A Venuta Mediana

Pentecoste (Penticoste), da Jean II Restout (1732)

 

UNU di i grandi misteri di i "tempi di fine" esse svelati in questa ora hè a realità chì Ghjesù Cristu vene, micca in carne, ma in Spiritu per stabilisce u so Regnu è regnà trà tutte e nazioni. Iè, Ghjesù sarà vene in a so carne glurificata eventualmente, ma a so ultima venuta hè riservata per quellu "ultimu ghjornu" letterale nantu à a terra quandu u tempu cesserà. Allora, quandu parechji videnti intornu à u mondu continuanu à dì: "Ghjesù vene prestu" per stabilisce u so Regnu in una "Era di Pace", chì significa questu? Hè biblica è hè in a Tradizione Cattolica? 

 

TRI SCOPI

Ebbè, ci hè ciò chì i Padri di a Prima Chjesa è parechji duttori di a Chjesa anu riferitu cum'è una "venuta media" di Cristu chì porta u so regnu spirituale definitivu in a Chjesa, per trè scopi. U primu hè di preparà per ellu una Sposa immaculata per a Festa Nuziale di l'Agnellu.

... ci hà sceltu in ellu, prima di a fundazione di u mondu, per esse santu è senza difetti davanti ad ellu ... per pudè prisentassi a chjesa in splendore, senza tacca, nè rughe, nè una cosa simile, per ch'ella sia santa è senza difettu. (Ef 1: 4, 5:27)

Questa Sposa immaculata deve dunque esse un unificatu sposa. Cusì sta "venuta media" pruvucarà ancu l'unità di u Corpu di Cristu, [1]cf. L'onda di l'unità chì vene sia Ghjudeu sia Gentile, cum'è a Scrittura a predice:

Aghju altre pecure chì ùn appartenenu micca à sta piega. Quessi anch'eiu devu guidà, è senteranu a mo voce, è ci serà una banda, un pastore .... un indurimentu hè ghjuntu in Israele in parte, finu à chì entri u numeru cumpletu di i pagani, è cusì tuttu Israele sarà salvatu ... (Rum 11: 25-26)

È u terzu scopu hè cum'è testimone di tutte e nazioni, a Vindicazione di a Sapienza:

'Stu Vangelu di u regnu' dice u Signore, 'serà predicatu in u mondu sanu, per una testimunianza per tutte e nazioni, è dopu venerà a cunsumazione.' -Cunsigliu di Trentu, da Catechisimu di u Cunciliu di Trentu; citatu in U Splendor di a Creazione, Reverendu Ghjiseppu Iannuzzi, p. 53

 

IN SCRITTURA

Questa cosiddetta "venuta media" hè veramente in l'Scrittura è, in verità, i Padri di a Chjesa l'anu ricunnisciuta da u principiu. A Rivilazione di San Ghjuvanni parla di Ghjesù chì vene cum'è un "cavaliere nantu à un cavallu biancu" chì hè "Fidelu è Vero" chì "colpisce e nazioni" cù a spada di a so bocca, mettendu à morte a "bestia" è u "falsu prufeta" chì hà purtatu e nazioni à sviamentu è à parechji in l'apostasia (Rev 19: 11-21). Dopu Cristu regna in a so Chjesa in u mondu sanu per un periodu simbolicu di "mille anni", una "era di pace" (Rev 20: 1-6). Chjaramente ùn hè micca a fine di u mondu. Durante questu tempu, Satanassu hè incatenatu in "l'abissu". Ma dopu, dopu stu periodu di pace, Satanassu hè liberatu per un cortu tempu; dirige e nazioni per un ultimu assaltu contr'à u "campu di i santi" ... ma fiasca cumpletamente. U focu fala da u celu - è questu hè parlà chjave - u diavule hè tandu ghjittatu in Infernu per l'eternità ...

... induve a bestia è u falsu prufeta eranu. (Rev 20: 10)

Hè per quessa chì quelli chì dicenu chì l'Anticristu pare solu à a fine di u mondu si sbaglianu. Cuntradisce e Scritture è ancu i primi Padri di a Chjesa chì anu amparatu chì u "figliolu di a perdizione" vene prima di stu periodu di pace, ciò ch'elli anu chjamatu ancu "riposu sabbaticu" per a Chjesa. 

