Nova Santità ... o Nova Eresia?

rossa-rosa

 

FROM un lettore in risposta à a mo scrittura annantu A Venuta Nuvità è Santità Divina:

Ghjesù Cristu hè u Donu più grande di tutti, è a bona nutizia hè chì hè cun noi avà in tutta a so pienezza è a so putenza per mezu di l'internu di u Spìritu Santu. U Regnu di Diu hè avà in u core di quelli chì sò nati di novu ... avà hè u ghjornu di a salvezza. In questu momentu, noi, i redenti sò i figlioli di Diu è seremu manifestati à l'ora stabilita ... ùn avemu micca bisognu d'aspittà nant'à i cosiddetti secreti di qualchì presunta apparizione da compie o di a capiscitura di Luisa Piccarreta di Vivre in u Divinu Voleremu per esse resi perfetti ...

Se avete lettu A Venuta Nuvità è Santità Divina, forse vi dumandate ancu e listesse cose? Diu face veramente qualcosa di novu? Hà una gloria più grande chì aspetta a Chjesa? Ghjè questu in Scrittura? Hè un rumanzu Campu Tondu à u travagliu di Redenzione, o hè solu u so cumpletamentu? Quì, hè bonu di ramintà à mente l'insignamentu custante di a Chjesa chì si puderia dì à ragione chì i martiri anu versatu u so sangue per luttà contr'à l'erezie:

Ùn hè micca u [rolu di e rivelazioni "private"] per migliurà o cumplettà a Rivelazione definitiva di Cristu, ma per aiutà à campà più pienu da ella in un certu periodu di a storia ... A fede cristiana ùn pò accettà "rivelazioni" chì pretendenu superà o corregge a Rivelazione chì Cristu hè u cumpiimentu. -Catechismu di a chiesa cattolica (CCC), n. 67

Sì, cum'è San Ghjuvanni Paulu II hà dettu, Diu prepara una "santità nova è divina" per a Chjesa, [1]cf. A Venuta Nuvità è Santità Divina seria in u sensu chì "novu" significa un ulteriore svolgimentu di ciò chì Diu hà digià parlatu in a so Parolla definitiva dichjarata à l'alba di a Creazione è fatta carne in l'Incarnazione. Questu hè, quandu l'omu hà raziatu u Giardinu d'Eden à a terra per u so peccatu, Diu hà piantatu in a terra di a nostra follia a semente di a nostra Redenzione. Quandu hà fattu e so alleanze cù l'omu, era cum'è ancu se u "fiore" di Redemption hà sbulicatu u capu da a terra. Dopu, quandu Ghjesù s'hè fattu omu è hà suffertu, hè mortu è hà risuscitatu, u budu di a salvezza hè statu furmatu è hà cuminciatu à apre a mane di Pasqua.

Ddu fiore cuntinueghja à spiegà mentre novi petali sò rivelati (vede U Splendore Spiegatu di a Verità). Avà, ùn si pò aghjunghje novi petali; ma quandu si sviloppa stu fiore di a Rivelazione, rilascia novi prufumi (grazie), novi alti di crescita (saviezza), è nova bellezza (santità).

È cusì simu ghjunti à un mumentu induve Diu vole chì stu fiore sia tinuti sviloppu in u tempu, rivelendu novi prufundità di u so amore è di u so pianu per l'umanità ...

Vedi, facciu qualcosa di novu! Avà nasce, ùn la percepite micca? (Isaia 43:19)

 

U VECHJU NUVU

Aghju spiegatu, u megliu ch'e possu (cum'è un zitellu chì prova à furmà e so prime parolle), ciò chì sta "santità nova è divina" hè chì Diu si prepara, è hà digià principiatu in l'anime. Dunque quì, vogliu esaminà e critiche di u mo lettore à a luce di e Scritture è di a Tradizione per vede se stu novu "Donu" hè in realtà digià in forma "bud" o se hè una specie di neo-gnosticm chì cerca di innestà un novu petale nantu à u depositu di a fede. [2]per un esame più approfonditu è ​​teologicu di i scritti di Luisa Piccarreta, Rev. Joseph Iannuzzi hà intrecciatu una dissertazione magistrale chì mostra cumu u "Vivre in a Divina Volontà" face parte di a Sacra Tradizione. Vede www.ltdw.org

