Quale hè Salvatu? Parte I

 

 

u senti? U pudete vede? Ci hè una nuvola di cunfusione chì discende nantu à u mondu, è ancu settori di a Chjesa, chì oscurisce ciò chì hè a vera salvezza. Ancu i cattolici cumincianu à mette in discussione l'assuluti morali è se a Chjesa hè simplicemente intollerante - una istituzione anziana chì hè cascata daretu à l'ultimi avances in psiculugia, biologia è umanisimu. Questu hè generatu ciò chì Benedettu XVI hà chjamatu una "tolleranza negativa" induve per "ùn offende à nimu", tuttu ciò chì hè cunsideratu "offensivu" hè abulitu. Ma oghje, ciò chì hè veramente determinatu à esse offensivu ùn hè più radicatu in a legge morale naturale ma hè guidatu, dice Benedettu, ma da "relativismu, vale à dì, lasciandosi lancià è" spazzà da ogni ventu di l'insignamentu "," [1]Cardinale Ratzinger, Omelia pre-cunclava, 18 aprile 2005 vale à dì, tuttu ciò chì hè "puliticamenti currettu.»È cusì,

Una nova intolleranza si sparghje, chì hè abbastanza evidente. Ci hè norme di pensamentu ben stabilite chì si suppone esse imposte à tutti ... Cù què sperimentemu basicamente l'abolizione di a tolleranza ... una religione astratta è negativa hè diventata un standard tirannicu chì tutti devenu seguità. —PAPA BENDICT XVI, Light di le Monde, Una cunversazione cù Peter Seewald, p. 52

U periculu, ironicamente, hè chì a ghjente ùn vede più u periculu. E realità di u peccatu, l'eternità, u Celu, l'Infernu, e cunsequenze, e responsabilità, ecc. Sò raramente insegnate, è sì, sò minimizzate o injettate di falsa speranza - cum'è a novità chì l'Infernu, un ghjornu, serà vacante è chì tutti eventualmente esse in Celu (vede L'Infernu hè Per u Reale). L'altra parte di a muneta hè una reazione eccessiva à stu relativismu murale induve alcuni commentatori cattolici sentenu chì nisuna conversazione hè cumpleta senza un bon avvertimentu severu per i so ascoltatori chì saranu dannati à menu chì ùn si pentinu. Cusì, sia a misericordia sia a ghjustizia di Diu sò tarnite.

A mo intenzione quì hè di lascià vi cù una rapprisentazione u più chjara, equilibrata è vera pussibule di quale è cumu si hè salvatu secondu a Scrittura è a Sacra Tradizione. Faraghju questu cuntrastendu l'interpretazione relativista prevalente di e Scritture è poi daraghju l'insegnamentu autenticu è custante di a Chjesa cattolica.

 

QUAL hè SALVATU?

I. Attu di a vulintà, attu di fede

In u Vangelu d'oghje, avemu lettu u bellu passaghju di un pastore lascendu tutta a so banda per salvà una "pecura persa". Quandu u trova, u mette nantu à e so spalle, volta in casa, è festighjeghja cù i soi vicini è amichi. L'interpretazione di u relativistu hè chì Diu accoglie è accoglie in a so casa tutti i "Pecure perse", ùn importa quale sò o ciò chì anu fattu, è chì tutti finiscinu in Paradisu. Avà, fighjate da vicinu stu passaghju è ciò chì u Bon Pastore dice à i so vicini à u ritornu in casa:

Rallegratevi cun mè perchè aghju trovu e mo pecure perse. A vi dicu, di listessa manera ci serà più gioia in celu per un peccatore chì si pentisce chè per novanta nove ghjusti chì ùn anu bisognu di pentimentu. (Luke 16: 6-7)

A pecura persa hè "truvata", micca solu perchè u Pastore hè andatu à circalla, ma perchè a pecura era vuluntà per vultà in casa. Ddu "ritornu" dispostu in questu passaghju hè denotatu cum'è un "peccatore chì si pentisce".

U Maxim:  Diu cerca ogni anima "persa" di a terra. A cundizione per vultà in casa in e bracce di u Salvadore hè un attu di vuluntà chì si alluntana da u peccatu è si cunfida à u Bon Pastore.

