U Tempu Presente

 

, questu hè u mumentu per aspettà è pregà veramente U Bastione. L'aspettazione hè a parte più difficiule, sopratuttu quandu pare chì semu nantu à a cuspide di enormi cambiamenti ... Ma u tempu hè tuttu. E tentazioni di precipità à Diu, di dumandà u so ritardu, di dubbità di a so presenza - s'intensificheranu solu mentre ghjunghjemu più in i ghjorni di u cambiamentu.  

U Signore ùn ritarda micca a so prumessa, cum'è certi consideranu "ritardu", ma hè paziente cun voi, ùn vulendu micca chì qualcunu perisca ma chì tutti venissinu à u pentimentu. (2 Pt 3: 9) 

Ùn aspetta ancu sta parte di a purificazione di e nostre anime? Hè precisamente stu "ritardu" chì ci porta à arrende ci, à abbandunà di più in più à a vulintà misteriosa di Diu. Quandu amparate à abbandunassi à ellu in assolutamente tuttu, allora truverete a gioia secreta in terra: a vuluntà di Diu hè u nostru cibu. A cunsumeraghju, sì hè dolce o sia acida, perchè serà sempre u megliu cibu spirituale per mè. S'ellu dice Vai à manca o vai à diritta o avanza o simpricimenti stà tranquillu, ùn importa micca - A so vulintà si trova in ellu, è basta.

Alcuni di voi mi dumandanu nantu à "rifugi sacri", o se duvete spustàvi in ​​cità, o fora di a cità, o cumprà terreni, o scendete da a rete ecc. Ecc. È a mo risposta hè questa: U locu u più sicuru per esse hè in a vulintà di Diu. Allora se Ellu vi vole in New York, allora hè quì chì duvete esse. È sì ùn site micca sicuru di ciò ch'ellu ti dumanda, è ùn avete micca pace, allora ùn fà nunda. Pregate invece, dicendu: "Signore, ti vogliu seguità. Faraghju tuttu ciò chì mi dumandate. Ma ùn sò micca sicuru di ciò chì hè a vostra vuluntà oghje. È cusì, aspittaraghju simpliciamente". Se pregate cusì, sì site apertu è docile à a so santa vulintà, allora ùn avete nunda da teme. Ùn mancherete micca ciò chì Diu intende per voi, o à u minimu, li dete permessu di fà tuttu ciò ch'ellu vole. Arricurdatevi,

Tuttu u travagliu per u bè per quelli chì amanu à Diu, chì sò chjamati secondu u so scopu. (Rom 8:28)

Quantu hè difficiule per noi di accettà u so tempu! Cumu a nostra carne si ritira in u bughju prufondu chì a fede deve entre! Quantu inquietu diventemu quandu l'agenda di Diu ùn hè micca ciò chì we faria sì we eranu incaricati. Ma Ellu ci feghja attentamente cun amore è ci dice oghje:

SÒ.

Vale à dì, Ghjè quì, ghjustu accantu à voi. Ùn vi hà micca scurdatu di voi, di i vostri bisogni, di a vostra missione è di u so pianu per u mondu. Ùn hè micca in un locu "fora", ma quì, avà, in u presente. 

SÒ. 

 

ASCOLTA U SANTU BABBU 

Dopu avè postu Parti I e II of À u Bastione, Aghju scontru ste parolle da u Santu Babbu. Ch'elli sianu una cunferma di ciò chì Diu ci dumanda di voi è di mè in stu presente tempu di cambiamentu...

U tempu presente hè un occasione pruvidenziale per ascultà torna cù simplicità, purezza di core è fideltà à cumu Cristu ci ramenta chì ùn simu micca servitori ma amichi. Ellu ci insegna per pudè stà in u so amore senza mudellà si à i missaghji di stu mondu. Ùn femu micca sordi à a so Parolla. Amparemu da ellu. Imitemu u so modu di campà. Siamu seminatori di a Parolla. In questu modu, cù tutta a nostra vita, cù a gioia di sapè chì simu amati da Ghjesù, chì pudemu chjamà fratellu, seremu strumenti validi per ellu per continuà à attirà tutti versu ellu stessu cù a misericordia chì scorre da a so Croce ... —PATTIVA BENEDICTO XVI, Missaghju à u Terzu Cungressu Missionariu Americanu, U 14 d'aostu, 2008; Agenzia di Notizie Cattoliche

 

 

Print Friendly, PDF è Email
Posted in Home, TEMPU DI Grazia.