In verità, stu "Regalu" era prisente in più di un bud, ma in chinu fiore da u principiu. In u so meravigliosu novu libru nantu à e rivelazioni à u Servu di Diu Luisa Piccarreta riguardu à questu "Donu di a vita in u Voluntà Divina " [3]vidi A Curona è a Cumpletazione di Tutte e Santità, Daniel O'Connor rimarca chì Adamu, Eva, Maria è Ghjesù eranu tutti vivant in a Divina Volontà, à u cuntrariu di solu copie a Divina Volontà. Cum'è Ghjesù hà amparatu Luisa, "Campà in a mo vulintà hè di regnà mentre di fà a mo Voluntà hè di sottumettesi à i mo ordini ... Vivere in a mo vulintà hè di campà cum'è figliolu. Fà a mo Vulintà hè di campà cum'è servitore ". [4]da i diari di Luisa, Vol. XVII, u 18 di settembre di u 1924; Santi in a Divina Volontà da Fr. Sergio Pellegrini, cù l'accunsentu di l'Arcivescu di Trani, Giovan Battista Pichierri, p. 41-42

... solu questi quattru ... sò stati creati à a perfezione, cù u peccatu chì ùn hà micca avutu alcuna parte in elli; e so vite eranu prudutti di a Divina Volontà postu chì a luce di u ghjornu hè un pruduttu di u sole. Ùn ci era micca u minimu impedimentu trà a Volontà di Diu è u so esse, è dunque i so atti, chì partenu da essendu. U Donu di Campà in a Divina Volontà allora ... hè precisamente u listessu statu di santità cum'è questi quattru pussedenu. -Daniel O'Connor, A Curona è a Cumpletazione di Tutte e Santità, p. 8; da testi ecclesiasticamente appruvati.

Dittu altrimente, Adamu è Eva eranu di Diu privedi prima di a caduta; Ghjesù era u rimediu dopu a falata; è Maria diventa a nova mudeddu:

U Babbu di e Misericordie hà vulsutu chì l'Incarnazione sia preceduta da un assentimentu da parte di a mamma predestinata, affinchì cum'è una donna abbia participatu à a venuta di a morte, cusì una donna deve ancu cuntribuisce à a venuta di a vita. -CCC, micca. 488

È micca solu a vita di Ghjesù, ma quella di u so corpu, a Chjesa. Maria hè diventata a New Eve, (chì significa "mamma di tutti i vivi") [5]Genesis 3: 20 ), à quale Ghjesù disse:

Donna, eccu, u to figliolu. (Ghjuvanni 19:26)

Prununzendu u so "fiat" à l'Annunziata è dendu u so accunsentu à l'Incarnazione, Maria cullaburava dighjà cù tuttu u travagliu chì u Figliolu avia da compie. Hè mamma duv'ellu hè Salvatore è capu di u Corpu Misticu. -CCC, micca. 973

L'opera di Maria allora, in cooperazione cù a Santa Trinità, hè di nascita è di portà à maturità u Corpu Misticu di Cristu tale chì participeghja dinò à u "listessu statu di santità" ch'ella pussede. Questu hè essenzialmente u "Triunfu di u Cuore Immaculatu": chì u Corpu sia purtatu à "campà in a Divina Volontà" cum'è Ghjesù hè u Capu. San Paulu descrive stu pianu chì si sviluppa ...