Hè impurtante nutà chì u prufeta Isaia dà sta profezia esatta ellu stessu di Cristu chì vene in un ghjudiziu di u vivant seguitatu da una Era di Pace:

Ellu colpirà u spietatu cù u bastone di a so bocca, è cù u soffiu di e so labbre hà da tumbà u gattivu ... Allora u lupu serà un ospite di l'agnellu, è u leopardo si stenderà cù u caprettu ... a terra esse pienu di cunniscenza di u SIGNORE, cume l'acqua copre u mare. (Isaia 11: 4-9)

Hè cruciale per nutà chì avemu a tistimunianza di i Padri di a Chjesa Papias è Policarpu chì queste cose sò state insegnate direttamente da San Ghjuvanni sia in a tradizione orale sia in quella scritta:

È queste cose sò testimuniate per iscrittu da Papias, l'uditore di Ghjuvanni, è un cumpagnu di Policarpu, in u so quartu libru; perchè ci era cinque libri compilati da ellu. —St. Ireneu, Contru à l'erezie, Libru V, Capitulu 33, n. 4

Sò capace di descrive u locu propiu in cui u beatu Policarpu era sedutu mentre discurava, e so uscite è e so entrate, è u modu di a so vita, u so aspettu fisicu, è i so discorsi à a ghjente, è i conti chì hà datu di u so rapportu cù Ghjuvanni è cù l'altri chì avianu vistu u Signore ... Policarpu hà riferitu tutte e cose in armunia cù e Scritture. —St. Ireneu, da Eusebiu, Storia di a Chjesa, Ch. 20, n. 6

Dunque, San Ireneu riassume ciò chì insegnavanu cum'è studenti di San Ghjuvanni stessu:

Ma quandu l'Anticristu averà devastatu tutte e cose in stu mondu, regnerà per trè anni è sei mesi, è si puserà in u tempiu di Ghjerusalemme; è po u Signore vinarà da u Celu in i nivuli ... mandendu st'omu è quelli chì u seguitanu in u lagu di focu; ma purtendu per i ghjusti i tempi di u regnu, vale à dì u restu, u settimu ghjornu santificatu ... Quessi devenu accade in i tempi di u regnu, vale à dì u settimu ghjornu ... u veru sàbatu di i ghjusti ... Quelli chì anu vistu Ghjuvanni, u discìpulu di u Signore, [dici] chì anu intesu di ellu cumu u Signore hà insignatu è parlatu di sti tempi ... —St. Ireneu di Lione, Babbu di a Chjesa (140–202 AD); Adversus Haereses, Irenaeus di Lyon, V.33.3.4,I Babbi di a Chjesa, CIMA Publishing Co.

Dunque, continuemu à concretizà a "teologia" di questu "mezu chì vene" ...

 

U MEDJU VENE

Alcuni lettori ponu truvà stranu di sente u termine "mezza venuta" postu chì, in lingua classica, riferemu à a nascita di Cristu cum'è a "prima" venuta è u so ritornu à a fine di u tempu cum'è a "seconda" venuta. [2]cf. A Seconda Venuta

terra-alba_FutoreTuttavia, cum'è aghju scrittu in a mo lettera à u Papa, Caru Santu Patre ... Ghjunghje, u "middle coming" puderia ancu esse cunsideratu cum'è l'alba chì rompe, quella luce chì vene prima chì u sole stessu sorte. Facenu parte di u listessu evenimentu-alcantara-È sò intrinsecamente ligati, ma eventi distinti. Hè per quessa chì i Padri di a Chjesa anu insignatu chì u "ghjornu di u Signore" ùn hè micca un periodu di 24 ore, piuttostu:

... stu ghjornu nostru, chì hè delimitatu da u risuscitamentu è u tramontu di u sole, hè una ripresentazione di quellu bellu ghjornu à chì u circuitu di mille anni affissà i so limiti. - Lactance, Babbi di a Chjesa: L'Istituti Divini, Libru VII, Capitulu 14, Enciclopedia Cattolica; www.newadvent.org

E torna,

Eccu, u ghjornu di u Signore sarà mille anni. - Lettera di Barnaba, I Padri di a Chjesa, Ch. 15

Parlanu di quellu periodu, dopu a morte di a "bestia è falsu prufeta", [3]cf. Rev 19: 20 ma prima di a rivolta finale contr'à a Chjesa per mezu di "Gog è Magog" (quelle nazioni chì rifiutanu definitivamente u Vangelu). [4]cf. Rev 20: 7-10 Hè quellu periodu chì San Ghjuvanni hà riferitu simbolicamente à "mille anni" quandu Satana serà incatenatu in l'abissu.

Implica un periodu di tempu, a durata di u quale hè scunnisciuta da l'omi ... - U cardinale Jean Daniélou, Una Storia di Duttrina Cristiana Prus, p. 377-378 (cum'è citatu in U Splendor di a Creazione, p. 198-199, Reverendu Ghjiseppu Iannuzzi

A Chjesa à quellu tempu, purificata in parte da a persecuzione di u "senza legge", sperimenterà un Santità Nova è Divina attraversu u spargimentu di u Spìritu Santu. Porterà a Chjesa à l'altura di u so sacerdoziu reale, chì hè u culmine di u Ghjornu di u Signore.

