina à l'alba di u novu millenniu. Questu hè un impegnu primariu, chì mantene a so validità è urgenza quandu avemu principiatu stu seculu cù sfurtunati nuvuli scuri di viulenza è paura chì si riuniscenu à l'orizonte. Oghje, più chè mai, avemu bisognu di persone chì campanu vita santa, di guardiani chì proclamanu à u mondu una nova alba di speranza, fratellanza è pace. —PAPA ST. GIOVANNI PAULU II, "Missaghju di Ghjuvan Paulu II à u Muvimentu di a Ghjuventù Guannelli", 20 aprile 2002; vaticanu.va

... Una nova era in cui a speranza ci libera da a superficialità, l'apatia, è l'absorbimentu di sè chì ammutuliscenu e nostre anime è avvelenanu e nostre relazioni. Cari giovani amichi, u Signore vi dumanda di esse prufeti di sta nova era ... — BENEDETTO DI POPE XVI, Omelia, Ghjurnata Mundiale di a Ghjuventù, Sydney, Australia, u 20 di lugliu di u 2008

Ghjuvan Paulu II hà ligatu stu "novu millenniu" à a "venuta" di Cristu: [2]cf. Ghjesù vene da veru? Caru Santu Babbu ... Vene!

Caru giovani, tocca à voi d'esse u viddani di a mattina chì annuncianu a venuta di u sole chì hè u Cristu Risuscitatu! —POPE Ghjuvanni PAUL II, Missaghju di u Santu Babbu à a Ghjuventù di u Mondu, XVII Ghjurnata Mundiale di a Ghjuventù, n. 3; (vedi Is 21: 11-12)

Ciò chì i Padri di a Chjesa - finu à i nostri più recenti papa - anu statu annunziatu, ùn hè micca a fine di u mondu, ma una "era" o "periodu di pace", un veru "riposu" induve e nazioni serianu pacificate, Satan incatenatu , è u Vangelu si hè stesu à ogni litturale (vede I Papi è l'era Alba). San Luigi di Montfort dà un preambulu perfettu à e parolle prufetiche di u Magisteriu:

I vostri cumandamenti divini sò sparte, u vostru Vangelu hè gittatu à colpu, torrenti di iniquità inundanu tutta a terra purtendu ancu i vostri servitori ... Tuttu u fattu s'arriverà à a stessa fine cum'è Sodoma è Gomorra? Ùn vi mai romperà u vostru silenziu? Tollerà tandu tuttu questu per sempre? Ùn hè micca vera chì a vostra vulintà devi esse fatta in terra quant'ellu hè in celu? Ùn hè micca vera chì u vostru regnu deve vene? Ùn vi dete micca à alcune anime, caru, una visione di a futura rinnovazione di a Chjesa? —St. Luigi di Montfort, Preghiera per i Missiunarii, n. 5; www.www.wtn.com

Hè u compitu di Diu di fà nasce sta felice ora è di fà lu cunnosce à tutti ... Quand'ellu arriva, sarà diventà una ora solenni, una grande cun cunsequenze micca solu per a risturazione di u Regnu di Cristu, ma ancu per a pacificazione di u ... u mondu. Pregemu più fervurosu, è dumandemu à l'altri di pricà ancu per questa pacificazione tantu desiderata di a sucità. —PAPA PIUS XI, Ubi Arcani dei Consilioi "On a Pace di Cristu in u so Regnu", Dicembre 23, 1922

U più significativu hè chì questa "happy hour" coincide ancu cù a perfettu di u Populu di Diu. A Scrittura hè chjara chì a santificazione di u Corpu di Cristu hè necessaria per fà di ella una misura Sposa per u ritornu di Cristu in gloria: 

... per presentà vi santu, senza difetti, è irreproachable davanti à ellu ... chì si pò presentà à sè a chjesa in splendore, senza macchie o rughe o qualsiasi cosa simile, affinch'ella sia santa è senza difetti. (Col 1:22, Ef 5: 27)

Sta preparazione hè precisamente ciò chì San Ghjuvanni XXIII avia in core:

U compitu di l'umile papa Ghjuvanni hè di "preparà à u Signore un populu perfettu", chì hè esattamente cum'è u compitu di u Battista, chì hè u so patrone è di quale ellu piglia u so nome. È ùn hè micca pussibule imaginà una perfezione più alta è più preziosa cà quella di u trionfu di a pace cristiana, chì hè a pace in core, a pace in l'ordine soziale, a vita, u benessere, u rispettu mutuale, è a fratellanza di e nazioni . —POPE ST. Giuvanni XXIII, Vera Paci Cristiana, U 23 di dicembre 1959; www.catholicculture.org 

