Dinastia, Micca Demucrazia - Parte I

 

hè cunfusione, ancu trà i cattolici, in quantu à a natura di a Chjesa Cristu stabilita. Certi sentenu chì a Chjesa deve esse riformata, per permette un approcciu più demucraticu à e so duttrine è per decide cumu trattà i prublemi morali attuali.

Tuttavia, ùn riescenu micca à vede chì Ghjesù ùn hà micca stabilitu una demucrazia, ma a dinastia.

 

NUVU PIANTE

U Signore hà prumessu à David,

Di questu sò sicuru, chì u vostru amore dura per sempre, chì a vostra verità hè fermamente stabilita cum'è i celi. «Cù u mo elettu, aghju fattu un allianza; Aghju ghjuratu à David u mo servitore: Stabilisceraghju a to dinastia per sempre è staraghju u to tronu per tutte l'età ". (Salmu 89: 3-5)

David hè mortu, ma u so tronu ùn hè micca. Ghjesù hè u so discendente (Matt 1: 1; Lc 1:32) è e prime parolle di u so ministeru di predicazione annunzianu stu regnu:

Questu hè u mumentu di a realizazione. U regnu di Diu hè vicinu. (Marcu 1:15)

U regnu hè definitivamente stabilitu in Cristu per via di u spargimentu di u so sangue. Hè un spirituali regnu, una dinastia chì durerà "per tutte l'età". A Chjesa, u so corpu, hè l'incarnazione di stu regnu:

Cristu, suvranu sacrificadore è mediatore unicu, hà fattu di a Chjesa "un regnu, sacerdoti per u so Diu è Babbu ..." I fideli esercitanu u so sacerdoziu battesimale per via di a so participazione, ognunu secondu a so vucazione, in a missione di Cristu cum'è prete, prufeta, è rè. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 1546

Se Diu hà prumessu chì u regnu di David durerà per tutte l'età - è Cristu hè u cumpiimentu di quellu regnu - allora u regnu di David ùn serà micca una prefigurazione di u nostru Signore?

 

GhjERARCHIA

David era rè, ma in Isaia 22, vedemu ch'ellu investisce un altru omu cù a so propria autorità - quellu chì diventerà u steward, maestru o primu ministru, si puderia dì, di a propria casa di David:

In quellu ghjornu chjameraghju u mo servitore Eliakim, figliolu di Hilkiah; U vesteraghju cù u to vestitu, u cinturaghju cù u to cinturinu, è li daraghju a to autorità. Sarà un babbu per l'abitanti di Ghjerusalemme è per a casa di Ghjuda; Puderaghju a chjave di a Casa di David nantu à a so spalla; quand'ellu apre, nimu hà da chjude, quandu si chjude, nimu ùn deve apre. U ripararaghju cum'è un peg in un locu sicuru, per esse un locu d'onore per a so famiglia ... (Isaia 22: 20-23)

Hè inconfundibile, dunque, chì Ghjesù si riferisce à questu passaghju quandu si vultò versu Petru, ripresentendu e parolle di Isaia:

A vi dicu, sì Petru, è nantu à questa roccia custruiscu a mo chjesa, è e porte di l'infernu ùn prevaleranu micca contr'à ella. Vi daraghju e chjave di u regnu di i celi. Tuttu ciò chì ligate nantu à a terra serà ligatu in u celu; è tuttu ciò chì lasciate nantu à a terra serà liberatu in u celu. (Matt 16: 18-19)

Ghjesù ùn hè vinutu micca per abulisce l'Anticu Testamentu, ma per rializzallu (Matt 5:17). Cusì, Dà e chjave di u so regnu à Petru per esse u so amministratore:

Nutre e mo pecure. (Ghjuvanni 21:17)

Questu hè, Petru avà occupa un rolu cum'è sustituiri per u rè nantu à a so casa. Hè per quessa chì chjamemu u Santu Babbu u "Vicariu di Cristu". Vicariu vene da u latinu vicariu chì significa "sustitutu". D'altronde, vedi cumu e parolle di Isaia si cumpienu in i vestiti ecclesiastichi purtati in i seculi: "U vesteraghju cù u to vestitu, è u cinturaghju cù a fascia ... " In fattu, Isaia dice chì questu vicariu di David serà chjamatu "babbu" nantu à l'abitanti di Ghjerusalemme. A parolla "papa" vene da u grecu pappa chì significa "babbu". U Papa hè dunque u babbu di a "nova Ghjerusalemme", chì hè dighjà prisente in u core di i fideli chì formanu "a cità di Diu". È cum'è Isaia prufetizeghja chì Eliakim serà "cum'è un peg in un locu sicuru, per esse un locu d'onore per a so famigliay ", ancu u Papa hè una" roccia ", è ferma finu à oghje amatu è onuratu da i fideli in u mondu sanu.