 

II. Lascendu u passatu daretu

Eccu una parabola cuntrastante induve u prutagunista principale ùn và micca in cerca di u "persu". In a storia di u figliolu prodigale, u babbu lascia à u so zitellu sceglie di abbandunà a casa per indulge in una vita di piccatu piaceri. U babbu ùn u circà micca, ma piuttostu permette à u zitellu di esercità a so libertà chì, paradossalmente, u cunduce in schiavitù. À a fine di sta parabola, quandu u zitellu principia u so viaghju in casa, u babbu corre à ellu è l'abbrazza. U relativistu dice chì questa hè a prova chì Diu ùn cundanna nè esclude nimu.

Un sguardu più vicinu à sta paràbula palesa duie cose. U zitellu ùn pò micca sperimentà l'amore è a misericordia di u babbu finu à ellu decide di lascià u so passatu daretu. Siconda, u zitellu ùn hè micca vistutu cù un vistitu novu, sandali novi è un anellu per u so dettu finu confessa a so culpabilità:

U figliolu li disse: «Babbu, aghju fattu piccatu contru à u celu è davanti à tè; Ùn sò più degnu d'esse chjamatu u to figliolu ". (Luke 15:21)

Se ricunniscimu i nostri peccati, ellu hè fidu è ghjustu è pardunerà i nostri peccati è ci purificherà di ogni malfattu ... Per quessa, cunfèsate i vostri peccati l'uni à l'altri è pregate unu per l'altru, affinchì voi sia guaritu ... Ghjacumu 1:1)

Cunfessà à quale? À quelli cù u auturità pardunà u peccatu: l'Apostuli è i so successori à i quali Ghjesù disse:

Di i peccati chì pardunate li sò pardunati, è chì i peccati chì tenite sò ritenuti ... (Ghjuvanni 20:23)

U Maxim: Entremu in a Casa di u Babbu quandu sceglimu di lascià daretu quellu peccatu chì ci separa da ellu. Simu ricustituiti in santità quandu confessemu i nostri peccati à quelli chì anu l'autorità per assolve li.

 

III. Micca cundannatu, ma micca cundannatu

Ghjesù si ne falò in a polvara è alzò nantu à i so pedi una donna presa in l'adulteriu. E so parolle eranu simplici:

Mancu ti cundannu. Andate, è da avà ùn fate più peccatu. (Ghjuvanni 8:11)

U relativistu dice chì questa hè a prova chì Ghjesù ùn cundanna micca e persone chì campanu, per esempiu, in stili di vita "alternativi" cum'è una relazione omosessuale attiva o quelli chì convivenu prima di u matrimoniu. S'ellu hè veru chì Ghjesù ùn hè micca vinutu per cundannà u piccatore, ciò ùn significa micca chì i piccatori ùn si cundannanu micca. Cumu? Dopu avè ricevutu a misericordia di Diu, continuendu deliberatamente in u peccatu. In e parole di Cristu:

Perchè Diu ùn hà micca mandatu u so Figliolu in u mondu per cundannà u mondu, ma per chì u mondu sia salvatu per mezu d'ellu ... Quellu chì crede in u Figliolu hà a vita eterna, ma quellu chì disubbidisce à u Figliolu ùn vedrà micca a vita, ma l'ira di Diu ferma nantu à ellu. (Ghjuvanni 3:17, 36)

U Maxim: Ùn importa micca quantu terribile hè un peccatu o un piccatore, se ci pentimu è "Ùn peccà più", avemu a vita eterna in Diu.

 

IV. Tutti sò invitati, ma micca tutti sò i benvenuti

In Vangelu di u marti, Ghjesù descrive u Regnu di Diu cum'è un banchettu. L'inviti sò inviati (à u populu ebreu), ma pochi rispondenu. È cusì, i messageri sò inviati in larga parte per invità assolutamente tutti à a tavula di u Maestru.

Andate à l'autostrade è i siepi è fate vene à a ghjente per chì a mo casa sia piena (Luca 14:23)

U relativistu diceria chì questu hè una prova chì nimu ùn hè esclusu da a messa è a Cummunione, ancu menu u Regnu di Diu, è chì tutte e religioni sò uguali. Ciò chì importa veramente hè chì "presentemu", in un modu o in l'altru. Tuttavia, in a versione sinottica di questu Vangelu, avemu lettu un altru dettu cruciale:

... quandu u rè hè intrutu à fighjà l'invitati, hà vistu culà un omu chì ùn avia micca vistitu di nozze; è li disse: "Amicu, cumu site entratu quì senza un vistitu di nozze?" (Matt 22-11-12)

L'invitatu hè statu tandu cacciatu cun forza. Chì hè questu vestitu di nozze è perchè hè cusì impurtante?