Eccu perchè u "millenniu" hè spessu chjamatu "era di pace"; u perfezzione interiore di a Chjesa hà esterni cunsequenze, vale à dì, a pacificazione tempurale di u mondu. Ma hè di più cà què: hè u A risturazione di u Regnu di a Divina Volontà chì Adamu hà persu per u peccatu. Dunque, Papa Piux XII hà vistu sta ristaurazione chì vene cum'è una "risurrezzione" di a Chjesa nanzu a fine di u mondu:

Ma ancu sta notte in u mondu mostra segni chjari di una alba chì vinerà, d'un novu ghjornu chì riceve u baciu di un sole più novu è più risplendente ... Una nova risurrezzione di Ghjesù hè necessaria: una vera risurrezzione, chì ùn ammette micca più patrone di morte ... In individui, Cristu deve distrughje a notte di u peccatu mortale cù l'alba di grazia ritruvata. In e famiglie, a notte d'indifferenza è di friscura deve dà locu à u sole d'amore. In i fabbrichi, in e cità, in i nazioni, in terra di malentendu è d'odiu a notte deve cresce luminosu cum'è u ghjornu, nox sicut dies illuminabitur, e lotte cessanu è ci sarà paci. —PAPA PIUX XII, Urbi et Orbi indirizzu, u 2 marzu 1957; vaticanu.va

Sentite un pocu di speranza avà? Cusì sia. Perchè u regnu satanicu chì cresce in questa ora attuale ùn hè micca a parolla finale nantu à a storia umana.

 

U ghjornu di u Signore

Sta "risurrezzione", secondu San Ghjuvanni, inaugura un regnu di "mille anni" - ciò chì i Padri di a Chjesa anu chjamatu "u ghjornu di u Signore". Ùn hè micca un ghjornu di 24 ore, ma hè ripresentatu simbolicamente da "mille".

Eccu, u ghjornu di u Signore sarà mille anni. —Letta di Barnaba; I Padri di a Chjesa, Ch. 15

Avà ... capemu chì un periudu di mille anni hè indicatu in lingua simbolica. —St. Justin Martire, Dialogu cù Trypho, Ch. 81, I Babbi di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu

San Tumasgiu d'Aquino afferma chì stu numeru ùn deve esse pigliatu à a lettera:

Comu dice Augustine, l'ultima età di u mondu currisponde à l'ultima tappa di a vita di un omu, chì ùn dura micca per un numeru fissatu d'anni cum'è l'altre fasi, ma dura qualchì volta quant'è l'altri, inseme è ancu più longu. Per quessa, l'ultima età di u mondu ùn pò micca esse assignata un numaru determinatu d'anni o generazioni. —St. Thomas Aquinu, Quistioni Disputate, Vol. II De Potentia, Q. 5, n.5; www.dhspriory.org

A diversità di i millenarianisti chì anu erroneamente credutu chì Cristu averia literalmente vene à regnà in a carne in terra, i Padri di a Chjesa anu capitu e Scritture in u spirituale Santo in u quali eranu scritti (vede Millennarianism-Cosa hè, è ùn hè micca). U travagliu di u teologu Rev. Joseph Iannuzzi in a sferenzazione di l'insignamenti di i Padri di a Chjesa da e sette eretiche (Chiliasti, Montanisti, ecc.) Hè diventatu u fundamentu teologicu necessariu per cunnesse e profezie di i papa à non solu i Padri di a Chjesa è e Scritture, ma ancu à e rivelazioni impartite à i mistichi di u XXu seculu. Diceraghju ancu chì u so travagliu aiuta à "disigillà" quellu chì hè statu riservatu per i tempi fini. 

A volte leghju u passaghju di u Vangelu di i tempi di a fine è attestu chì, in questu mumentu, alcuni segni di sta fine emergenu. —POPULU PAUL VI, U Sicretu Paulu VI, Jean Guitton, p. 152-153, Riferimentu (7), p. ix.

 

U REGNO DI A DIVINA VOLONTÀ

Tuttu ciò chì Ghjesù hà dettu è fattu hè, in e so parolle, micca a so propria vulintà umana, ma quella di u Babbu.