... finu à chì tutti ghjunghjimu à l'unità di fede è di cunniscenza di u Figliolu di Diu, per maturità l'omu, finu à a misura di a piena statura di Cristu, in modu chì ùn pudemu più esse zitelli, lanciati da onde è spazzati da ogni ventu di l'insignamentu isciutu da l'ingannimentu umanu, da a so astuzia in l'interessu di l'ingannu ingannevuli. Piuttostu, campendu a verità in amore, duveriamu cresce in ogni modu in quellu chì hè u capu, Cristu ... [per fà] a crescita di u corpu è [custruisce] in amore. (Ef 4: 13-15)

È Ghjesù hà rivelatu chì per stà in u so amore hè di campà in a so vulintà. [6]Ghjuvanni 15: 7, 10 Cusì vedemu un altru parallelu à u "fiore": quellu di un corpu chì cresce da a so zitellina in "virilità matura". San Paulu a dice ancu un'antra manera:

Tutti noi, guardendu cù a faccia svelata a gloria di u Signore, simu trasfurmati in a listessa maghjina da gloria in gloria ... (2 Cor 3:18)

A chjesa primitiva rifletteva una gloria; i seculi dopu à un'altra gloria; i seculi dopu chì ancu di più gloria; è a tappa finale di a Chjesa hè destinata à riflette a so maghjina è a so gloria tale chì a so vuluntà sia in cumpleta unione cù quella di Cristu. "Piena maturità" hè u regnu di a Divina Volontà in a Chjesa.

Veni u to regnu, a to vuluntà sia fatta, in terra cum'è in celu. (Matt 6:10)

 

U REGNO DENTRU

Cum'è u mo lettore indica, u Regnu di Diu hè dighjà in u core di i battezi. E questu hè veru; ma u Catechisimu insegna chì stu regnu ùn hè ancu pienu realizatu.

U regnu hè ghjuntu in a persona di Cristu è cresce misteriosamente in u core di quelli chì sò incorporati in ellu, finu à a so piena manifestazione escatologica. -CCC, micca. 865

È una parte di a ragione per chì ùn hè micca cumpletamente realizatu hè chì ci hè una tensione trà a vulintà umana è a Divina Volontà chì esiste ancu avà, una tensione trà "u mo" regnu è u Regnu di Cristu.

Solu un'anima pura pò dì audace: "U to regnu vene". Quellu chì hà intesu à Paulu dì: "Chì u peccatu ùn regni dunque in i to corpi murtali", è s'hè purificatu in azzione, pensamentu è parolla dicerà à Diu: "Venite u to regnu!"-CCC, micca. 2819

Ghjesù disse à Luisa:

In a Creazione, u mo ideale era di furmà u Regnu di a mo Volontà in l'anima di a Mia criatura. U mo scopu primariu era di fà di ogni omu a maghjina di a Trinità Divina in virtù di u cumpiimentu di a Mia Volontà in ellu. Ma per u ritruvamentu di l'omu da a mo Volontà, aghju persu u mo Regnu in ellu, è per 6000 longi anni aghju avutu a lotta. - da i diari di Luisa, Vol. XIV, u 6 di nuvembre di u 1922; Santi in a Divina Volontà da Fr. Sergio Pellegrini, cù l'accunsentu di l'Arcivescu di Trani, Giovan Battista Pichierri, p. 35

Avà, cum'è sapete, aghju scrittu largamente nantu à a "era di a pace" chì vene cum'è previstu da i prufeti di l'Anticu Testamentu, spiegata da i primi Padri di a Chjesa, è sviluppata in a Tradizione da teologi cum'è Rev. Joseph Iannuzzi. [7]per esempiu. Cumu l'era hè stata persa Ma chì, cari fratelli è surelle, serà u surghjenti di sta pace? Ùn serà micca a ristaurazione di a Divina Volontà chì regnerà in u core di a Chjesa cum'è in Adamu è Eva quandu, prima di a caduta, a creazione ùn gemia micca sottu à u dolore di morte, di cunflitti è ribellioni, ma era à restu?

A pace ùn hè micca solu l'assenza di guerra ... A pace hè "a tranquillità di l'ordine". A pace hè u travagliu di a ghjustizia è l'effettu di a carità. -CCC, micca. 2304

Iè, hè precisamente ciò chì Nostra Signora Regina di a Pace hè venuta à fà cù u Spiritu Santu: fà nasce a vita di Ghjesù Cristu cumplitamenti in a Chjesa, affinchì u Regnu di a Divina Volontà è a vita interiore di a Chjesa sianu unu, cum'è sò digià in Maria.