... saranu preti di Diu è di Cristu, è regneranu cun ellu per [i] milla anni. (Rev 20: 6)

A Chjesa, chì cumprende l'eletti, hè appiccicatu à l'estiu o à l'alba ... Serà ghjurnata cumplitamente per ella quandu brilla cù brillante perfetta di a luce interiore. —St. Gregoriu u Grande, Papa; Liturgia di l'Ore, Vol III, p. 308

San Cirillu delinea sta "venuta media" di Cristu quandu hà da regnà in I so santi. Si riferisce à questu in u sensu lineale cum'è una "seconda" venuta.

Ùn predichemu micca solu una venuta di Cristu, ma una seconda dinò, assai più gloriosa di a prima. A prima venuta hè stata marcata da a pazienza; u secondu porterà a corona di un regnu divinu. -L'istruzzioni Catechetica da San Cirillo di Ghjerusalemme, Cunferenza 15; cf. U Splendor di a Creazione, Rev. Ghjiseppu Iannuzzi, p. 59

U nostru Signore stessu, dopu avè parlatu di i segni di i tempi, hà parlatu di sta venuta di u "Regnu":

... quandu vedete chì ste cose accadenu, sapete chì u regnu di Diu hè vicinu. (Luc 21:31)

Questa "corona di un regnu divinu" hè u cumpletu di u travagliu di redemptiin u Corpu di Cristu - a so "ultima tappa" di santificazione - quandu a Divina Volontà regnerà in a Chjesa "nantu à a terra cum'è in u Celu "- u Regnu di a Divina Volontà:

Avete vistu ciò chì hè di campà in a mo Vulintà? ... Hè di gode, restendu nantu à a terra, di tutte e qualità Divine ... Hè a Santità chì ùn hè ancu cunnisciuta, è chì faraghju cunnosce, chì mette in opera l'ultimu ornamentu, u più bellu è u più brillanti trà tutte l'altre sacralità, è chì serà a curona è a compia di tutte l'altre sacralità. - Serva di Diu Luisa Picarretta, U Regalu di Campà in a Divina Volontà, Reverendu Ghjiseppu Iannuzzi ; n. 4.1.2.1.1 A

Serà u tippu di unione chì Adam hà godutu cun Diu prima di a caduta, è chì era cunnisciuta da a Madonna, chì u papa Benedettu XIV hà chjamatu "l'imaghjini di a Chjesa à vene". [5]Spe Salvi, n. 50 Cusì, a Santità di e santità hè realizata attraversu l'intervenzione di questu "Donna vestita di sole" è u spargimentu di u Spìritu Santu per, in effetti, "nascita" Ghjesù pienu in a Chjesa. Hè per quessa chì a Madonna hè cunnisciuta ancu cum'è "l'alba", ella chì hè "vestita da u sole", annunziendu cusì chì vene "u Sole". San Cirillu cuntinueghja ...

Ci hè una nascita di Diu prima di l'età, è a nascita da una vergine à a pienezza di u tempu. Ci hè una piattu chì vene, cum'è quellu di a pioggia nantu à a felpa, è a ghjuntu davanti à tutti l'ochji, sempre in u futuru [quandu] venerà torna in gloria per ghjudicà i vivi è i morti. -L'istruzzioni Catechetica da San Cirillu di Ghjerusalemme, Lezione 15; traduzzione da U Splendor di a Creazione, Rev. Ghjiseppu Iannuzzi, p. 59

Questa "venuta nascosta" hè ciò chì i primi Padri di a Chjesa anu capitu cum'è l'inaugurazione di u regnu di Cristu in una nova modalità. Cum'è a Penticoste hà catapultatu a Chjesa primitiva chì cresce in un novu pianu di operazione divina, cusì dinò, sta "nova Penticoste" trasfigurerà a Chjesa.

Cunfessemu chì un regnu ci hè prumessu nantu à a terra, ancu prima di u celu, solu in un altru statu di esistenza ... —Tertulianu (155–240 AD), Babbu di a chjesa Nicene; Adversus Marcion, Ante-Nicene Fathers, Henrickson Publishers, 1995, Vol. 3, pp. 342-343)

Questu hè cunfermatu in dichjarazioni magisteriali cum'è quella di una cumissione teologica di u 1952 chì hà pruduttu L'Insegnamentu di a Chjesa Cattolica. [6]In quantu l'opera citata porta u sigillu di approvazione di a Chjesa, cioè, u imprimatur e lu nihil obstat, hè un eserciziu di u Magisteriu. Quandu un vescu individuale cuncede l'imprimatur ufficiali di a Chjesa, è nè u Papa nè u corpu di i vescovi si oppongenu à a conferenza di stu sigillu, hè un eserciziu di u Magisteriu ordinariu.

