A Resurrezzione chì vene

Ghjesù-risurrezzione-vita2

 

Una dumanda di un lettore:

In Revelazione 20, dice chì i decapitati, ecc. Torneranu ancu à a vita è regneranu cun Cristu. Chì pensate chì significa? O cumu pò esse? Credu chì puderia esse letterale, ma mi dumandava se avessi più insight ...

 

THE purificazione di u mondu da u male, dinò, secondu i primi Padri di a Chjesa, inaugurerà un Era di a Pace quandu Satanassu serà incatenatu per "mille anni". Questu coinciderà ancu cù a Risurrezzione di i santi è di i martiri, secondu l'Apostolu Ghjuvanni:

Sò venuti à a vita è anu regnatu cun Cristu per mille anni. U restu di i morti ùn hè micca vinutu à a vita finu à chì i mila anni ùn sò più. Questa hè a prima risurrezzione. (Rev 20: 4-5)

Citendu a tradizione scritta è orale di a Chjesa, San Ghjustinu Martire hà scrittu:

I è tutti l'altri cristiani ortodossi sentimu certu chì ci sarà una risurrezzione di a carne seguita da mille anni in una cità di Ghjerusalemme ricustruita, imbellita è ingrandita, cum'è era annunziatu da i Profeti Ezekiel, Isaias è altri ... Un omu trà di noi chjamatu Ghjuvanni, unu di l'Apostuli di Cristu, hà ricevutu è predichendu chì i seguitori di Cristu stariranu in Ghjerusalemme durante mille anni, è chì dopu a resurrezzione universale è, in brevi, eterna e ghjudiziu averebbe. —St. Justin Martire, Dialogu cù Trypho, Ch. 81, I Babbi di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu

Chì hè esattamente sta "risurrezzione di a carne" chì si verifica nanzu a "risurrezzione eterna"?

 

A PASSIONE DI A CHIESA

Unu di i principii centrali di questu apostolatu di scrittura hè chì u Corpu di Cristu pare entrà in u so propiu Passion, seguitendu i passi di u so Capu, Ghjesù Cristu. S'ellu hè u casu, allora u Corpu di Cristu participerà dinò à a Risurrezzione.

Prima di a seconda venuta di Cristu a Chjesa deve passà per un prucessu finale chì scuzzulerà a fede di parechji credenti ... A Chjesa entrerà in a gloria di u regnu solu per via di sta Pasqua finale, quandu ella seguiterà u so Signore in a so morte è a Risurrezzione.   -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 672, 677

Pò vene un mumentu chì a testa visibile di a Chjesa, u Santu Babbu, serà "colpita" è e pecure seranu sparse (vede U Grande Spargimentu). Questu precipitarà una persecuzione più formale di a Chjesa cum'è ella serà spugliati sistematicamente, flagellati è burlati davanti à u mondu. Questu culminerà cù a so crucifissione quandu alcune anime seranu martirizate per u nome di u Vangelu, mentre chì altre resteranu piatte finu dopu a purificazione misericurdiosu di u mondu da u male è a divinità. Sìa u restu è i martiri seranu piattati in u rifugiu sicuru di l'Immaculatu Cuore di Maria - vale à dì, a so salvezza serà salvaguardata nentru à l'Arca, cupertu per esse, da u Mercy Seat, u Sacru Cuore di Ghjesù.

Cusì ancu se l'allinjamentu armoniu di e petre pare esse distruttu è frammentatu è, cum'è discrittu in u XXI salmu, tutte l'osse chì vanu à cumpone u corpu di Cristu devenu esse sparse da insidiosi attacchi in persecuzioni o tempi di guai, o da quelli chì in ghjorni di persecuzione minanu l'unità di u tempiu, quantunque u tempiu serà ricustruitu è ​​u corpu risusciterà u terzu ghjornu, dopu u ghjornu di u male chì u minaccia è u ghjornu di a consumazione chì seguita. —St. Origene, Cumentu di Ghjuvanni, Liturgia di l'ore, Vol IV, p. 202