... u Spiritu di e Penticoste inunderà a terra cù u so putere è un grande miraculu guadagnerà l'attenzione di tutta l'umanità. Questu serà l'effettu di a gràzia di a Fiamma di l'Amore ... chì hè Ghjesù Cristu stessu ... qualcosa di simile ùn hè micca accadutu dapoi chì a Parolla hè diventata carne.

A cecità di Satanassu significa u trionfu universale di u mo Cuore divinu, a liberazione di l'anime, è l'apertura di a strada per a salvezza in a so massima misura. —Jesus à Elizabeth Kindelmann, A Fiamma di l'Amore, p. 61, 38, 61; 233; da u diariu di Elizabeth Kindelmann; 1962; Imprimatur Arcivescu Charles Chaput

 

U "REST" DI A STORIA

Perchè Ghjesù hà dettu "per 6000 anni" Hà avutu a lotta? Ramintemu e parolle di San Petru affruntendu a quistione di perchè u ritornu di u Signore paria esse ritardatu:

... ùn ignurate micca questu fattu, amatu, chì cù u Signore un ghjornu hè cum'è mille anni è mille anni cum'è un ghjornu. (2 Petru 3: 8)

I primi Padri di a Chjesa anu applicatu sta Scrittura à a storia di l'umanità dapoi a creazione di Adamu è Eva. Anu amparatu chì, cum'è Diu hà travagliatu per fà a creazione in sei ghjorni è dopu ripusatu u settimu, cusì ancu u travagliu di l'omi participendu à a creazione di Diu durerà 6000 anni (vale à dì "sei ghjorni"), è u "settimu" ghjornu, omu si ripusava.

Dunque, un restu di sabbatu ferma sempre per u populu di Diu. (Eb 4: 9)

Ma riposa da chì? Da u tension trà a so vuluntà è Diu:

È quellu chì entre in u riposu di Diu, riposa da e so opere cum'è Diu hà fattu da e so. (Heb 4:10)

Stu "riposu" hè ancu rinfurzatu da u fattu chì Satanassu serà incatenatu durante quellu "settimu" ghjornu, è u "senza legge" distruttu:

Hà pigliatu u dragone, l'anticu serpente, chì hè u Diavule o Satanassu, u hà ligatu per milla anni è u hà lampatu in l'abissu, chì l'hà chjosu sopra è sigillatu, affinch'ellu ùn possi più cunduce e nazioni finu à i mille anni sò compii ... saranu preti di Diu è di Cristu, è regneranu cun ellu per [i] milla anni. (Rev 20: 1-7)

Dunque, ùn duvemu micca pensà à questu cum'è "novu" cum'è in una nova duttrina, perchè questu hè statu insegnatu da i Padri di a Chjesa da u principiu chì un Un "regnu temporale" vene, di natura spirituale, simbulizatu da u numeru "mille":

... quandu u Figliolu vene è distruggierà u tempu di l'impiegatu è ghjudicà l'innuu, è cambierà u sole è a luna è e stelle - allora, infine, riposerà à u settimu ghjornu ... dopu a riposà à tutte e cose u principiu di l'ottimu ghjornu, vale à dì u principiu di un altru mondu. -Lettera di Bernabé (70-79 d.C.), scritta da un Babbu Apostolicu di u Seculu Seculu

... cume s'ellu fussi una cosa bona chì i santi avissenu dunque godere di una specie di riposu in Sabbath durante quellu periodu, un santu liberu dopu à u travagliu di sei mila anni da quandu l'omu hè statu creatu ... (è) ci duverebbe seguità l'osservazione di sei mila anni, à sei ghjorni, una spezia di Sabatu di settimu ghjornu in i mille anni successivi ... È questa opinione ùn seria inghjugabile, se si creda chì e gioie di i santi, in quellu Sabatu, saranu spirituali, è cunsequente. annantu à a prisenza di Diu ... —St. Agustinu di Ippona (354-430 d.C.; Dottore di a chjesa), De Civitate Dei, Bk. XX, Ch. 7, Cattolica Università di America Press