Se prima di sta fine finale ci hè un periodu, più o menu prolungatu, di santità trionfante, un tale risultatu serà purtatu micca da l'apparizione di a persona di Cristu in Maestà ma da l'operazione di quelli puteri di santificazione chì sò avà à u travagliu, u Spìritu Santu è i Sacramenti di a Chjesa. -U Docente di a Chjesa cattolica: Un riassuntu di a Dottrina Cattolica [Londra: Burns Oates & Washbourne, 1952] p. 1140

 

U SABBATH REST

Ghjesù hà amparatu spessu chì "U regnu di i celi hè vicinu". [7]cf. Matt 3: 2 Inoltre, ci hà amparatu à pregà, "U to regnu vene, a to vuluntà si farà nantu à a terra cum'è in u Celu". Cusì, San Bernardu face più luce nant'à sta venuta piatta.

In casu chì qualchissia hà da pensà chì ciò chì dicemu di questa meza venuta hè pura invenzione, stà à sente ciò chì u nostru Signore stessu dice: Sì qualchissia mi ama, ellu hà da mantene a mo parolla, è u mio Babbu l'amerà, è noi venemu à ellu. — St. Bernardu, Liturgia di l'Ore, Vol I, p. 169

U "regnu di Diu" hè dunque intrinsecamente ligatu à a "vuluntà di Diu". Cum'è Papa Benedettu hà dettu:

... ricunniscimu chì u "celu" hè quì chì a vulintà di Diu hè fatta, è chì "a terra" diventa "u celu" - vale à dì, u locu di a presenza di l'amore, di a buntà, di a verità è di a bellezza divina - solu se in terra a vulintà di Diu hè fatta. —PAPA BENEDETTU XVI, Audienza Generale, u 1u di ferraghju di u 2012, Cità di u Vaticanu

Da una parte, pudemu osservà a venuta di Cristu in tutta a storia di a Chjesa 2000 anni, soprattuttu in i so santi è in i rinnovi chì i so particulari fiati purtatu. Tuttavia, a venuta media chì ci riferemu quì hè una inaugurazione di l '"età di u Spìritu", un'epica in a quale, corporativamente cum'è Corpu, a Chjesa camparà in a Divina Volontà "In terra cum'è in celu" [8]cf. A Venuta Nuvità è Santità Divina. Sarà u più vicinu à u Celu quant'ella averà a Chjesa, senza a visione beatifica.

Hè un'unione di a stessa natura di quella di l'unione di u celu, eccettu chì in paradisu u velu chì piatta a Divinità sparisce ... -Gesù à a Venerabile Conchita, Ronda Chervin, Camina Cù Me Ghjesù; citatu in The Crown and Completion of All Sanctities, Daniel O'Connor, p. 12

È cusì, in una tale unione, i Padri di a Chjesa anu previstu chì st'epica seria ancu "un riposu" quandu u Populu di Diu, avendu travagliatu sei ghjorni (vale à dì "sei mila anni") ripuserà u settimu ghjornu, una spezia di "Sabbatu" per a Chjesa.

Perchè questu [mediu] chì vene trà l'altri dui, hè cum'è una strada nantu à quale viaghjemu da a prima venuta à l'ultima. In prima, Cristu era a nostra redenzione; in l'ultimu, anu da apparisce cum'è a nostra vita; in questu mezzu chì vene, hè u nostru riposu è cunsulazione.…. In a so prima venuta u Nostru Signore hè ghjuntu in a nostra carne è in a nostra debule; in questu mezzu vene vene in spiritu è ​​putere; a l'ultima venuta serà vistu in gloria è maestà ... — St. Bernardu, Liturgia di l'Ore, Vol I, p. 169

A teologia di Bernard hè in cunsunanza cù i primi Padri di a Chjesa chì avianu preditu chì stu restu veneria dopu à a morte di u "senza legge" inaugurendu ...

... i tempi di u regnu, vale à dì u restu, u settimu ghjornu santificatu ... Questi si tenenu à piglià in i tempi di u regnu, vale à dì u settimu ghjornu ... u veru Sabatu di i ghjusti. —St. Ireneu di Lione, Babbu di a Chjesa (140–202 AD); Avversu Haereses, Irenaeus di Lyon, V.33.3.4, I Fathers of the Church, CIMA Publishing Co.