 

A PRIMA RESURREZIONE

Quelli chì sò morti in Cristu durante stu tempu di tribulazione sperimenterà ciò chì Ghjuvanni chjama a "prima risurrezzione". Quelli chì,

... era statu decapitatu per u so testimone di Ghjesù è per a parolla di Diu, è chì ùn avianu micca aduratu a bestia o a so maghjina nè avianu accettatu a so marca nantu à a so fronte o e mani. Sò venuti à a vita è anu regnatu cun Cristu per mille anni. U restu di i morti ùn hè micca vinutu à a vita finu à chì i mila anni ùn sianu passati. Questa hè a prima risurrezzione. (Rev 20: 4)

Questa hè veramente una speranza tremenda (è rimarchevuli chì campemu di colpu in un tempu quandu i cristiani sò stati decapitati di novu)! Ancu se ùn pudemu micca cunnosce cun certezza a natura esatta di sta risurrezzione, a Resurrezzione di Cristu stessu ci pò dà una certa visione:

Stu corpu autenticu, veru [di Ghjesù risortu] pussede e novi pruprietà di un corpu gluriosu: micca limitatu da u spaziu è u tempu ma capace à esse prisente cumu è quandu vole; perchè l'umanità di Cristu ùn pò più esse limitata à a terra è appartene da quì à solu solu à u regnu divinu di u Babbu.  - Catechisimu di a Chjesa Cattolica, micca. 645

Hè pussibule chì i martiri risuscitati participeranu à u regnu Regnu tempurale di u Chjesa rimanenti sopravviventi in quantu i santi risuscitati ùn seranu micca "confinati à a terra" nè necessariamente seranu sempre presenti, cum'è Cristu apparsu solu qualchì volta durante i 40 ghjorni prima di a so Ascensione.

A Risurrezzione di Cristu ùn hè stata un ritornu à a vita terrena, cum'è u casu di l'alzà da i morti ch'ellu avia fattu prima Pasqua: a figliola di Ghjairu, u ghjovanu di Naim, Làzaru. Queste azzioni eranu eventi miraculosi, ma e persone miracolosamente allevate sò tornate da u putere di Ghjesù à a vita terrena ordinaria. In un mumentu particulare moririanu torna. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 645

Postu chì i santi risuscitati averanu campatu a "prima" risurrezzione, ponu esse in un statu cum'è a Beata Vergine Maria, chì hè capace d'apparisce nantu à a terra, puru godendu a visione beatifica di u Celu. U scopu di sta grazia per esse attribuita à i martiri seria duplice: onurallu cum'è "preti di Diu è di Cristu" (Rev 20: 6), è aiutà preparate a Chjesa rimanente di a nova Era, chì sò limitati sempre à u tempu è u spaziu, per u Ritornu finale di Ghjesù in gloria:

Per questa ragione ancu Ghjesù risortu gode di a libertà suvrana d'apparisce cum'ellu vole: in u sguardu di un giardinariu o in altre forme cunnisciute da i so discìpuli, precisamente per svegliare a fede. - CCC, micca. 645

A prima risurrezzione coinciderà ancu cù una "nova Penticoste", a chinu effusione di u Spìritu Santu iniziatu nanzu in parte, per mezu di una "illuminazione di cuscenza" o "l'avvertimentu" (vede A Venuta Pentecoste e L’Ochju di a Tempesta).

À a Risurrezzione di Ghjesù u so corpu hè pienu di a putenza di u Spìritu Santu: sparte a vita divina in u so statu gluriosu, affinchì San Paulu possa dì chì Cristu hè "l'omu di u celu". - CCC, micca. 645

 

DI A CARNE?