Amen, amen, a vi dicu, un figliolu ùn pò fà nunda da per ellu, ma solu ciò chì vede u so babbu fà; per ciò ch'ellu face, u so figliolu ferà ancu ellu. Perchè u Babbu ama u so Figliolu è li mostra tuttu ciò ch'ellu face ellu stessu ... (Ghjuvanni 5: 19-20)

Quì avemu un riassuntu perfettu di perchè Ghjesù hà pigliatu nantu à sè a nostra umanità: unisce è ristabilisce a nostra vulintà umana in u Divinu. In una parolla, à divinizà l'umanità. Ciò chì Adam hà persu in u Giardinu hè precisamente questu: a so unione in a Divina Volontà. Ghjesù hè ghjuntu per ristabilisce micca solu l'amicizia cun Diu ma cummunione. 

"Tutta a creazione", hà dettu San Paulu, "gemisce è travaglia finu à avà", aspittendu i sforzi redentori di Cristu per ristabilisce a relazione curretta trà Diu è a so creazione. Ma l'attu redentore di Cristu ùn hà micca da sè restituitu tutte e cose, hà resu solu u travagliu di redenzione pussibule, hà iniziatu a nostra redenzione. Cum'è tutti l'omi participanu à a disubbidienza d'Adamu, cusì tutti l'omi devenu participà à l'ubbidienza di Cristu à a vulintà di u Babbu. A redenzione serà cumpleta solu quandu tutti l'omi spartenu a so ubbidienza ... - Servitore di Diu Fr. Walter Ciszek, Mi Conduce (San Francisco: Ignatius Press, 1995), pp. 116-117

Cusì, a "prima risurrezzione" pare esse a A risturazione di ciò chì Adamu è Eva anu persu in u Giardinu di Eden: una vita vissuta in a Divina Volontà. Questa grazia hè assai più cà simpliciamente portà a Chjesa in un statu di missioni Vuluntà di Diu, ma in un statu di esse, tale chì a Divina Volontà di a Santa Trinità diventa quella di u Corpu misticu di Cristu. 

Per i misteri di Ghjesù ùn sò ancu perfezziunati è rializati. Sò cumpleti, anzi, in a persona di Ghjesù, ma micca in noi, chì sò i so membri, nè in a Chjesa, chì hè u so corpu misticu. —St. Ghjuvanni Eudes, trattatu "On the Kingdom of Jesus", Liturgia di l'Ore, Vol IV, p 559

Avà ùn hè micca u tempu di espansione in dettu ciò chì questu "pare"; Ghjesù hà fattu in trenta sei volumi à a Serva di Diu Luisa Piccarreta. Piuttostu, basta à dì solu chì Diu hà l'intenzione di ristabilisce in noi "u ricumpensa di campà in a Divina Volontà ". L'impattu di questu ripercuverà in tuttu u cosimu cum'è a "parola finale" nantu à a storia umana prima di a consumazione di tutte e cose.  

U donu di Campà in a Divina Volontà ristabilisce à i redenti u donu chì u prelapsarianu Adam pussidia è chì hà generatu luce divina, vita è santità in a creazione ... -Reverendu Giuseppe Iannuzzi, U Rigalu di Vive in a Divine Voluntà in i Scritti di Luisa Piccarreta (Locazioni Kindle 3180-3182); NB. Questu travagliu porta i sigilli di approvazione di l'Università Vaticana è l'appruvazione ecclesiastica.

lu Catechismu di a chiesa cattolica insegna chì "L'universu hè statu creatu" in un statu di viaghju "(in statu viae) versu una perfezione suprana da truvà, à chì Diu l'hà destinata ". [3]Catechismu di a chiesa cattolica, n. 302 Questa perfezione hè intrinsecamente ligata à l'omu, chì ùn face micca solu parte di a creazione ma u so culmu. Cum'è Ghjesù hà rivelatu à u Servu di Diu Luisa Piccaretta:

Dunque, vogliu, chì i Mio figlioli entrassi in La Mia Umanità è copienanu ciò chì l'Anima di a mo Umanità hà fattu in a Voluntà Divina ... Ascendendu sopra ogni creatura, restitueranu i diritti di a Creazione - i mei è quelli di creature. Portanu tutte e cose à l'origine primaria di a Creazione è à u scopu per a quale a Creazione hè ghjunta ... —Rev. Ghjiseppu. Iannuzzi, U Splendore di a Creazione: u Trionfu di a Divine Divina nantu à a Terra è l'era di a Pace in i Scritti di i Fatri, i Duttori è i Mistici di a Chjesa (Situazione Kindle 240)