... quandu u Figliolu vene è distruggierà u tempu di l'impiegatu è ghjudicà l'innuu, è cambierà u sole è a luna è e stelle - allora, infine, riposerà à u settimu ghjornu ... dopu a riposà à tutte e cose u principiu di l'ottimu ghjornu, vale à dì u principiu di un altru mondu. -Letta di Barnaba (70-79 d.C.), scritta da un Babbu Apostolicu di u Seculu Seculu

 

U REGNO VENE IN SCURITÀ

Caru giovani, tocca à voi d'esse u viddani di a mattina chì annuncianu a venuta di u sole chì hè u Cristu Risuscitatu! —POPE Ghjuvanni PAUL II, Missaghju di u Santu Babbu à a Ghjuventù di u Mondu, XVII Ghjurnata Mundiale di a Ghjuventù, n. 3; (vedi Is 21: 11-12)

Ma questu vene, cum'è cusì parechji di i papa anu dettu, ùn hè micca a fine di u mondu, ma a realizazione di i piani di redenzione. [9]cf. I Papi è l'era Alba Cusì, duvemu esse ...

... vigilanti chì proclamanu à u mondu una nova alba di speranza, fratellanza è pace.—POPU JOHN PAUL II, Indirizzu à u Muvimentu di a Ghjuventù Guanelli, u 20 d’aprile di u 2002; www.vatican.va

Se a Madonna hè "l'alba" chì annunzia u "sole di ghjustizia" chì vene, allora quandu esiste esattamente sta "nova Penticoste"? A risposta hè guasgi difficiule quant'è precisà quandu u primu raghju di l'alba principia. Dopu tuttu, Ghjesù hà dettu:

A venuta di u Regnu di Diu ùn pò esse osservata, è nimu annuncerà: 'Eccu, eccu,' o, 'Eccu.' Perchè eccu, u Regnu di Diu hè trà voi. (Luke 17: 20-21)

Dittu chistu, certe rivelazioni profetiche appruvate è e Scritture stesse si combinanu per dà una visione di apprussimatamente quandu u Regnu "temporale" inizia per esse introduttu-è punta à stu terzu millenniu. 

A Chjesa di u Millenniu deve avè una cuscenza aumentata di esse u Regnu di Diu in a so tappa iniziale. —POPE Ghjuvanni PAUL II, L'Osservatore Romano, Edizione Inglese, 25 d'aprile, 1988

In Revelazione 12, avemu lettu di u cunfrontu trà a Donna è u dragone. Ella travaglia per dà a nascita à un "figliolu" - vale à dì, travagliendu per a mezza venuta di Cristu.

Sta Donna riprisenta Maria, a Madre di u Redentore, ma raprisenta à tempu a Chjesa sana, u Populu di Diu di tutti i tempi, a Chjesa chì in ogni momentu, cun gran dulore, face nasce dinò Cristu. —Castel Gondolfo, Italia, u 23 aostu 2006; Zenit

Ancu una volta, aghju scrittu in dettu nantu à sta battaglia trà a Donna è u dragone in l'ultimi quattru seculi in u mo libru A Cunfusione Finale è in altri lochi quì. Tuttavia, u dragone, chì prova à divorà u zitellu, fiasca.

Ella hà parturitu un figliolu, un zitellu maschile, destinatu à guvernà tutte e nazioni cù una verga di ferru. U so zitellu era pigliatu à Diu è u so tronu. (Rev 12: 5)

Mentre questu hè un riferimentu à l'Ascensione di Cristu, si riferisce ancu à u ascensione spirituale di a Chjesa. Cum'è San Paulu hà amparatu, u Patre hà "Ci hà risuscitatu cun ellu, è ci hà messu cun ellu in i celi in Cristu Ghjesù". [10]Eph 2: 6

Per i misteri di Ghjesù ùn sò ancu perfezziunati è rializati. Sò cumpleti, anzi, in a persona di Ghjesù, ma micca in noi, chì sò i so membri, nè in a Chjesa, chì hè u so corpu misticu. —St. Ghjuvanni Eudes, trattatu "On the Kingdom of Jesus", Liturgia di l'Ore, Vol IV, p 559

Cum'è Ghjesù s'hè sviutatu per campà solu in a vulintà di u Babbu, cusì dinù, a Chjesa deve sviutà si per chì, cum'è u so Maestru, ella campi ancu solu in a Divina Volontà:

Sò falatu da u celu per ùn fà micca a mo vulintà ma a vuluntà di quellu chì m'hà mandatu. (Ghjuvanni 6:38)

Cristu ci permette di campà in ellu tuttu ciò ch'ellu hà campatu ellu stessu, è u vive in noi. -Katechisimu di a Chjesa cattolica, micca. 521

