E Riliquie è u Messaghju

Una Voce Chiancendu In u Desertu

 

ST. PAULU hà amparatu chì simu "circundati da una nuvola di testimoni". [1]Heb 12: 1 Quandu sta nova annata principia, vogliu sparte cù i lettori u "picculu nuvulu" chì circonda stu apostolatu per mezu di e reliquie di i Santi chì aghju ricevutu in l'anni - è cumu si parlanu à a missione è a visione chì guida stu ministeru ...

 

PREPARA A VIA

stava pregendu davanti à u Santissimu Sacramentu in a cappella privata di u mo direttore spirituale quandu e parolle, apparentemente fora di mè, s'arrizzonu in u mo core:

Vi dò u ministeru di Ghjuvan Battista. 

Mentre pensava à ciò chì significava, pensu à e parolle di u Battista stessu, parolle in u Vangelu d'oghje:

Sò a voce di quellu chì gridava in u desertu: 'Rettilate a strada di u Signore' ...

A matina dopu, ci hè statu un colpu à a porta di a presbiteria, è dopu u secretariu hà chjamatu per mè. Un omu anzianu era quì, a manu tesa dopu à u nostru salutu. 

"Questu hè per voi", disse. «Hè una reliquia di prima classe di Giovanni Battista. "

U significatu ultimu di questu si svilupperebbe in l'anni avanti cume l'esortazione di San Ghjuvanni Paulu II per noi ghjovani in 2002 diventerà un tema centrale di questu apostolatu:

Caru giovani, tocca à voi d'esse u viddani di a mattina chì annuncianu a venuta di u sole chì hè u Cristu Risuscitatu! —POPE Ghjuvanni PAUL II, Missaghju di u Santu Babbu à a Ghjuventù di u Mondu, XVII Ghjurnata Mundiale di a Ghjuventù, n. 3; (vedi Is 21: 11-12)

St'invitu, hà rimarcatu dopu, serà marcatu da a necessità sia di fedeltà à u Santu Babbu è di a Chjesa di Cristu, sia di un certu martiriu per avanzà in modu prufeticu per annunzià l'alba chì vene

I giovani si sò mustrati à esse per Roma e per a Chjesa un rigalu speziale di u Spìritu di Diu ... Ùn aghju micca esitatu à dumandalli di fà una scelta radicale di fede è di vita è di presentalli un travagliu stupidu: diventà "guardiani di a matina" à l'alba di u novu millenniu. —PAPA GIOVANNI PAULU II, Novu Millenniu Inuente, n. 9

Forse ùn hè micca cuincidenza dunque chì ci fussi stata una seconda reliquia chjusa cù Ghjuvan Battista, quella di u martire polaccu San Ghjacintu. Era cunnisciutu cum'è "Apostolu di u Nordu". Vivu in Canada ... è u mo babbone hè pulaccu. 

 

A NUVELLA EVANGELIZAZIONE 

Eru abbambanatu quandu aghju tinutu in manu un frammentu d'ossu di Ghjuvan Battista - u listessu ossu chì "hà saltatu" in u senu di Lisabetta annantu à u salutu di Maria. U stessu ossu chì era stesu per battizà à Ghjesù, u nostru Salvadore è Signore. U listessu ossu chì ferma fermu in a fede cum'è u Battista hè statu decapitatu à u cumandamentu di Erodu.

È po quellu anzianu hà messu un'altra reliquia di prima classa in a mo palma chì ùn m'hà cummossu menu: San Paulu u Apòstulu. Una fonte d'ispirazione cuntinua per mè, e parolle di Paulu informanu è formanu l'ordine è a trama di u mo ministeru, chì face parte di a "nova evangelizazione" spessu invocata da u so omonimu, San Ghjuvanni Paulu II. 