Dunque, dice Ghjuvan Paulu II:

A risurrezzione di i morti previsti à a fine di i tempi riceve dighjà a so prima, decisione decisiva in a risurrezzione spirituale, u primu scopu di u travagliu di salvezza. Consiste in a nova vita data da u Cristu risuscitatu cum'è u fruttu di u so travagliu redentore. -Audienza generale, 22 d'aprile, 1998; vaticanu.va

Questa nova vita in Cristu, secondu e rivelazioni à Luisa, ghjunghjerà à u so culmu quandu a vuluntà umana rinasce in a Divina Volontà. 

Avà, u prisentore di a mo Redenzione era a Risurrezzione, chì, più cà Sole rivulente, hà incurunatu a mo Umanità, fendu brillà ancu i mo atti i più minimi, cun tale splendore è meraviglia da stupisce u Celu è a terra. A Risurrezzione serà u principiu, u fundamentu è a realizazione di tutti i beni - corona è gloria di tutti i Beati. A mo Risurrezzione hè u veru Sole chì glurifica degnamente a mo Umanità; Hè u Sole di a Religione Cattolica; Hè a gloria di ogni cristianu. Senza Resurrezzione, seria statu cum'è se i celi senza Sole, senza calore è senza vita. Avà, a mo Risurrezzione hè u simbulu di l'anime chì formanu a so Santità in a mo Voluntà. - Ghjesù à Luisa, u 15 d'aprile di u 1919, Vol. 12

 

RISURREZIONE ... UNA NOU SANTITÀ

Dapoi l'Ascensione di Cristu duemila anni - o piuttostu "dui ghjorni" fà - si puderia dì chì a Chjesa hè falata in a tomba cun Cristu in attesa di a so propria risurrezzione - ancu s'ella face sempre una "Passione" definitiva.

Perchè site mortu, è a vostra vita hè piatta cun Cristu in Diu. (Culossiani 3: 3)

è "Tutta a creazione gemisce in i travaglii ancu finu à avà" dice San Paulu, cum'è:

A Creazione aspetta cun aspetta aspetta a rivelazione di i figlioli di Diu ... (Rumani 8:19)

Nota: Paulu dice chì a creazione aspetta, micca u ritornu di Ghjesù in carne, ma la "Rivelazione di i figlioli di Diu". A liberazione di a creazione hè intrinsecamente ligata à u travagliu di Redenzione in noi. 

È sintemu oghje u lamentu chì nimu l'hà mai intesu prima ... Papa [Ghjuvan Paulu II] apprezza veramente una grande aspettativa chì u millenniu di e divisioni serà seguitatu da un millenniu di unificazioni. - U cardinale Joseph Ratzinger (BENEDICT XVI), Salt di a Terra (San Francisco: Ignatius Press, 1997), traduttu da Adrian Walker

Ma st'unità vene solu cum'è un'opera di u Spìritu Santu cum'è per mezu di una "nova Penticoste" quandu Ghjesù regnerà in un novu "modu" in a so Chjesa. A parolla "apucalipse" significa "svelazione". Ciò chì aspetta per esse svelatu, allora, hè a tappa finale di u viaghju di a Chjesa: a so purificazione è ristaurazione in a Divina Volontà - esattamente ciò chì Daniel hà scrittu circa migliaia d'anni fà:

Parechji si purificheranu, si renderanu bianchi, è seranu raffinati ... (Daniel 12: 9-10)

... hè ghjuntu u ghjornu di u matrimoniu di l'Agnellu, a so sposa s'hè preparata. Hè stata permessa di portà un vistitu di lino luminosu è pulitu. (Revelazione 19: 7-8)

San Ghjuvanni Paulu II spiegò chì questu serà veramente un rigalu speciale da l'altu:

Diu stessu avia datu à purtà quella santità "nova è divina" cun quale u Spìritu Santu vole arricchisce i cristiani à l'alba di u terzu millenniu, per "rende Cristu u core di u mondu". —POPE Ghjuvanni PAUL II, Indirizzu à i Padri Rogationisti, Innò. 6, www.vatican.va

Quandu Ghjesù regna in a so Chjesa, tale chì a Divina Volontà regna in ella, questu porterà à cumplimentu a "prima risurrezzione" di u Corpu di Cristu. 