Dopu avè riassuntu u cunfrontu trà a Donna è u dragone, San Ghjuvanni si mette in dettu. Ellu tistimunieghja San Michele è l'angeli facenu vene un decisivu battaglia contru à Satanassu, caccendulu fora di u "celu" in a "terra". Quì dinò, in u cuntestu, San Ghjuvanni ùn parla micca di a battaglia primordiale quandu Lucifer hè statu sfrattatu da u Celu à u principiu di i tempi. Piuttostu, San Paulu insegna chì "a nostra lotta ùn hè micca cù carne è sangue ma cù i principati, cù i puteri, cù i guvirnanti mundiali di sta bughjura attuale, cù i spiriti maligni in u celu. " [11]Eph 6: 12 Questu hè, Satanassu perde un certu duminiu di putere "in u celu" o "aria". Ùn hè micca ciò chì Papa Lione XIII ci hà fattu pregà oramai da più di un seculu in a preghera à San Michele Archange

... sì, o Principe di l'armata celeste, da a putenza di Diu, avete messu in l'infernu Satanassu, è tutti i spiriti maligni chì vaghjanu in u mondu in cerca di a ruvina di l'anime. - cumpostu da u PAPA LEO XIII dopu avè ascultatu durante a messa una cunversazione, in cui Satanassu dumanda à Diu l'autorizazione per pruvà a terra per un seculu.

Ma eccu ciò chì vogliu signalà in u cuntestu di sta scrittura. Quandu questu Esorcisimu di u Dragone accade, di colpu San Ghjuvanni sente una voce alta in celu chì dice:

Avà sò venuti a salvezza è a putenza, è u regnu di u nostru Diu è l'autorità di u so Untu. Perchè l'accusatore di i nostri fratelli hè cacciatu fora, chì l'accusa davanti à u nostru Diu ghjornu è notte. L'anu cunquistatu da u sangue di l'Agnellu è da a parolla di a so testimunianza; l'amore per a vita ùn li dissuadia micca da a morte. Dunque, rallegratevi, o celi, è voi chì abite in elli. Ma guai à voi, terra è mare, chì u Diavule hè falatu versu tè in furia tamanta, perchè ellu sà ch'ellu hà pocu tempu. (Rev 12: 10-12)

U celu stessu dichjara chì questu esorcisimu inaugura una nova era: "Avà sò venuti a salvezza è u putere, è u regnu di u nostru Diu ..." Eppuru, avemu lettu chì u diavulu hà un "pocu tempu". Infatti, Satanassu piglia tuttu u putere chì li ferma è u cuncentra in una "bestia" in un "cunfrontu finale" contr'à a Chjesa (vede Rev 13). Ma ùn importa micca: Diu hà salvatu un restu di persone in quale u Regnu hè ghjuntu. Credu chì questu hè ciò chì a Madonna hà parlatu quandu si riferisce à una "benedizione" chì vene, a "Fiamma di l'Amore", "Illuminazione", ecc. [12]cf. A Convergenza è a Benedizione Hè u iniziazione di una grazia chì purtarà a Chjesa in un cunfrontu finale cù Satanassu. Allora sì i santi campanu o sì morenu durante u tempu di a persecuzione di a bestia, regneranu cun Cristu.

Aghju vistu ancu l'ànime di quelli chì eranu stati decapitati per u so testimone di Ghjesù è per a parolla di Diu, è chì ùn avianu micca veneratu a bestia o a so maghjina nè avianu accettatu a so marca nantu à a so fronte o e mani. Sò venuti à a vita è anu regnatu cun Cristu per mille anni. (Rev 20: 4)

U Regnu vene, allora, durante a bughjura di l'ingannu di u dragone. Hè per quessa chì credu chì questu Esorcisimu di u Dragone pò ancu esse u listessu avvenimentu cum'è a rumpitura di u "Sestu segnu" [13]cf. I Sete Sigilli di a Rivuluzione o u chjamatu "avvisu" o "illuminazione di cuscenza", cum'è a beata Anna Maria Taigi (1769-1837) a chjamava (vede A Grande Liberazione).

Ella hà indicatu chì sta illuminazione di cuscenza averia da risparmià parechje anime perchè parechje si pentirianu per via di questu "avvertimentu" ... stu miraculu di "autoilluminazione". — Fr. Joseph Iannuzzi in Anticristu è i Tempi Finali, p. 36

Sì Ghjesù hè "a luce di u mondu", allora u luce di illuminazione pare esse quella grazia quandu avà "A salvezza è a putenza venenu, è u regnu di u nostru Diu ..." In novu, in i missaghji appruvati à Elizabeth Kindelmann, a Madonna dice:

Serà u Grande Miraculu di a luce accecante di Satanassu ... L'alluvione torrenziale di benedizioni chì stanu à schjattà u mondu deve principià cù u picculu numeru di l'anime più umili. —A nostra Signora à Lisabetta, www.theflameoflove.org

È in una intervista assai interessante nantu à l'apparizioni rinumate in Medjugorje, [14]cf. Nantu à Medjugorje chì anu guadagnatu una forma di appruvazione da parte di u Cummissione Ruini, L'avucatu americanu, Jan Connell, hà dumandatu à a presunta vidente Mirjana nantu à u "seculu di e prove" chì hà inspiratu u Papa Leone XIII à scrive a preghera à San Michele Arcangelu.