Cum'è Ghjesù dice à Luisa Piccarreta:

Questu hè u significatu di Fiat Voluntas tua: "A Tia Volontà sia fatta nantu à a terra cum'è in u celu" - quellu omu torna in a mo Divina Volontà. Solu tandu diventerà calmu - quandu Vede u so zitellu felice, campendu in casa soia, gode di a pienezza di e so benedizioni. - da i diari di Luisa, Vol. XXV, 22 di marzu, 1929; Santi in a Divina Volontà da Fr. Sergio Pellegrini, cù l'accunsentu di l'Arcivescu di Trani, Giovan Battista Pichierri, p. 28; nb. "Ella" hè un modu personificatu di riferisce à a "Divina Volontà". Sta stessa forma literaria hè aduprata in e Scritture induve "Sapienza" hè chjamata "ella"; cf. Pruv 4: 6

U Padre Tertullianu di a chjesa hà insignatu questu 1900 anni prima. Parla à a recuperazione di quellu statu di santità chì era persu in u Giardinu di Eden:

Cunfissemu chì un regnu hè prumessu à noi nantu à a terra, puru siddu prima di u celu, solu in un altru statu di l'esistenza; in quantu serà dopu a risurrezzione per mille anni in a cità divinamente custruita di Ghjerusalemme ... Diciamu chì sta cità hè stata furnita da Diu per riceve i santi in a so risurrezzione, è di rinfrescassi cù l'abbundanza di tutte e benedizioni veramente spirituali. , cum'è una recompensa per quelli chì avemu sia disprezzatu o persu ... —Tertulianu (155–240 AD), Babbu di a chjesa Nicene; Adversus Marcion, Ante-Nicene Fathers, Henrickson Publishers, 1995, Vol. 3, pp. 342-343)

Unu di i tituli di a Beata Vergine Maria hè a "Cità di Diu". In listessu modu, a Chjesa purterà stu titulu più cumpletamente quandu ella entre in u Trionfu di u Cuore Immaculatu. Perchè a Cità di Diu hè induve regna a Sua Divina Volontà.

 

U REGALU IN L'EVANGELI

A parte da ciò chì aghju citatu sopra, Nostru Signore fattu allude à sta venuta "santità nova è divina" in parechje occasioni. Ma perchè, si pò dumandà, ùn era micca solu direttu?

Aghju assai di più da dì, ma ùn si pò suppurtà avà. Ma quand'ellu vene, u Spìritu di a verità, vi guiderà versu tutta a verità. (Ghjuvanni 16: 12-13)

Forse saria statu troppu difficiule per a Chjesa primitiva di amparà chì 2000 anni in più di storia di salvezza eranu ancu à ghjucà. In verità, ùn pudemu micca vede a saviezza di e Scritture scritta in tale manera chì tutti i a generazione hà cridutu chì i soi pudessinu vede u ritornu di Cristu? È dunque, ogni generazione hà avutu à "guardà è pregà", è cusì, u Spìritu li hà purtatu in più è più grande sviluppi di verità. Dopu tuttu, l '"Apocalipse" di San Ghjuvanni, cum'è si chjama, significa "a rivelazione". Alcune cose sò destinate à esse velate, cum'è Ghjesù hà dettu sopra, finu à chì a Chjesa sia pronta à riceve u pienezza di a so Revelazione.

A tale riguardu, u lettore sopra rifiuta essenzialmente e rivelazioni profetiche cum'è veramente micca tuttu ciò chì hè necessariu. Ma ci vole à dumandà si qualcosa chì Diu dice ùn hè micca necessariu? E se Diu vole mantene u so pianu velatu sottu "secreti"?