... u Regnu di Diu significa Cristu stessu, à quale noi desideriamu ogni ghjornu vene, è chì a nostra venuta volemu esse manifestata in noi in furia. Cumu ellu hè a nostra risurrezzione, postu chì in ellu risuscitemu, hè cusì chì pò ancu esse capitu cum'è u Regnu di Diu, perchè in ellu regneremu. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 2816

... saranu preti di Diu è di Cristu, è regneranu cun ellu per [i] milla anni. (Revelazione 20: 6)

Ghjesù dice à Luisa:

... a mo Risurrezzione simbulizeghja i Santi di i vivi in ​​a mo Voluntà - è questu cun ragione, postu chì ogni attu, parolla, passu, ecc. Fattu in a mo Volontà hè una Resurrezione Divina chì l'ànima riceve; hè una marca di gloria ch'ella riceve; hè di sorte fora d'ella stessa per entre in a Divinità, è per amà, travaglià è pensà, piattendusi in u Sole rivulente di a mo Volizione ... - Ghjesù à Luisa, u 15 d'aprile di u 1919, Vol. 12

Ma, cum'è a Scrittura è a Tradizione nota, u "ghjornu di u Signore" è a risurrezzione concomitante di a Chjesa hè prima preceduta da un grande prucessu:

Cusì ancu se l'allinjamentu armoniu di e petre pare esse distruttu è frammentatu è, cum'è discrittu in u XXI salmu, tutte l'osse chì vanu à custituisce u corpu di Cristu devenu esse sparse da insidiosi attacchi in persecuzioni o tempi di guai, o da quelli chì in ghjorni di persecuzione minanu l'unità di u tempiu, quantunque u tempiu serà ricustruitu è ​​u corpu risusciterà u terzu ghjornu, dopu u ghjornu di u male chì u minaccia è u ghjornu di a cunsumazione chì seguita. —St. Origene, Cumentu di Ghjuvanni, Liturgia di l'ore, Vol IV, p. 202

 

SOLU INTERIORI?

Ma sta "prima risurrezzione" hè solu spirituale è micca corporale? U testu biblicu stessu suggerisce chì quelli chì eranu "decapitati" è chì avianu rifiutatu a marca di a bestia "Hè venutu à a vita è hà regnatu cun Cristu". Tuttavia, questu ùn significa micca chì regnanu in terra Per esempiu, subitu dopu à Ghjesù mortu, u Vangelu di Matteu attesta chì:

A terra hà tremulatu, e rocce sò state sparte, e tombe sò state aperte, è i corpi di parechji santi chì s'eranu addurmintati sò stati alzati. È iscendu da e so tombe dopu a so risurrezzione, intrinu in a cità santa è apparsu à parechji. (Matt 27: 51-53)

Eccu dunque quì un esempiu cuncretu di risurrezzione corpu nanzu a "risurrezzione di i morti" chì vene à a fine di u tempu (Rev 20:13). U racontu di u Vangelu suggerisce chì ste figure risuscitatu di l'Anticu Testamentu trascendenu u tempu è u spaziu postu ch'elli sò "apparsu" à parechji (ancu se a Chjesa ùn hà fattu alcuna dichjarazione definitiva à stu riguardu). Questu hè tuttu per dì chì ùn ci hè nisuna ragione per chì una risurrezzione corporea ùn sia micca pussibule per chì sti martiri "apparisceranu" ancu à quelli di a terra cum'è parechji di i santi è a Madonna anu dighjà, è facenu. [4]vidi A Resurrezzione chì vene Tuttavia, in generale, Thomas Aquino afferma di sta prima risurrezzione chì ...

... ste parolle devenu esse intese altrimente, vale à dì di a risurrezzione 'spirituale', per quale l'omi risusciteranu da i so peccati à u donu di grazia: mentre chì a seconda risurrezzione hè di corpi. U regnu di Cristu denota a Chjesa in cui regnanu micca solu i martiri, ma ancu l'altru elettu, a parte denotendu u tuttu; o regnanu cun Cristu in gloria in quantu à tutti, menzione particulare fatta di i martiri, perchè regnanu sopratuttu dopu a morte chì anu luttatu per a verità, ancu finu à a morte. -Thomas Aquinu, Summa Teologica, Qu. 77, art. 1, rep. 4 .; citatu in U Splendore di a Creazione: u Trionfu di a Divine Divina nantu à a Terra è l'era di a Pace in i Scritti di i Fatri, i Duttori è i Mistici di a Chjesa da Rev. Joseph Iannuzzi; (Situazione Kindle 1323)

Tuttavia, hè principalmente sta santità interiore chì Piux XII hà prufetizatu - una santità chì mette fine à peccatu murtale. 