J: Cuncirnendu stu seculu, hè vera chì a Beata Mamma vi hà riferitu un dialogu trà Diu è u diavulu? In questu ... Diu hà permessu à u diavulu un seculu in u quale esercita un putere allargatu, è u diavule hà sceltu questi tempi.

U visionario hà rispostu "Iè", citendu cum'è prova e grandi divisioni chì vedemu particularmente trà e famiglie oghje. Connell dumanda:

J: U cumplimentu di i secreti di Medjugorje romperà u putere di Satanassu?

M: Iè.

J: Comu?

M: Questu hè parte di i secreti.

J: Ci pudete dì qualcosa [riguardu à i secreti]?

M: Ci sarà avvenimenti nantu à a terra cum'è avvertimentu à u mondu prima chì u segnu visibile sia datu à l'umanità. —P. 23, 21; Regina di u Cosmos (Paraclete Press, 2005, Edizione Riveduta)

  

PREPARATI PER PENTECOST

Fratelli è surelle, ciò chì ghjè tuttu questu hè un chjaru chjamatu à u Corpu di Cristu per preparà, micca tantu per l'Anticristu, ma per a venuta di Cristu - a venuta di u so Regnu. Hè una chjama à preparalli per questa venuta media "pneumatica" o "spirituale" di u nostru Signore per via di u Spìritu Santu è l'intercessione di a Vergine Maria. Dunque, a preghiera di a liturgia di a Chjesa piglia un novu significatu:

Inseriamu umilmente u Spìritu Santu, u Paraclitu, chì Ellu pò "cuncede graziosamente à a Chjesa i doni di l'unità è di a pace", è chì pò rinnuvà a faccia di a terra per un frescu spuntamentu di a so carità per a salvezza di tutti. —PATTIVA BENEDICTO XV, Pacem Dei Munus Pulcherrimum, U 23 di maghju di u 1920

Hè ghjuntu u tempu di esaltà u Spìritu Santu in u mondu ... Vogliu chì sta ultima epica sia cunsacrata in modu assai speciale à stu Spìritu Santu ... Hè a so volta, hè a so epica, hè u trionfu di l'amore in a mo Chjesa. , in tuttu l'universu. —Jesus à a Venerable Maria Concepción Cabrera d’Armida; Fr. Marie-Michel Philipon, Conchita: un Diariu Spirituale di a Mamma, p. 195 à 196

Papa Benedettu afferma stu rinnovu è grazia in termini di una "venuta media" di Ghjesù:

Mentre a ghjente avia parlatu prima di una doppia venuta di Cristu: una volta in Betlemme è di novu à a fine di u tempu - San Bernard di Clairvaux parlava di adventus medius, una venuta intermediata, grazia à quale rinnova periodicamente a so intervenzione in a storia. Credu chì a distinzione di Bernard batte ghjustu a bona nota ... —PATTE BENEDETTA XVI, Luce di u mondu, p.182-183, Una cunversazione cù Peter Seewald

A nota ghjusta hè chì sta "venuta intermedia", dice Bernard, "hè una piatta; in questu solu l'eletti vedenu u Signore in sè stessu, è sò salvati ". [15]cf. Liturgia di l'ore, Vol I, p. 169

Perchè ùn li dumandamu di invià noi novi tistimoni di a so prisenza oghje, in quale ellu stessu vene à noi? E sta preghiera, mentri ùn hè micca direttamente focu à a fine di u mondu, hè dunque un preghiera vera per a so venuta; cuntene tutta a larghezza di a preghiera chì ellu stessu ci hà amparatu: "U vostru regnu vene!" Venite, Signore Ghjesù! —PATTIVA BENEDICTO XVI, Ghjesù di Nazaret, Semana Santa: Da l'entrata in Ghjerusalemme à a Risurrezzione, p. 292, Ignatius Press

Ma mancu duvemu vede questu solu cum'è un avvenimentu futuru. Ancu avà, ste grazie sò date à a Chjesa; ancu avà, a Fiamma di l'Amore hè aumentata in a Chjesa. È cusì, u "trionfu di u Cori Immaculatu" prumessu in Fatima hè un prucessu in corsu.