Tuttu què dettu, a Chjesa hà scartatu u regnu di Cristu in a carne nantu à a terra durante una Era di Pace. Questu hè cunnisciutu ancu cum'è l'eresia di millenarisimu (vede Milenarismu - Chì hè è ùn Hè micca). Tuttavia, a natura di a "prima risurrezzione" hè più ambigua. Cum'è "A risurrezzione di Cristu ùn hè micca stata una volta à a vita terrena", nè i santi risuscitati torneranu à "regule" on terra. " Ma ferma ancu a quistione se a prima risurrezzione hè spirituale o micca solu. In questu sensu, ùn ci hè micca una bundanza di insegnamenti, ancu se San Ghjustinu Martire, citendu l'apòstulu Ghjuvanni, parla di una "risurrezzione di a carne". Ci hè un precedente per questu?

Cuminciannu cù l'Scrittura, noi do vede a corporale risurrezzione di i santi nanzu a fine di u tempu:

A terra tremò, e petre sò state sparte, e tombe sò state aperte, è i corpi di parechji santi chì s'eranu addurmintati sò stati alzati. È surtendu da e so tombe dopu a so risurrezzione, intrinu in a cità santa è apparsu à parechji. (Matt 27: 51-53)

Tuttavia, Santu Agustinu (in rimarche chì cunfondenu altre dichjarazioni ch'ellu hà fattu) dice chì a prima risurrezzione hè spirituali solu:

Dunque, mentre questi milla anni currinu, e so anime regnanu cun ellu, ancu s'ellu ùn hè ancu in cunjunzione cù i so corpi. -A Cità di Diu, Libru XX, Ch.9

A so dichjarazione dumanda ancu a quistione: chì hè diffirenti avà da quella prima risurrezzione à u tempu di Cristu quandu i santi sò stati risuscitati? Sì i santi eranu risuscitati allora, perchè micca in una futura risurrezzione prima di a fine di u mondu?

Avà, u Catechisimu insegna chì Cristu ci hà da risuscità ...

Quandu? Definitivamente "à l'ultimu ghjornu", "à a fine di u mondu". -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 1001

"Definitivamente"-A fine di u tempu pruvucarà a risurrezzione di tuttu i morti. Ma dinò, "l'ultimu ghjornu" ùn deve micca necessariamente esse interpretatu cum'è una sola ghjurnata solare, cum'è in 24 ore. Ma un "ghjornu" chì hè un piriudu chì principia in a bughjura, poi l'alba, meziornu, notte, è dopu, luce eterna (vede Dui Ghjorni In Più.) Dice a chjesa u babbu Lactanziu,

... stu ghjornu nostru, chì hè delimitatu da u risuscitamentu è u tramontu di u sole, hè una ripresentazione di quellu bellu ghjornu à chì u circuitu di mille anni affissà i so limiti. —Lactantius, Padri di a Chjesa: L'Instituti Divini, Libru VII, Capitulu 14, Enciclopedia Cattolica; www.vinu.ventu

È un altru Babbu hà scrittu,

Eccu, u ghjornu di u Signore sarà mille anni. -Lettera di Barnaba, I Padri di a Chjesa, Ch. 15

In questu periodu, San Ghjuvanni pare indicà chì ci hè una prima risurrezzione chì culmina in una seconda risurrezzione di i morti per u Ghjudiziu Finale "à a fine di u mondu". In effetti, questu hè u Ghjudiziu "definitivu" è cusì a risurrezzione "definitiva".

Isaia, chì hà prufetizatu un tempu di ghjustizia è di pace nantu à a terra quandu "u leopardo si chjinarà cù a capra" (Is 11: 6) hà ancu parlatu di una risurrezzione chì pare precede à un tempu quandu a Chjesa, u "novu Israele", avvolgerà u mondu sanu. Què ribomba Revelazione 20 induve Satanassu, u dragone, hè incatenatu, dopu à quale succede un tempu tempurale di pace in terra prima ch'ellu sia liberatu per un ultimu attaccu à a Chjesa. Tuttu què si faci "in quellu ghjornu", vale à dì in un periudu di tempu:

Cum'è una donna chì hà da parturì si stuzzica è urla in i so dulori, cusì eramu in to presenza, O Signore. Avemu cuncipitu è ​​straziatu in u dulore fendu nasce u ventu ... i vostri morti campanu, i so cadaveri risusciteranu; svegliu è canta, tù chì site in a polvera ... In quellu ghjornu, U Signore punirà cù a so spada chì hè crudele, grande è forte, Leviatanu u serpente chì fughje, Leviatanu u serpente arrotulatu; è hà da tumbà u dragone chì hè in mare. In quellu ghjornu-A vigna piacevule, cantate ne! ...In i ghjorni à vene Ghjacobbu pigliarà radici, Israele hà da nasce è sbuccerà, coprendu tuttu u mondu cù frutti ... Deve fà pace cun mè; a pace farà cù mè! ...In quellu ghjornu, U Signore hà da batte u granu trà l'Eufrate è u Wadi d'Egittu, è sarete cacciatu unu ad unu, o figlioli d'Israele. In quellu ghjornu, Una grande tromba hà da soffià, è i persi in a terra di l'Assiria è i scacciati in a terra d'Egittu veneranu adurà u Signore nantu à a santa muntagna, in Ghjerusalemme. (Is 26:17-19; 27:1-2, 5-6, 12-13)

Isaia face allusione à u fattu chì "briers è spine" ponu sempre esce in questa vigna purificata:

Eiu, u SIGNORE, sò u so guardianu, l'aghju acqua ogni mumentu; affinchì qualcunu ùn li fessi male, notte è ghjornu a custudiu. Ùn sò micca in còllera, ma se avessi trovu briere è spine, in battaglia duverebbe marchjà contr'à elli; Avissi da brusgià tutti. (Is 27: 3-4; cf. Gv 15: 2).

Di novu, questu ecu Revelazione 20 quandu, dopu a "prima risurrezzione", Satanassu hè liberatu è riunisce Gog è Magog, una specie di "ultimu Anticristu" [1]Puderemu daveru capace di interpretà e parolle: "U prete di Diu è di Cristu regnerà cun ellu mille anni; è quandu i mila anni seranu compii, Satanassu serà liberatu da a so prigiò; " perchè cusì significanu chì u regnu di i santi è a schiavitù di u diavulu cesseranu simultaneamente ... cusì à a fine anderanu fora chì ùn appartenenu micca à Cristu, ma à quellu ultimu Anticristu ... — St. Augustine,I Padri Anti-Nicene, Cità di Diu, Libru XX, cap. 13, 19 marchjà contr'à u "campu di i santi" - un ultimu attaccu chì inaugura u ritornu di Ghjesù in gloria, a risurrezzione di i morti è u Ghjudiziu Finale [2]cf. Rev 20: 8-14 induve quelli chì anu rigettatu u Vangelu sò ghjittati in e fiamme eterne.

Questu hè tuttu per dì chì sia a Scrittura sia a Tradizione attestanu a pussibilità di una "prima" è "finale" risurrezzione al di là di a so interpretazione simbolica chì stu passaghju si riferisce solu à a cunversione spirituale (vale à dì. Un'anima hè immersa in a morte è risorge in una nova vita in u Sacramentu di u Battesimu).

L'affirmazione essenziale hè di una tappa intermediaria in chì i santi risinti sò sempre in terra è ùn sò micca entratu ancora in a so tappa finale, perchè hè unu di l'aspetti di u misteru di l'ultimi ghjorni chì ùn deve esse ancora revelatu.. - U cardinale Jean Daniélou (1905-1974), Una Storia di Duttrina Cristiana Prusima davanti à u Cunsigliu di Nicea, 1964, p. 377

 

PREPARANDO A SPOSA

Perchè, però? Perchè Cristu ùn turnerebbe micca in gloria per schiaccià a "bestia" è inaugurà l'eterni Novi Celi è Nova Terra? Perchè una "prima risurrezzione" è una "mila anni" era di pace, ciò chì i Padri anu chjamatu "riposu sabbatu" per a Chjesa? [3]cf. Perchè una Era di Pace? A risposta si trova in u Vindicazione di a Sapienza:

I vostri cumandamenti divini sò sparte, u vostru Vangelu hè gittatu à colpu, torrenti di iniquità inundanu tutta a terra purtendu ancu i vostri servitori ... Tuttu u fattu s'arriverà à a stessa fine cum'è Sodoma è Gomorra? Ùn vi mai romperà u vostru silenziu? Tollerà tandu tuttu questu per sempre? Ùn hè micca vera chì a vostra vulintà devi esse fatta in terra quant'ellu hè in celu? Ùn hè micca vera chì u vostru regnu deve vene? Ùn vi dete micca à alcune anime, caru, una visione di a futura rinnovazione di a Chjesa? —St. Luigi di Montfort, Preghiera per i Missiunarii, n. 5; www.www.wtn.com

Eppuru, duvemu capì chì u misteriosu pianu di salvezza di Diu ùn serà micca pienu capitu finu à a fine di i tempi:

Credemu fermamente chì Diu hè maestru di u mondu è di a so storia. Ma i modi di a so pruvidenza sò spessu scunnisciuti per noi. Solu à a fine, quandu a nostra cunniscenza parziale cessa, quandu vedemu à Diu "faccia a faccia", cunnosceremu pienamente i modi per i quali - ancu attraversu i drammi di u male è di u peccatu - Diu hà guidatu a so creazione à quellu riposu sabbaticu definitivu per ch'ellu hà creatu u celu è a terra. -CCC micca. 314

Una parte di stu misteru si trova in l'unità trà a Testa è u Corpu. U Corpu di Cristu ùn pò micca esse pienu unitu à a testa finu chì ùn sia purificata. L'ultimi dulori di nascita di i "tempi fini" facenu cusì. Quandu un criaturu passa per u canali di nascita di a mamma, e cuntrazioni di l'utru aiutanu à "purificà" u criaturu di i so pulmoni è di u so canali aereu. Cusì dinù, a persecuzione di l'Anticristu serve per purgà u corpu di Cristu di i "fluidi di a carne", e macchie di stu mondu. Questu hè precisamente ciò chì Daniel parla di quandu si riferisce à l'ira di u "cornu" chì si alza contr'à i santi di Diu:

Cù u so ingannu, li farà apostatizà à quelli chì eranu sfideli à l'allianza; ma quelli chì restanu leali à u so Diu piglianu una forte azzione. I saggi di a nazione istruiranu i numerosi; benchè per un tempu diventeranu vittime di a spada, di e fiamme, di l'esiliu è di u saccheghju ... Di i maghi, certi faleranu, affinchì u restu sia messu à prova, raffinatu è purificatu, finu à u tempu finale chì hè sempre nominatu vene. (Dan 11: 32-35)

Sò questi martiri chì San Ghjuvanni è Daniele si riferenu specificamente à quelli chì sperimentanu a prima risurrezzione:

Parechji di quelli chì dormenu in a polvera di a terra si sveglieranu; certi camperanu per sempre, altri seranu un orrore è una disgrazia eterna. Ma i saggi brilleranu assai cum'è u splendore di u firmamentu, È quelli chì guidanu i numerosi à a ghjustizia saranu cum'è e stelle per sempre ... Aghju vistu ancu l'ànime di quelli chì eranu stati decapitati per u so testimone di Ghjesù è per a parolla di Diu , è chì ùn avianu micca aduratu a bestia o a so maghjina nè avianu accettatu a so marca nantu à a so fronte o e mani. Sò venuti à a vita è anu regnatu cun Cristu per mille anni. (Dan 12: 2-3; Rev 20: 4)

Questi "santi risuscitati" ponu apparisce à i sopravvissuti chì entranu in l'era per istruisce, preparà è guidà a Chjesa chì possa diventà una Sposa immacolata preparata per riceve u Sposu ...