Ghjuvan Paulu II ci hà dumandatu di ricunnosce chì "ùn ci vole micca à diminuisce l'impetu di predicà u Vangelu" à quelli chì sò luntani da Cristu, "perchè questu hè u primu compitu di a Chjesa". In effetti, "oghje l'attività missionaria rappresenta sempre a sfida più grande per a Chjesa" è "u compitu missionariu deve rimanere primu". —PAPA FRANCIS, Evangelii gaudium, n. 15; vaticanu.va

Sottu à u frammentu di San Paulu ci hè un martiru menu cunnisciutu, San Vincenzu Yen, chì campava à u principiu di u XIXu seculu. Cum'è Pàulu è u Battista, ellu dinù hè statu decapitatu per via di u Vangelu. Cumu si pò micca ramintà e parolle di u nostru Signore:

Quellu chì vole salvà a so vita a perderà, ma quellu chì perde a so vita per mè è quella di u Vangelu a salverà. (Marcu 8:35)

 

MISERICA DIVINA

Se a "nova evangelizazione" hè di preparà u mondu per "a venuta di u sole chì hè u Cristu Risort", allora a Divina Misericordia hè a lu cori di u messagiu à st'ora. 

Dapoi u principiu di u mo ministeru in a sede di San Petru in Roma, aghju cunsideratu stu missaghju [di Divina Misericordia] u mo compitu speciale. A Provvidenza mi l'hà assignata in a situazione attuale di l'omu, di a Chjesa è di u mondu.  —PAPA GIOVANNI PAUL II, u 22 di nuvembre di u 1981 à u Santuariu di l'Amore Misericordiosu in Collevalenza, Italia

U cuntestu hè statu datu à Santa Faustina à quale a Madonna hà dettu:

... in quantu à voi, duvete parlà à u mondu di a so grande misericordia è preparà u mondu per a Seconda Venuta di Quellu chì vene, micca cum'è un Salvatore misericordiosu, ma cum'è un Ghjudice ghjustu. -Misericordia Divina in A Mi ànima, Ghjurnale, n. 635

Una terza reliquia chì aghju ricevutu da l'omu quellu ghjornu era di Santa Faustina. Un annu o dui dopu, diceria u mo direttore spirituale à mè, "Avete da predicà cù u Catechisimu in una manu, è u diariu di Faustina in l'altra!"

Questu hè statu sottumessu quandu sò statu invitatu à parlà in una cumunità in Upper Michigan. Sedutu à a mo diritta era un prete anzianu. Duie volte durante a ritirata quellu ghjornu, mi hà dumandatu di visità lu in u so ermitaghju in cima à una scogliera. Si chjamava Fr. George Kosicki, unu di i "babbi di a Divina Misericordia" chì hà aiutatu à traduce è à a nota in pie di pagina u Diariu di Faustina. Qualchissia da a cumunità m'hà cundottu versu u so eremo induve Fr. Kosicki mi hà datu tuttu i libri ch'ellu avia scrittu è disse: "D'ora in avanti, ti chjamu" figliolu "." Ellu m'hà datu a so benedizzione, è ci simu separati.

Quandu sò ghjuntu in fondu à a muntagna, mi sò giratu versu u mo cunduttore è aghju dettu "Aspetta un minutu. Rinvivi mi quì ". Fr. Ghjorghju ci hà salutatu torna nantu à a veranda.

«Fr. George, aghju bisognu di fassi una dumanda ". 

"Iè, u mo figliolu."

"Mi passate a "torcia" di a Divina Misericordia à mè? " 

"Ié benintesa! Ùn sò micca cumu pare, ma andate puru cun ellu ". 

Cù què, pigliò in e so mani una reliquia di prima classa di Santa Faustina è mi benedì una seconda volta. Sò falatu a muntagna in silenziu, riflettendu ste cose in u mo core.

 

NUVULI È SCURITÀ

Prestu diventerebbe apparente in questu apostolatu chì annunzià l'Alba chì venia significava ancu preparà l'anime per a bughjura chì a precederà. Chì per annunzià una "nova primavera" significava preparà l'invernu prima. È chì predicà a Divina Misericordia significava ancu avvertimentu chì ùn si pudia dà per scontu. 

Prolongu u tempu di a misericordia per u nome di [i peccatori]. Ma guai à elli se ùn ricunnoscenu micca questu tempu di a mo visita ... Prima di u Ghjornu di a Ghjustizia, mandu u Ghjornu di a Misericordia ... scrivite, parlate à l'anime di sta grande misericordia di a Mina, perchè u ghjornu terribile, u ghjornu di a mo ghjustizia, hè vicinu. -Ghjesù à Santa Faustina, Misericordia Divina in A Mi Anima, Diariu, n. 1160, 1588, 965

Esse un "guardianu" per Cristu significa stà nantu à u Muru di a Realità. Ùn hè micca inzuccaratu i tempi precari chì vivemu, nè oscurisce a speranza chì si trova al di là.

