Ghjornu 8: E ferite più prufonde

WE Avà attraversendu a mità di a nostra ritirata. Diu ùn hè micca finitu, ci hè più travagliu da fà. U Cirurgu Divinu principia à ghjunghje in i lochi più prufondi di a nostra ferita, micca per disturbà è disturbà, ma per guarì. Pò esse doloroso per affruntà questi ricordi. Questu hè u mumentu di perseveranza; questu hè u mumentu di marchjà per a fede è micca a vista, cunfidendu in u prucessu chì u Spìritu Santu hà iniziatu in u vostru core. Accantu à voi hè a Mamma Beata è i vostri fratelli è surelle, i Santi, tutti intercendu per voi. Sò più vicinu à voi avà ch'elli eranu in questa vita, perchè sò pienamente uniti à a Santissima Trinità in l'eternità, chì abita in voi in virtù di u vostru Battesimu.

Eppuru, pudete sentu solu, ancu abbandunatu mentre luttate per risponde à e dumande o per sente u Signore chì vi parla. Ma cum'è u Salmista dice: "Induve possu andà da u vostru Spìritu? Da a to prisenza, induve possu fughje ?[1]Salmu 139: 7 Ghjesù hà prumessu: "Sò cun voi sempre, finu à a fine di l'età".[2]Matt 28: 20Cuntinuà lettura

Footnotes

Footnotes
1 Salmu 139: 7
2 Matt 28: 20