Creazione Rinascita

 

 


THE "Cultura di a morte", què Grande Culling U Grande Avvelenamentu, ùn sò micca a parolla finale. U scempiu causatu da l'omu in a pianeta ùn hè micca l'ultima parola nantu à l'affari umani. Perchè nè u Novu nè l'Anticu Testamentu ùn parlanu micca di a fine di u mondu dopu à l'influenza è u regnu di a "bestia". Piuttostu, parlanu di un divinu Refit di a terra induve a vera pace è ghjustizia regneranu per un tempu chì a "cunniscenza di u Signore" si sparghje da mare in mare (cf. Is 11: 4-9; Jer 31: 1-6; Ezek 36: 10-11; Mic 4: 1-7; Zech 9:10; Matt 24:14; Rev 20: 4).

tutte l'estremità di a terra si ricorderanu è si gireranu versu a LDSB; tuttu e famiglie di e nazioni si inchineranu davanti à ellu. (Sal 22:28)

Cuntinuà lettura

L'ultimi Ghjudizi

 


 

Credu chì a grande maggioranza di u Libru di l'Apocalisse si riferisce, micca à a fine di u mondu, ma à a fine di questa era. Solu l'ultimi pochi capituli guardanu veramente à a fine di u mondu mentre tuttu u restu prima descrive soprattuttu un "cunfrontu finale" trà a "donna" è u "dragone", è tutti i terribili effetti in natura è a sucietà di una ribellione generale chì l'accumpagna. Ciò chì divide quellu cunfrontu finale da a fine di u mondu hè un ghjudiziu di e nazioni - ciò chì sintimu principalmente in e letture di messa di sta settimana quandu avvicinemu a prima settimana di l'Avventu, a preparazione per a venuta di Cristu.

Durante e duie settimane passate sentu sempre e parolle in u mo core, "Cum'è un latru in a notte". Hè u sensu chì l'eventi venenu nantu à u mondu chì anu da piglià parechji di noi sorpresa, se ùn parechji di noi in casa. Avemu bisognu à esse in un "statu di grazia", ​​ma micca in un statu di paura, perchè qualcunu di noi puderia esse chjamatu casa in ogni mumentu. Cù què, mi sentu ubligatu à ripubblicà sta scrittura puntuale da u 7 di Dicembre di u 2010 ...

Cuntinuà lettura

A Fine di Questa Età

 

WE s’avvicinanu, micca a fine di u mondu, ma a fine di st’epica. Cumu finiscerà dunque questa epica presente?

Parechji di i papa anu scrittu in anticipazione di preghiera di una età chì vene quandu a Chjesa stabilirà u so regnu spirituale finu à l'estremità di a terra. Ma hè chjaru da a Scrittura, i primi Padri di a Chjesa, è e rivelazioni date à Santa Faustina è à altri santi mistichi, chì u mondu deve prima esse purificatu di ogni gattivezza, cuminciendu da Satanassu stessu.

 

Cuntinuà lettura

Cume l'era era persa

 

THE speranza futura di una "era di pace" basata annantu à i "milla anni" chì seguitanu a morte di l'Anticristu, secondu u libru di l'Apocalisse, pò parè cum'è un novu cuncettu per alcuni lettori. À l'altri, hè cunsiderata una eresia. Ma ùn hè nè. U fattu hè, a speranza escatologica di un "periodu" di pace è di ghjustizia, di un "riposu di u sabbatu" per a Chjesa prima di a fine di i tempi, ùn avè a so basa in Sacra Tradizione. In realtà, hè statu un pocu sepoltu in seculi di interpretazione errata, attacchi ingiustificati è teologia speculativa chì cuntinua finu à oghje. In questu scrittu, guardemu à a quistione di esattamente quantu "L'era era persa" -un pocu di telenovela in sè - è altre dumande cume s'ellu hè letteralmente un "mille anni", se Cristu serà visibilmente presente à quellu tempu, è ciò chì pudemu aspettà. Perchè hè impurtante? Perchè ùn conferma micca solu una speranza futura chì a Beata Mamma hà annunziatu cum'è prussimu à Fatima, ma di l'evenimenti chì devenu accade à a fine di st'epica chì cambierà u mondu per u sempre ... eventi chì parenu esse nant'à a soglia stessa di i nostri tempi. 

 

Cuntinuà lettura