... per pudè prisentassi a chjesa in splendore, senza macchie, nè rughe nè alcuna cosa simile, per ch'ella sia santa è senza difetti. (Ef 5: 27)

E Scritture è l'allegorie Patristiche suggerenu ancu chì queste volontà martirizate micca vultà à regnà definitivamente nantu à a terra in carne, ma "apparirà" per tutta l'era per istruisce u rimitu d'Israele, assai cum'è e visioni è l'apparizioni di i santi di u passatu. —Fr. Ghjiseppu Iannuzzi, U Splendore di a Creazione, u Trionfu di a Divina Volontà nantu à a Terra è l'era di a Pace in i Scritti di i Padri di a Chjesa, Medici è Mistici, p. 69 

Serà un mumentu di santità senza pari è di unione di a Chjesa Militante cù u Cristu è a Chjesa Trionfante. U Corpu passerà corporativamente per "a notte scura di l'anima" una purificazione profonda, per contemplà u Cristu in una nova era in una "santità nova è divina" (vede A Venuta Nuvità è Santità Divina) Questa hè precisamente a visione di Isaia.

U Signore vi darà u pane chì avete bisognu è l'acqua chì avete sete. U vostru Maestru ùn si piatterà più, ma cù i vostri ochji vedrete u vostru Maestru, mentre da daretu, una voce sunerà in e vostre orecchie: «Eccu a strada; marchjate in ellu ", quandu si girerebbe à diritta o à manca. È cunsidererete impuri i vostri ìduli argentati è e vostre imagine cuperta d'oru; li ghjittarete cum’è stracci sputichi à i quali dite: «Principiatu!». ... Nantu à ogni alta muntagna è alta collina ci seranu flussi d'acqua currente. U ghjornu di a grande macellazione, quandu e torre falanu, a luce di a luna serà cum'è quella di u sole è a luce di u sole serà sette volte più grande (cum'è a luce di sette ghjorni). U ghjornu chì u Signore attacca e ferite di u so pòpulu, guarì e brusgiature lasciate da i so colpi. (Is 20-26)

 

A VOCE DI A TRADIZIONE SACRA

Credu chì ùn hè micca casuale chì questi misteri sò stati ammucciatu per un tempu sottu à u velu, ma credu stu velu si alza cusì chì, cum'è a Chjesa realizeghja a purificazione necessaria chì li stà davanti, ricunnoscerà ancu a speranza ineffabile chì l'aspetta al di là di sti ghjorni di bughju è di dulore. Cumu hè statu dettu à u prufeta Daniel in quantu à e rivelazioni di u "tempu di fine" chì l'anu datu ...

... e parolle devenu esse secrete è sigillate finu à a fine di u tempu. Parechji saranu raffinati, purificati, è messi à prova, ma i gattivi si riveleranu cattivi; i gattivi ùn averanu micca capiscitura, ma quelli chì anu intuizione averanu. (Daniel 12: 9-10)

Dicu "nascosta", perchè a voce di a Chjesa Antica in queste materie hè abbastanza unanima, ancu se quella voce hè stata oscurata in l'ultimi seculi da una discussione teologica incompleta è à volte errata di queste materie accoppiata à una comprensione impropria di e forme autentiche di u millenarianistu erisia (vede Cume l'era era persa). [4]cf. Milenarismu - Chì hè è ùn Hè micca

In fine, lasceraghju chì i Padri è i Dottori di a Chjesa parlinu da per elli di sta Risurrezzione chì vene.

Dunque, a benedizione prevista si riferisce senza dubbitu à u tempu di u so Regnu, quandu i ghjusti guverneranu nantu à a risurrezzione da i morti; quandu a creazione, rinata è liberata da a schiavitù, darà una abbundanza di cibi di ogni tipu da a rugiada di u celu è da a fertilità di a terra, cum'è ricordanu l'anziani. Quelli chì anu vistu à Ghjuvanni, discepulu di u Signore, [dicenu] ch'elli anu intesu parlà da ellu cumu u Signore hà insignatu è parlatu di sti tempi ... —St. Ireneu di Lione, Babbu di a Chjesa (140–202 AD); Avversu Haereses, Ireneu di Lione, V.33.3.4, I Padri di a Chjesa, CIMA Publishing Co .; (San Ireneu era un studiente di San Policarpu, chì sapia è amparò da l'Apostolu Ghjuvanni è fù dopu cunsacratu vescu di Smirna da Ghjuvanni).