Andate, Daniel ... perchè e parolle devenu esse tenute secrete è sigillate finu à a fine. (Dan 12: 9)

E torna,

Perchè l'Altissimu pussede tutte e cunniscenze, è vede da l'antichità e cose chì devenu vene. Face cunnosce u passatu è u futuru, è palesa i secreti i più prufondi. (Sir 42: 18-19)

U modu in u quale Diu vole palisà i so secreti hè veramente a so attività. Dunque ùn hè micca surprisa ancu chì Ghjesù parli in lingua velata è parabole per chì i misteri di a Redenzione sianu divulgati cumpletamente à u so tempu. Dunque, parlendu di un tempu futuru di un più grande gradu di santità in a Chjesa, ùn pudemu micca forse vede què in a parabola di u sumente?

... qualchì sumente hè cascatu nantu à un terrenu riccu è hà pruduttu frutti. Hè cullatu è cresciutu è hà resu trenta, sessanta è centu volte. (Marcu 4: 8)

O in a parabola di i talenti?

Perchè serà cum'è quandu un omu chì andava in viaghju chjamò i so servitori è li affidò i so bè; à unu hà datu cinque talenti, à altri dui, à un altru, à ognunu secondu a so capacità. (Matt 25:14)

È a parabola di u figliolu prodigale ùn puderia micca esse una allegoria per u longu viaghju in casa di l'umanità, da a caduta in u Giardinu di Eden induve a modalità di Vivere in a Divina Volontà hè stata sprecata è persa ... à a ristaurazione di quella nascita divina ghjustu versu a fine di i tempi?

Purtate prestu u più bellu vistitu è ​​mettelu nantu à ellu; mette un anellu nantu à u ditu è ​​sandali nantu à i so pedi. Pigliate u vitellu ingrassatu è tumbatelu. Allora celebremu cù una festa, perchè stu mo figliolu era mortu, è hè tornatu in vita; era persu, è hè statu ritrovu. (Luke 15: 22-24)

«U mo figliolu hè vultatu; hè vistutu cù i so vistimenti riali; porta a so curona regale; è ellu vive a so vita cun mè. Li aghju restituitu i diritti chì l'aghju datu quandu l'aghju creatu. È, dunque, u disordine in a Creazione hè ghjuntu à a fine - perchè l'omu hè tornatu in a Mia Divina Volontà. ' -Gesù à Luisa, da i diari di Luisa, Vol. XXV, 22 di marzu, 1929; Santi in a Divina Volontà da Fr. Sergio Pellegrini, cù l'accunsentu di l'Arcivescu di Trani, Giovan Battista Pichierri, p. 28

Ùn sona micca cum'è a "santità nova è divina" cù a quale a Chjesa hè vestita u "ghjornu di u Signore", chì abbraccia l '"era di a pace"? [8]cf. Cume l'era era persa

Perchè u ghjornu di u matrimoniu di l'Agnellu hè ghjuntu, a so sposa s'hè preparata. Hè stata permessa di portà un vistitu di lino luminosu è pulitu. (Rev 19: 7-8)

In effetti, hà dettu San Paulu, u pianu divinu hè chì Cristu ...

... puderia presentà à sè a Chjesa in splendore, senza macchie, nè rughe, nè alcuna cosa simile, per ch'ella sia santa è senza difetti. (Ef 5: 27)

E questu serà solu pussibule if u Corpu di Cristu hè vivu e in a listessa Voluntà chè u Capu.

Hè un'unione di a stessa natura di quella di l'unione di u celu, eccettu chì in paradisu u velu chì piatta a Divinità sparisce ... - Ghjesù à a Venerabile Conchita, Ronda Chervin, Camina Cù Me Ghjesù; citatu in A Curona è a Cumpletazione di Tutte e Santità, p. 12

... pò esse tutti unu, cum'è voi, Babbu, site in mè è eiu in voi, affinch'elli sianu ancu in noi ... (Ghjuvanni 17:21

Dunque, in risposta à u mo lettore, iè benintesa simu i figlioli è e figliole di Diu avà. È Ghjesù prumette:

U vincitore erediterà questi rigali, è seraghju u so Diu, è ellu serà u mo figliolu. (Rev 21: 7)

Sicuramente un Diu infinitu hà un numeru infinitu di rigali da dà à i so figlioli. Dapoi u "Donu di Campà in a Divina Volontà" hè tramindui in cunsunanza cù a Scrittura è a Sacra Tradizione, è hè a "Corona è Cumplimentu di Tutte e Santità", andemu avanti cù l'affari di desidendu è dumandendu à u Signore, chì dà generosamente à quelli chì dumandanu.