Ùn pudemu micca piattà u fattu chì parechji nuvuli minacciosi si riuniscenu à l'orizonte. Tuttavia, ùn duvemu micca perde u core, anzi duvemu tene viva a fiamma di a speranza in i nostri cori. Per noi cristiani a vera speranza hè Cristu, u donu di u Babbu à l'umanità ... Solu Cristu ci pò aiutà à custruì un mondu induve regnanu ghjustizia è amore. —PATTIVA BENEDICTO XVI, Catholic News Agency, U 15 di Ghjinnaghju di u 2009

È cusì, a Chjesa è u mondu sò di fronte à un "Grande Tempesta. " Hè u "cunfrontu finali" di questa era, hà dettu Ghjuvan Paulu II, un cunfrontu trà "a Chjesa è l'anti-chjesa, trà u Vangelu è l'antivangelu, trà Cristu è l'anticristu".[2]Cardinale Karol Wojtyla (GIOVANNI PAUL II), à u Cungressu Eucaristicu, Filadelfia, PA per a celebrazione bicentenaria di a firma di a Dichjarazione d'indipendenza; U Deacon Keith Fournier, un participante, riporta e so parolle cum'è sopra; cf. Catholic Online; U 13 d'Agostu 1976

Mentre predicava in Toronto, Canada parechji anni fà, un omu chì hà racoltu è cunservatu centinaie di reliquie mi hè avvicinatu. "Aghju pricatu nantu à quale reliquia vi daraghju, è aghju avutu a sensazione chì duverebbe esse questu." Aghju apertu un picculu casu reliquariu, è à l'internu era un frammentu d'ossu di Papa San Piu X. Aghju subitu sapiutu a significazione.

San Piu X hè unu di i pochi papa di u seculu scorsu chì hà interpretatu esplicitamente i "segni di i tempi" cumpresi possibbilmente l'apparizione di l'Anticristu chì ellu sentia chì puderia dighjà esse in terra (vede Anticristu in i nostri Tempi). Questu hè un sughjettu chì ferma un grande misteru, ma chì pare avè sempre più in focus. Perchè quandu si piglia in contu tutte e parolle di i papa, di a Madonna, è di i mistichi di u seculu passatu, è di mette li in l'insignamenti di i Padri di a Chjesa cù i "segni di i tempi", emerge un ritrattu di una Grande Tempesta chì include a probabilità chì un Anticristu apparisce prima chì rializzeremu "un mondu induve a ghjustizia è l'amore regnanu" (vede Ghjesù vene da veru?). In una parolla, ci avvicinemu à u Ghjornu di u Signore

Quellu chì rinnega u Patre è u Figliolu, questu hè l'anticristu. (A prima lettura d'oghje)

 

PREPARANDU U CAMPU DI U SIGNORE

A cunniscenza di i nostri tempi, o ancu a cunniscenza di a misericordia è di l'amore di u nostru Signore ùn bastanu. Ci vole crede ricìviri ste parolle, internalizalli per mezu di a fede. Implica chì, cun grande cura è ancu fretta, duvemu custruisce a nostra vita nantu à a roccia solida di a Parolla di Diu, ancu quandu u mondu cuntinueghja à erigisce e so illusioni nantu à e sabbie mutevule di u relativismu, chì inevitabilmente crecerà.  

U tempu hè ghjuntu, u ghjornu alba. U culmine hè ghjuntu per voi chì stai in terra! U tempu hè ghjuntu, hè vicinu u ghjornu: un tempu di cunsternazione, micca di rallegramentu ... Vedi, u ghjornu di u Signore! Vedi, a fine hè ghjunta! L'annullità hè in piena fioritura, l'insolenza fiorisce, a viulenza hè cresciuta per sustene a gattivezza. Ùn serà micca longu à vene, nè ritardarà. U tempu hè ghjuntu, u ghjornu alba. (Ezechiele 7: 6-7, 10-12)

Cusì, a mo reliquia di San Ghjuvanni di a Croce porta una grande impurtanza, postu chì hè ellu chì hà spiegatu u più bellu nantu à l'impurtanza di u vita interiore: una vita di preghiera è di rinuncia di sè chì implica a purificazione di i sensi è di l'anima in preparazione per l'unione cù u Creatore. 