Cunfissemu chì un regnu hè prumessu à noi nantu à a terra, puru siddu prima di u celu, solu in un altru statu di l'esistenza; in quantu serà dopu a risurrezzione per mille anni in a cità divinamente custruita di Ghjerusalemme ... Diciamu chì sta cità hè stata furnita da Diu per riceve i santi in a so risurrezzione, è di rinfrescassi cù l'abbundanza di tutte e benedizioni veramente spirituali. , cum'è una recompensa per quelli chì avemu sia disprezzatu o persu ... —Tertulianu (155–240 AD), Babbu Chjesa Nicene; Avversu Marcion, Padri Ante-Niceni, Editori Henrickson, 1995, Vol. 3, pp. 342-343)

Siccomu Diu, dopu avè finitu e so opere, hà ripusatu u settimu ghjornu è u benedisse, à a fine di u sei millesimu annu tutta a gattivezza deve esse abolita da a terra, è a ghjustizia regnerà per mille anni ... —Caecilius Firmianus Lactantius (250-317 d.C.; scrittore ecclesiasticu), The Divine Institutes, Vol 7.

Quelli chì nantu à a forza di stu passaghju [Rev 20: 1-6], anu suspettatu chì a prima risurrezzione sia futura è corporale, sò stati cummossi, frà altru, in particulare da u numeru di mille anni, cum'è s'ella fussi una cosa in forma chì i santi avissinu dunque gode di una specie di riposu di Sabbath durante quellu periodu , un santu divertimentu dopu à i travagli di sei mila anni da quandu l'omu hè statu creatu ... (è) duverebbe seguità à a fine di sei mila anni, à parte di sei ghjorni, una spezia di sabbatu di u settimu ghjornu in i milla anni successivi ... È questu l'opinione ùn seria micca inaccusabile, se si crede chì e gioie di i santi, in quellu sàbatu, saranu spirituali, è cunsequente per a presenza di Diu ...  —St. Agostinu di Ippona (354-430 AD; Dottore di a Chjesa), De Civitate Dei, Bk. XX, Ch. 7 (Press Cattolica Università di l'America)

I è tutti l'altri cristiani ortodossi sentimu certu chì ci sarà una risurrezzione di a carne seguita da mille anni in una cità di Ghjerusalemme ricustruita, imbellita è ingrandita, cum'è era annunziatu da i Profeti Ezekiel, Isaias è altri ... Un omu trà di noi chjamatu Ghjuvanni, unu di l'Apostuli di Cristu, hà ricevutu è predichendu chì i seguitori di Cristu stariranu in Ghjerusalemme durante mille anni, è chì dopu a resurrezzione universale è, in brevi, eterna e ghjudiziu averebbe. —St. Justin Martire, Dialogu cù Trypho, Ch. 81, I Babbi di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu

 

Primu publicatu u 3 di Dicembre di u 2010. 

 

LETTURA CORRELATA IN L'ERA DI A PACE:

 

 

 

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 Puderemu daveru capace di interpretà e parolle: "U prete di Diu è di Cristu regnerà cun ellu mille anni; è quandu i mila anni seranu compii, Satanassu serà liberatu da a so prigiò; " perchè cusì significanu chì u regnu di i santi è a schiavitù di u diavulu cesseranu simultaneamente ... cusì à a fine anderanu fora chì ùn appartenenu micca à Cristu, ma à quellu ultimu Anticristu ... — St. Augustine,I Padri Anti-Nicene, Cità di Diu, Libru XX, cap. 13, 19
2 cf. Rev 20: 8-14
3 cf. Perchè una Era di Pace?
4 cf. Milenarismu - Chì hè è ùn Hè micca
Posted in Home, MILENARISIMU, L'ERA DI A PACE.

Comments sò chjusi.