U vestitu biancu simbulizeghja chì a persona battezzata hà "messu in Cristu", hè risuscitatu cun Cristu ... Dopu diventatu figliolu di Diu vistutu cù u vestitu di nozze, u neofitu hè ammessu "à a cena di u matrimoniu di l'Agnellu" [l'Eucaristia]. -Katechisimu di a Chjesa cattolica, n. 1243-1244

U battesimu, allora, hè u prerequisitu per l'entrata in u Regnu di Diu. Hè u Sacramentu chì lava tuttu u nostru peccatu è ci unisce, cum'è un rigalu gratuitu di a gràzia di Diu, à u corpu misticu di Cristu per participà à u Corpu di Cristu. Ancu allora, peccatu murtale pò annullà stu donu è escludeci da u Banquet, in effetti, toglie u vestitu di battesimu.

U peccatu murtale hè una pussibilità radicale di libertà umana, cum'è l'amore stessu. Risulta in a perdita di carità è a privazione di a grazia santificante, vale à dì di u statu di grazia. S'ellu ùn hè micca redimitu da u pentimentu è u perdonu di Diu, provoca l'esclusione da u regnu di Cristu è a morte eterna di l'infernu, perchè a nostra libertà hà u putere di fà scelte per sempre, senza ritornu. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 1861

U Maxim: Ogni persona nantu à a terra hè invitata à accettà u donu gratuitu di a salvezza eterna offertu da Diu, acquistatu per mezu di u Battesimu, è assicuratu per mezu di u Sacramentu di a Reconciliazione chì un'anima cadessi da a grazia.

 

V. U nome dice tuttu

Sicondu a Scrittura, "Diu hè amore". Dunque, dice u relativistu, Diu ùn avaria mai ghjudicatu o cundannatu à nimu assai menu chì i ghjittassi in Infernu. Tuttavia, cum'è spiegatu sopra, ci dannemu da noi rifiutendu di marchjà à traversu u Ponte di a Salvezza (a Croce), allargatu per noi attraversu i Sacramenti precisamente in virtù di u grande amore di Diu.

Què, è Diu hà ancu altri nomi, soprattuttu: Gesù Cristu.

Pigliarà un figliolu è duverete chjamallu Ghjesù, perchè salvarà u so pòpulu da i so piccati. (Matteu 1:21)

U nome Ghjesù significa "Salvatore".[2]San Piu X, Catechismu, micca. 5 Hè ghjuntu precisamente per salvacci da u peccatu. Hè dunque una cuntradizione di dì chì si pò stà in u peccatu murtale è ancu pretende di esse salvatu.

U Maxim: Ghjesù hè venutu per salvacci da i nostri peccati. Cusì, u piccatore hè salvatu solu s'elli lascianu chì Ghjesù li salvi, ciò chì si compie per mezu di a fede, chì apre e porte di a grazia santificante.[3]cfr. Ef 2:8

 

LENTU PER A RABBIA, RICCHI DI MISERICORDIA

In riassuntu, Diu ...

... vole à tutti di esse salvati è di cunnosce a verità. (1 Timuteu 2: 4)

Tutti sò invitati - ma hè à e cundizioni di Diu (Ellu ci hà creatu; cumu ci salva, allora, hè a so prerogativa). Tuttu u pianu di salvezza hè per Cristu di unisce tutta a creazione in ellu stessu - unione chì hè stata distrutta da u peccatu originale in u Giardinu di Eden.[4]cfr. Ef 1:10 Ma per esse uniti à Diu - chì hè a definizione di felicità - duvemu diventà "Santu cum'è Diu hè santu", [5]cf. 1 Petru 1:16 postu chì hè impussibile per Diu unisce à ellu stessu qualcosa impuru. Questu hè u travagliu di a santificazione di a gràzia in noi chì hè purtatu à cumpiimentu per mezu di a nostra cooperazione quandu noi "Pentitevi è crede a bona nova" [6]cf. Fil 1: 6, Marcu 1:15 (o cumpletatu in purgatariu per quelli chì morenu in un statu di grazia, ma ùn sò ancu "Pulitu di core"-A cundizione necessaria per "Vede à Diu" [cf. Matt 5: 8]).