Una nova risurrezzione di Ghjesù hè necessaria: una vera risurrezzione, chì ùn ammette più signuria di a morte ... In l'individui, Cristu deve distrughje a notte di u peccatu murtale cù l'alba di a grazia ritruvata.  -Urbi et Orbi indirizzu, u 2 marzu 1957; vaticanu.va

Ghjesù dice à Luisa chì, in effetti, sta risurrezzione ùn hè micca à a fine di i ghjorni ma à l'internu tempu, quandu una anima principia campà in a Divina Volontà. 

A mo figliola, in A mo Risurrezzione, l'anime anu ricevutu e rivendicazioni ghjuste di risuscità in Me per una nova vita. Era a cunferma è u sigillu di tutta a mo vita, di e Mie opere è di e Mie parolle. Se sò venutu in terra era per permette à ognuna è à l'anima di pussede a mo Resurrezzione cum'è a soia - per dà li vita è fà li risurrezzione in a mo Resurrezzione. È vulete sapè quandu si face a vera risurrezzione di l'anima? Micca à a fine di i ghjorni, ma mentre ch'ellu hè sempre vivu nantu à a terra. Quellu chì stà in a mo Volontà risuscita à a luce è dice: 'A mo notte hè finita' ... Dunque, l'ànima chì stà in a mo Volontà pò dì, cum'è l'ànghjulu hà dettu à e donne sante nantu à a strada di u sepolcru: risuscitatu. Ùn hè più quì. ' Una tale anima chì stà in a mo Vulintà pò ancu dì: "A mo vulintà ùn hè più a moia, perchè hè risuscitata in u Fiat di Diu". - U 20 d'aprile di u 1938, Vol. 36

Dunque, dice San Ghjuvanni, «Beatu è santu hè quellu chì participa à a prima risurrezzione. A seconda morte ùn hà micca putere nantu à queste ". [5]Rev 20: 6 Seranu pochi in numeru - un "restu" dopu à e tribulazioni di l'Anticristu.

Avà, a mo Risurrezzione hè u simbulu di l'anime chì formanu a so Santità in a mo Voluntà. I Santi di i seculi passati simbulizanu a mo Umanità. Ancu se anu dimissiunatu, ùn anu micca avutu un attu continuu in a mo Voluntà; dunque, ùn anu micca ricevutu a marca di u Sole di a mo Risurrezzione, ma a marca di l'opere di a mo Umanità prima di a mo Risurrezzione. Dunque, seranu assai; guasgi cume e stelle, formeranu un bellu ornamentu per u Celu di a mo Umanità. Ma i Santi di i vivi in ​​a mo Voluntà, chì simbolizaranu a mo Umanità Risuscitata, seranu pochi. - Ghjesù à Luisa, u 15 d'aprile di u 1919, Vol. 12

Dunque, u "trionfu" di i tempi fini ùn hè micca solu a catena di Satanassu in l'abissu (Rev 20: 1-3); piuttostu, hè a ristaurazione di i diritti di filiazione chì Adam hà persu - chì "hè mortu" cum'è in u Giardinu di Eden - ma chì hè stata restaurata in u Populu di Diu in questi "tempi di fine" cum'è u fruttu finale di u Cristu Risurrezzione.

Cù questu attu trionfante, Ghjesù hà sigillatu a realità ch'ellu era [in a so sola Persona divina à tempu] Omu è Diu, è cù a so Risurrezzione hà cunfirmatu a so duttrina, i so miraculi, a vita di i Sacramenti è tutta a vita di a Chjesa. Inoltre, hà ottenutu u trionfu nantu à a vulintà umana di tutte l'anime chì sò indebulite è guasi morti per ogni veru bè, affinchì a vita di a Divina Volontà chì avia da purtà a pienezza di santità è tutte e benedizioni à l'anime triunfessi annantu à elle. - A nostra Signora à Luisa, A Vergine in u Regnu di a Divina Volontà, Day 28

..per u nome di a Resurrezzione di u vostru Figliolu, fate mi risuscità in a Vulintà di Diu. -Luisa à a Madonna, Ibid.