Fatima hè sempre in u so Terzu Ghjornu. Simu avà in u periodu post Cunsacrazione. U Primu Ghjornu era u periodu di apparizione. U Sicondu era l'apparizione post, periodu pre-Consacrazione. A Settimana di Fatima ùn hè ancu finita ... A ghjente s'aspetta chì l'affari accadinu subitu in u so propiu calendariu. Ma Fatima hè sempre in u so Terzu Ghjornu. U Trionfu hè un prucessu in corsu. —Sr. Lucia in una intervista cù u cardinale Vidal, l'ottobre 11, 1993; Sforzu Finale di Diu, John Haffert, 101 Foundation, 1999, p. 2; citatu in Rivelazione Privata: Discernendu Cù a Chjesa, Dr.Mark Miravalle, p.65

Cusì, hà dettu u Papa Benedettu, pregendu per u Triunfu di u Cuore Immaculatu ...

... hè equivalente in u sensu di a nostra preghiera per a venuta di u Regnu di Diu ... Cusì puderete dì chì u trionfu di Diu, u trionfu di Maria, sò tranquilli, sò quantunque veri ... -Light di le Monde, p. 166, Una Conversazione Cù Peter Seewald

Ci hè ancu parechje cose à vene in l'anni à vene. Ma un sguardu à pocu pressu à i "segni di i tempi" ci dice chì u cunfrontu trà a Donna è u dragone hè in traccia. "Semu di pettu à l'ultimu scontru", hà dettu San Ghjuvanni Paulu II. È in questu, aspettemu a Nova Alba, a venuta di u nostru Signore.

Sicondu u Signore, u tempu presente hè u tempu di u Spìritu è ​​di a tistimunianza, ma dinò un tempu sempre marcatu da a "angoscia" è da a prova di u male chì ùn risparmia micca a Chjesa è l'usura in e lotte di l'ultimi ghjorni. Hè un mumentu di attesa è di guardà. -Catechismu di a chiesa cattolica, 672

Dopu a purificazione per via di ghjustizia è di suffrenza, l'alba di una nova era hè a poche di rompe.-POPE ST. JOHN PAUL II, Udienza Generale, u 10 di settembre di u 2003

In l'individui, Cristu deve distrugge a notte di u peccatu murtale cù l'alba di a grazia ripresa. In famiglie, a notte di indiferenza è di friscura deve cede a piazza à u sole di l'amore. In le fabbriche, in e cità, in e nazioni, in i paesi di malintesa è odiu, a notte deve cresce cum'è u ghjornu, nox sicut dies illuminabitur, e lotte cessanu è ci sarà paci. —PAPA PIUX XII, Urbi et Orbi indirizzu, u 2 marzu 1957; vaticanu.va

 

 

Publicatu per a prima volta 23 Ottobre, 2015.

 

LETTURA IN CORSO

Ripetendu i Tempi di fine

Ghjesù vene da veru?

Ghjesù vene!

Millenarianism ... Cosa hè è ùn hè micca

Una riflessione nantu à ciò chì si ùn ci hè micca "era di pace": leghje E si ...

I Papi è l'Era Alba

Cume l'era era persa

A Venuta di u Regnu di Diu

A Grande Liberazione

Anticristu in i nostri Tempi

L'ultimi Ghjudizi

Nantu à Medjugorje

Medjugorje ... Ciò chì ùn pudete micca sapè

Medjugorje è i Fucili

  

Grazie per u vostru amore, preghere, è sustegnu!

Per viaghjà cun Mark in lu Avà Parolla,
cliccate nantu à u banner sottu per abbunà.
U vostru email ùn serà micca spartutu cù nimu.

 
I mo scritti sò tradutti in francese! (Merci Philippe B.!)
Pour lire mes écrits in français, cliccate nant'à u drapeau:

 
 
Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 cf. L'onda di l'unità chì vene
2 cf. A Seconda Venuta
3 cf. Rev 19: 20
4 cf. Rev 20: 7-10
5 Spe Salvi, n. 50
6 In quantu l'opera citata porta u sigillu di approvazione di a Chjesa, cioè, u imprimatur e lu nihil obstat, hè un eserciziu di u Magisteriu. Quandu un vescu individuale cuncede l'imprimatur ufficiali di a Chjesa, è nè u Papa nè u corpu di i vescovi si oppongenu à a conferenza di stu sigillu, hè un eserciziu di u Magisteriu ordinariu.
7 cf. Matt 3: 2
8 cf. A Venuta Nuvità è Santità Divina
9 cf. I Papi è l'era Alba
10 Eph 2: 6
11 Eph 6: 12
12 cf. A Convergenza è a Benedizione
13 cf. I Sete Sigilli di a Rivuluzione
14 cf. Nantu à Medjugorje
15 cf. Liturgia di l'ore, Vol I, p. 169
Posted in Home, L'ERA DI A PACE e nella , , , , , , .