Dumandate è vi serà datu; circà è truverete; pichja è a porta ti serà aperta. Per tutti quelli chì dumandanu, riceve; è quellu chì cerca, trova; è à quellu chì pichja, a porta serà aperta .... quantu più u vostru Babbu celeste darà cose bone à quelli chì li dumandanu ... Ùn raziuneghja u so rigalu di u Spìritu. (Matt 7: 7-11; Ghjuvanni 3:34)

À mè, u minimu di tutti i santi, sta grazia hè stata data, per predicà à i pagani a ricchezza inesplorabile di Cristu, è per mette in luce per tuttu ciò chì hè u pianu di u misteru piattu da l'età passata in Diu chì hà creatu tutte e cose, affinchì a saviezza multiplica di Diu sia oramai fatta cunnosce per mezu di a Chjesa à i principati è à l'autorità in u celu ... (Ef 3: 8-10)

 

Publicatu per a prima volta 26 di marzu, 2015. 

 

Grazie per e vostre preghere è sustegnu.

 

STUPENDU RUMANU CATULICU!

Situatu in tempi medievali, L'arburu hè un rimarchevuli mischju di dramma, avventura, spiritualità, è caratteri chì u lettore si ricorderà per un bellu pezzu dopu chì l'ultima pagina sia girata ...

 

TREE3bkstk3D-1

L'ARBORE

by
Denise Mallett

 

Chjamà Denise Mallett à un autore incredibilmente dotatu hè una eufemisazione! L'arburu hè accattivante è bellu scrittu. Continuu à dumandassi à mè stessu: "Cumu qualcunu pò scrive qualcosa di simile?" Senza Parolle.
- Ken Yasinski, Oratore cattolicu, autore è fundatore di FacetoFace Ministries

Da a prima parolla à l'ultima sò stata affascinata, sospesa trà timore è stupore. Cumu hè chì unu cusì ghjovanu hà scrittu linee di trama cusì intricate, caratteri cumplessi, un dialogu cusì convincente? Cumu un semplice adolescente avia ammaestratu l'artigianatu di a scrittura, micca solu cun abilità, ma cun prufundità di sentimentu? Cumu puderia trattà temi prufondi cusì abilmente senza u minimu di predicazione? Sò sempre in timore. Chjaramente a manu di Diu hè in stu donu.
-Janet Klasson, autore di U Blog di u Ghjurnale Pelianito

 

ORDINÀ A TO CUPIA OGÀ!

Libru d'Arburu

 

Spendite 5 minuti à ghjornu cù Mark, meditendu nantu à u cutidianu Avà Parolla in e letture di messa
per questi quaranta ghjorni di Quaresima.


Un sacrifiziu chì alimenterà a vostra anima!

SUBSCRIBI ccà.

NowWord Banner

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 cf. A Venuta Nuvità è Santità Divina
2 per un esame più approfonditu è ​​teologicu di i scritti di Luisa Piccarreta, Rev. Joseph Iannuzzi hà intrecciatu una dissertazione magistrale chì mostra cumu u "Vivre in a Divina Volontà" face parte di a Sacra Tradizione. Vede www.ltdw.org
3 vidi A Curona è a Cumpletazione di Tutte e Santità
4 da i diari di Luisa, Vol. XVII, u 18 di settembre di u 1924; Santi in a Divina Volontà da Fr. Sergio Pellegrini, cù l'accunsentu di l'Arcivescu di Trani, Giovan Battista Pichierri, p. 41-42
5 Genesis 3: 20
6 Ghjuvanni 15: 7, 10
7 per esempiu. Cumu l'era hè stata persa
8 cf. Cume l'era era persa
Posted in Home, L'ERA DI A PACE e nella , , , , , , , , , , , , , , , , .