[I] implurà a risurrezzione di a Divina Volontà in a vulintà umana; pudemu tutti risuscità in Tè ... -Luisa à Ghjesù, 23esimu Giru in a Divina Volontà

Hè questu chì porta u Corpu di Cristu in pienu maturità:

... finu à chì tutti ghjunghjemu à l'unità di fede è di cunniscenza di u Figliolu di Diu, per maturà l'omu, finu à a misura di a piena statura di Cristu ... (Ef 4: 13)

 

DIVENTÀ I NOSTRI SIGLI PERFETTI

Chjaramente, San Ghjuvanni è i Padri di a Chjesa ùn pruponenu micca una "escatologia di l'addisperu" induve Satanassu è l'Anticristu trionfanu finu à chì Ghjesù torna per mette fine à a storia umana. Purtroppu, certi prominenti escatologhi cattolici è ancu i Protestanti dicenu ghjustu. A ragione hè chì stanu trascurendu A dimensione mariana di a timpesta hè digià quì è vene. Perchè Santa Maria hè ...

... a maghjina di a Chjesa à vene ... —PATTIVA BENEDICTO XVI, Spe Salvi, n.50

è,

À tempu vergine è mamma, Maria hè u simbulu è a realizazione a più perfetta di a Chjesa ... -Katechisimu di a Chjesa cattolica, micca. 507

Piuttostu, ciò chì stemu rializendu di novu hè ciò chì a Chjesa hà insegnatu da u principiu-chì Cristu manifesterà u so putere nella storia, tale chì u Ghjornu di u Signore purterà a pace è a ghjustizia in u mondu. Serà una risurrezzione di grazia persa è un "riposu sabbaticu" per i santi. Chì testimone serà per e nazioni! Cum'è u nostru Signore stessu hà dettu: "Stu Vangelu di u regnu serà predicatu in u mondu sanu cum'è testimone di tutte e nazioni, è dopu a fine vene ". [6]Matthew 24: 14 Usendu a lingua allegorica di i prufeti di l'Anticu Testamentu, i primi Padri di a Chjesa anu solu dichjaratu a listessa cosa:

Dunque, a benedizione prevista si riferisce senza dubbitu à u tempu di u so Regnu, quandu i ghjusti guverneranu nantu à a risurrezzione da i morti; quandu a creazione, rinata è liberata da a schiavitù, darà una abbundanza di cibi di ogni tipu da a rugiada di u celu è da a fertilità di a terra, cum'è ricordanu l'anziani. Quelli chì anu vistu à Ghjuvanni, discepulu di u Signore, [dicenu] ch'elli anu intesu parlà da ellu cumu u Signore hà insignatu è parlatu di sti tempi ... —St. Ireneu di Lione, Babbu di a Chjesa (140–202 AD); Avversu Haereses, Ireneu di Lione, V.33.3.4,I Babbi di a Chjesa, Edizione CIMA

... U so Figliolu vene è distruggierà u tempu di l'impiegatu è ghjudicà l'unuosimu, è cambierà u sole è a luna è e stelle, allora verrà riposatu u settimu ghjornu ... dopu averà riposatu à tutte e cose, faraghju u principiu di l'ottimu ghjornu, vale à dì u principiu di un altru mondu. -Letta di Barnaba (70-79 d.C.), scritta da un Babbu Apostolicu di u Seculu Seculu

 

Publicatu per a prima volta 15 di marzu, 2018.

In Memoria di
ANTHONY MULLEN (1956-2018)
quale hè rimessu oghje. 
Finu à truvacci torna, caru fratellu ...

 

Ascolta nantu à u seguitu:


 

 

Seguitate Mark è i "segni di i tempi" ogni ghjornu quì:


Seguitate i scritti di Mark quì:


Per viaghjà cun Mark in lu Avà Parolla,
cliccate nantu à u banner sottu per abbunà.
U vostru email ùn serà micca spartutu cù nimu.

 
Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 cf. Rev 20: 1-6
2 cf. Ghjesù vene da veru? Caru Santu Babbu ... Vene!
3 Catechismu di a chiesa cattolica, n. 302
4 vidi A Resurrezzione chì vene
5 Rev 20: 6
6 Matthew 24: 14
Posted in Home, VOLUNTÀ DIVINA, L'ERA DI A PACE.