Spiatatu!

 

IF l Illuminazione hè accadutu, un avvenimentu paragunevule à u "svegliu" di u Figliolu Pròdicu, allora non solu l'umanità scontrerà a depravazione di quellu figliolu persu, a conseguente misericordia di u Patre, ma dinò u spietà di u fratellu maiò.

Hè interessante chì in a parabola di Cristu, ùn ci dice micca se u figliolu maiò vene à accettà u ritornu di u so fratellu minore. In fatti, u fratellu hè arrabiatu.

Avà u figliolu maiò era statu fora in u campu è, à u ritornu, quandu s'avvicinava di a casa, sintì u sonu di musica è di ballu. Chjamò unu di i servitori è dumandò ciò chì puderia significà. U servitore li disse: «U to fratellu hè vultatu è u to babbu hà tombu u vitellu ingrassatu perchè l'hà ripresu sanu è sanu». Addivintò in còllera, è quandu ellu ricusò di entre in casa, u babbu esce è u supplicheghja. (Luke 15: 25-28)

A verità rimarchevuli hè, micca tutti in u mondu accettanu e grazie di l'Illuminazione; certi ricusaranu "d'entrà in casa". Ùn hè micca u casu ogni ghjornu in a nostra vita? Ci sò cuncessi assai mumenti per a cunversione, eppuru, cusì spessu sceglemu a nostra propria vuluntà sbagliata sopra Diu, è induremu i nostri cori un pocu di più, almenu in certe zone di a nostra vita. L'Infernu stessu hè pienu di persone chì anu resistitu deliberatamente à salvà a grazia in questa vita, è sò dunque senza grazia in a prossima. U liberu arbitru umanu hè à tempu un rigalu incredibile mentre à u listessu tempu una seria responsabilità, postu chì hè a sola cosa chì rende u Diu onnipotente impotente: Ellu forza a salvezza à nimu ancu s'ellu vole chì tuttu sia salvatu. [1]cf. 1 Tim 2: 4

Una di e dimensioni di u libru arbitru chì ferma a capacità di Diu di agisce in noi hè spietà ...

 

Cuntinuà lettura

Footnotes

Footnotes
1 cf. 1 Tim 2: 4