E cusì, cercu di stressà constantemente à i mo ascoltatori a necessità di una vita di preghiera consistente è intensa. In 2016, aghju compiu a ritirata di quaranta ghjorni per i mo lettori basatu in parte nantu à un semplice riassuntu di i scritti di San Ghjuvanni di a Croce. In effetti, induve a Madonna apparisce oghje in u mondu, chjama i so figlioli à u Figliolu per via di una vita di preghera. Perchè hè a preghiera, dice u Catechisimu, chì "attende à a gràzia chì avemu bisognu". [3]CCC, micca. 2010

 

SANTI CON NOI

In conclusione, mi ricordu u ghjornu chì eru sedutu davanti à un tavulinu da Munsignore John Essef in Paray-le-Monial, in Francia. Hè culà chì Ghjesù si presenta à Santa Margherita Maria, rivelendu u so Sacru Cuore à u mondu ... u prologu à u messagiu di a Divina Misericordia.

Mons. Essef era u direttore spirituale di Madre Teresa; era ellu stessu direttu da San Pio; è dirige u mo direttore spirituale. Eru abbastanza cuntentu di amparà questu postu chì aghju avutu a presenza di San Pio assai forte à l'iniziu di stu ministeru di scrittura circa dodici à tredici anni fà. Più tardi, qualcunu averia, torna, postu una reliquia in me manu, sta volta di Pio di Pietrelcina. 

Cusì, quellu ghjornu in Francia, aghju spartutu cù Mons. Essef a vicinanza chì aghju avutu cù San Pio, mortu l'annu quandu sò natu. Mons. ùn hà dettu nunda mentre fighjava attentamente in i mo ochji per ciò chì mi paria un bellu pezzu. Dopu s'hè pisatu in avanti, alzò u ditu, è cù l'audacia chì San Piu era rinumatu, esclamò: "Hè per esse u vostru primu direttore spirituale, è Fr. Paulu u to sicondu! " 

Finiscu cù sta storia perchè, in qualchì modu indirettu, San Pio tocca probabilmente à tutti quelli chì leghjite questu. Innò, micca prubabilmente. Ellu è tutti i santi sò cun noi in modu assai strettu postu chì simu tutti u "corpu di Cristu". Ié, sò più vicini à noi avà allora eranu in vita perchè, per mezu di u Corpu Misticu di Cristu, a nostra unione hè ancu più reale, più sublime.

È cusì fate un puntu d'invucà l'intercessione di i Santi quist'annu, soprattuttu a Nostra Beata Mamma. In questa Confrontazione Finale, avemu un esercitu daretu à noi, prontu, dispostu, è chì aspetta per aiutacci cù e so preghere è e grazie speciali ch'elli anu meritatu per mezu di a Croce di Cristu, per noi.  

Chì ci purtaranu l'anni à vene? Cumu serà l'avvene di l'omu nantu à a terra? Ùn ci hè datu à sapè. Tuttavia, hè sicuru chì in più di novi prugressi ùn ci mancherà purtroppu sperienze dulurose. Ma a luce di a Divina Misericordia, chì u Signore hà in un certu modu vulsutu vultà in u mondu per via di u carisma di Suor Faustina, illuminerà a strada per l'omi è e donne di u terzu millenniu. —ST. GIOVANNI PAULU II, Omelia, 30 aprile 2000

 

Stu apostolatu dipende di a vostra generosità più chè mai.
Grazie, è benedica!

 

Viaghjà cun Mark in u lu Avà Parolla,
cliccate nantu à u banner sottu per abbunà.
U vostru email ùn serà micca spartutu cù nimu.

 

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 Heb 12: 1
2 Cardinale Karol Wojtyla (GIOVANNI PAUL II), à u Cungressu Eucaristicu, Filadelfia, PA per a celebrazione bicentenaria di a firma di a Dichjarazione d'indipendenza; U Deacon Keith Fournier, un participante, riporta e so parolle cum'è sopra; cf. Catholic Online; U 13 d'Agostu 1976
3 CCC, micca. 2010
Posted in Home, SIGNALI.