Quale hè chì ùn pò micca vede chì Cristu hà stabilitu a so dinastia in a Chjesa, cù u Santu Babbu cum'è u so amministratore?

 

IMPLICAZIONI

L'implicazione per questu hè enorme. Vale à dì, Eliakim ùn era micca rè; era steward. Hè statu incaricatu di rializà a vuluntà di u rè in quantu à u regnu, di ùn avè micca creatu u so propiu ordine. U Santu Babbu ùn hè micca sfarente:

U papa ùn hè micca un suvranu assolutu, chì i so penseri è desideri sò legge. À u cuntrariu, u ministeru di u papa hè u garante di l'ubbidienza versu Cristu è a so parolla. -PAPA BENEDETTU XVI, Omelia di l'8 di maghju 2005; San Diego Union-Tribune

Benintesa, Ghjesù hà dettu ancu à l'altri ondeci apostuli chì participanu à a so autorità d'insignamentu per "ligà è perde" (Matt 18:18). Chjamemu à st'autorità didattica u "magisteriu".

... stu Magisteriu ùn hè micca superiore à a Parolla di Diu, ma hè u so servitore. Insegna solu ciò chì li hè statu trasmessu. À u cumandamentu divinu è cù l'aiutu di u Spìritu Santu, l'ascolta cun devozione, u guarda cun dedica è u espone cun fideltà. Tuttu ciò chì prupone per a credenza cum'è divinamente rivelatu hè trattu da questu unicu depositu di fede. (CCC, 86)

Cusì, u Santu Babbu è i veschi in cumunione cun ellu, è ancu i fideli laici, participanu à u rolu "regale" di Cristu predichendu a verità chì ci rende liberi. Ma sta verità ùn hè micca qualcosa chì femu. Ùn hè micca qualcosa chì fabricemu longu à i seculi, cume i critichi di a Chjesa cuntinueghjanu à rivendicà. A verità chì tramandemu - è e verità chì parlemu oghje per affruntà e nuove sfide murali di i nostri tempi - sò derivate da a parolla immutabile di Diu è da a legge naturale è morale, ciò chì chjamemu u "depositu di a fede". A fede è a moralità di a Chjesa, dunque, ùn sò micca à piglià; ùn sò micca sottumessi à un prucedimentu demucraticu induve sò adattati secondu i capricci di una generazione particulare, o rifiutati in tuttu. Nisun omu - incluso u papa - hà l'autorità per annullà a vulintà di u Rè. Piuttostu "a verità hè fermamente stabilita cum'è i celi«. Questa verità hè guardata da un "dinastia ... attraversu l'età. "

A Chjesa ... intende cuntinuvà à alzà a voce in difesa di l'umanità, ancu quandu e pulitiche di i Stati è di a magiurità di l'opinione publica si movenu in a direzione opposta. A verità, in effetti, tira forza da sè stessa è micca da a quantità di accunsentu chì suscita. - U PAPA BENEDETTU XVI, Vaticanu, u 20 di marzu di u 2006

 

ANCHE IN SCANDALI

Malgradu i scandali sessuali chì cuntinueghjanu à scuzzulà a Chjesa, a verità di e parolle di Cristu ùn hè micca menu putente: "...e porte di l'infernu ùn prevaleranu contru.»Bisogna à risiste à a tentazione di lampà u zitellu cù l'acqua di u bagnu; di vede a curruzzione di uni pochi di membri di u corpu cum'è una curruzzione di l'inseme; perde a nostra fede in Cristu è a so capacità di guvernà. Quelli chì anu l'ochji ponu vede ciò chì accade oghje: quellu chì hè curruttu hè scuzzulatu finu à i fundamenti. À a fine, quellu chì si ferma pò parè assai diversu. A Chjesa serà più chjuca; serà più umile; ella serà più pura.

Ma ùn vi sbagliate micca: serà ancu guvernata da un vicariu. Perchè a dinastia durerà finu à a fine di i tempi ... è a verità ch'ella insegna ci libererà sempre.

... riguardu à l'Scrittura divina ... nisun omu, arrimbendu si à a so propria saviezza, ùn hè capace di rivendicà u privilegiu di torce precipitamente e Scritture à u so propiu significatu in opposizione à u significatu chì a santa mamma Chjesa detiene è hà tenutu. Era a Chjesa sola chì Cristu hà incaricatu di guardà u depositu di a fede è di decide u veru significatu è l'interpretazione di e dichjarazioni divine. —PAPA PIUS IX, Nostis et Nobiscum, Enciclica, n. U 14 DI DICEMBRE, 8

 

LETTURA IN LÀ:


 

Print Friendly, PDF è Email
Posted in Home, FEDE È MORALE e nella , , , , , , , , , , , , , , , , .