Ghjesù ùn vole micca chì no avemu paura di ellu. Una volta è l'altra Ghjunghje à u peccatore precisamente quandu sò in u statu di peccatu, cum'è per dì: «Ùn sò micca venutu per i sani ma sò venutu per i malati. I Cercu i persi, micca quelli chì sò dighjà truvati. Aghju versatu u mo sangue per voi per pudè purificà cun ellu. Ti tengu caru. Site meiu. Torna ind'è mè ... "

Caru lettore, ùn lasciate micca chì i sofisticati di stu mondu vi inganninu. Diu hè assolutu, è dunque, i so cumandamenti sò assoluti. A verità ùn pò esse vera oghje è falsa dumane, altrimente ùn hè mai stata verità per cumincià. L'insignamenti di a Chjesa cattolica, cume quelli nantu à l'abortu, contraccezzione, matrimoniu, omosessualità, genere, astinenza, muderazione, ecc., Ci ponu sfidà è parenu difficiuli o cuntrarii à le volte. Ma questi insegnamenti sò derivati ​​da l'assulutu di a Parolla di Diu è ùn ponu micca solu esse fidati, ma dipende da per portà vita è gioia.

A lege di u Signore hè perfetta, rinfrescendu l'anima. U decretu di u Signore hè fiduciale, dendu saviezza à i semplici. I precetti di u Signore sò ghjusti, rallegrendu u core. (Salmu 19: 8-9)

Quandu simu ubbidienti, ci mostremu per esse umili, cum'è i zitelli. È à questi cum'è questi, Ghjesù disse, appartene à u Regnu di Diu.[7]Matt 19: 4

O anima impregnata di bughju, ùn dispirassi micca. Tuttu ùn hè ancu persu. Venite è cunfidate à u vostru Diu, chì hè amore è misericordia ... Chì nisuna anima ùn temi di avvicinassi di Me, ancu se i so peccati sò cum'è scarlatta ... Ùn possu micca punisce ancu u più grande peccatore s'ellu face un appellu à a Mia compassione, ma nantu à u à u cuntrariu, u ghjustificheghju in a mo misericordia insondabile è inesplorabile. —Jesus à Santa Faustina, Misericordia Divina in A Mi ànima, Diariu, n. 1486, 699, 1146

Serebbe stata un'anima cum'è un cadaveru in decadenza in modu chì da un puntu di vista umanu, ùn ci sarebbe [speranza di] risturazione è tuttu seria digià persu, ùn hè micca cusì cun Diu. U miraculu di a Divina Misericordia [in Cunfessione] ristabilisce quella anima in piena. Oh, chì miserabili sò quelli chì ùn prufittanu di u miraculu di a misericordia di Diu! -Jesus à Santa Faustina nantu à u Sacramentu di a Reconciliazione, Misericordia Divina in A Mi Anima, Ghjurnale, n. 1448

U peccatore chì sente in ellu una privazione totale di tuttu ciò chì hè santu, puru è solenni per via di u peccatu, u peccatore chì in i so ochji hè in una bughjura assoluta, staccatu da a speranza di a salvezza, da a luce di a vita, è da a cumunione di i santi, hè ellu stessu l'amicu chì Ghjesù hà invitatu à cena, quellu chì hè statu dumandatu di esce da daretu à e siepi, quellu chì hà dumandatu di esse cumpagnu in u so matrimoniu è erede di Diu ... Quellu chì hè poveru, famitu, piccatu, falatu o ignurante hè l'invitatu di Cristu. - Matteu u Poveru, A Cummunione di l'Amore, p.93

 

Sò i non battezzati cundannati à l'Infernu? Questa risposta in Part II...

 

LETTURA IN CORSO

Quale hè Salvatu? Parte II

À Quelli in u Peccatu Murtale

U Grandu Rifugiu è u Portu Securu

U mo Amore, Avete Sempre

 

Mark vene à Arlington, Texas in nuvembre 2019!

Cliccate nantu à l'immagine sottu per l'ore è e date

The Now Word hè un ministeru à tempu pienu chì
cuntinueghja cù u vostru sustegnu.
Vi benedica, è ti ringraziu.

 

Per viaghjà cun Mark in lu Avà Parolla,
cliccate nantu à u banner sottu per abbunà.
U vostru email ùn serà micca spartutu cù nimu.

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 Cardinale Ratzinger, Omelia pre-cunclava, 18 aprile 2005
2 San Piu X, Catechismu, micca. 5
3 cfr. Ef 2:8
4 cfr. Ef 1:10
5 cf. 1 Petru 1:16
6 cf. Fil 1: 6, Marcu 1:15
7 Matt 19: 4
Posted in Home, FEDE È MORALE.