È sì ...?

Chì ci hè intornu à a curva?

 

IN un apertu lettera à u Papa, [1]cf. Caru Babbu Santu ... Hè venutu! Aghju spiegatu à Sua Santità i fundamenti teologichi per una "era di pace" in uppusizione à l'eresia di millenarisimu. [2]cf. Millenarianism: Cosa hè è ùn hè micca è u Catechisimu [CCC} n.675-676 In effetti, Padre Martino Penasa hà postu a dumanda nantu à u fundamentu scritturale di un'epica storica è universale di pace n parauni millenarianisimu à a Cungregazione per a Duttrina di a Fede: "È imminente una nova era di vita cristiana ?"(" Hè una nova era di a vita cristiana imminenti? ") Dopu u prefettu, u Cardinale Joseph Ratzinger hà rispostu: "La questione è ancora aperta alla libera discussione, giacchè la Santa Sede non si è ancora pronuncia in modo definitivo":

A dumanda hè sempre aperta à discussione libera, postu chì a Santa Sede ùn hà micca fattu alcuna pronuncia definitiva in questu sensu. - Il Segnu di u Soprannauturale, Udine, Italia, n. 30, p. 10, Ott. 1990

Cusì hè remotamente pussibule chì a Chjesa, in qualunque puntu di u futuru, possa ancu dichjarà definitivamente chì una "era di pace" hè ancu à u cuntrariu à a Fede. Finu chì una tale dichjarazione ùn sia fatta, se mai, si pò ancu dumandà: "E se-E se una" era di pace "hè micca parte di i "tempi fini"?

OPINIONI DIVERGENTI

A verità hè, ci sò alcuni autori cuntempuranei chì piglianu sta pusizione, suggerendu chì a Seconda Venuta di Cristu è a fine di u mondu sò in fatti imminenti. Duvemu dì chì anch'elli sò in u so dirittu di prupone questu postu chì a Chjesa ùn hà fattu alcuna dichjarazione definitiva in un modu o in l'altru. Dice questu, Papa Benedettu XVI, cummentendu i missaghji di Santa Faustina, chì dicenu chì sò stati dati per preparà u mondu per "a venuta finale" di Ghjesù, hà rimarcatu: [3]cf. Faustina, è u ghjornu di u Signore

Se unu pigliessi sta dichjarazione in un sensu cronologicu, cum'è ingiunzione per preparassi, per esse, subitu per a Seconda Venuta, seria falsa. —PAPA BENEDETTU XVI, Luci di u Munnu, Una Conversazione cù Peter Seewald, p. 180-181

Infatti, in a listessa intervista, u Papa Benedettu hà affirmatu l'aspettativa per u "triunfu di u Cuore Immaculatu", chì a Madonna di Fatima hà prumessu di fà vene un "periodu di pace" in u mondu. Dunque, vede bè u "trionfu" cum'è un avvenimentu interim prima di l'evenimenti finali chì inauguranu a fine di u mondu. Hà pricatu, dunque, chì Diu pudessi "affrettà u cumplimentu di a prufezia di u trionfu di u Cuore Immaculatu di Maria". [4]Omelia, Fatima, Portugallu, u 13 di Maghju di u 2010

Ié, un miraculu hè statu prumessu à Fatima, u più grande miraculu in a storia di u mondu, solu secondu a Risurrezzione. È quellu miraculu serà un era di a pace chì ùn hè mai statu veramente cuncessu prima à u mondu. - U cardinale Mario Luigi Ciappi, teologu papale per Ghjuvan Paulu II è Piu XII, Ghjuvanni XXIII, Paulu VI è Ghjuvan Paulu I, u 9 d'ottobre 1994, Catechismu Famiglia, p. 35

In particulare, Benedettu hà dettu di a so preghera per l'accelerazione di u Trionfu:

Questu hè equivalente in significatu à a nostra preghiera per a venuta di u Regnu di Diu. -Luce di u mondu, una cunversazione cù Peter Seewald, p. 166

Iè, u cumpiimentu di u Nostru Patre quandu u so regnu vinarà è "Si farà nantu à a terra cum'è in u celu". Certu, hè quì chì parechji escatologhi oghje anu pigliatu un sbagliu. Eghjunghjenu a "venuta di u Regnu" cù u parusia à a fine di u mondu. Tuttavia, ancu Ghjesù hà dettu 2000 anni fà chì "U Regnu di i celi hè vicinu". [5]Matt 3: 2 Hè cusì, u Regnu di Diu hè ghjuntu, vene, è venerà. Hè questa "venuta media" di u regnu di Cristu chì a Madonna è parechji di i mistichi di l'ultimi seculi anu parlatu di quandu a Sposa di Cristu serà purtata per assumiglia a santità di Maria, è quandu ...

...a putenza di u male hè trattenuta sempre è di novu, chì una volta è l'altra a putenza di Diu ellu stessu si mostra in u putere di a Mamma è a mantene viva. —PATTIVA BENEDICTO XVI, Luce di u mondu, p. 166, Una cunversazione cù Peter Seewald

... in questu mezzu chì vene, Hè u nostru riposu è cunsulazione..... In a so prima venuta U nostru Signore hè ghjuntu in a nostra carne è in a nostra debulezza; in questu mezu chì vene Ellu vene in spiritu è ​​putere; in a venuta finale Serà vistu in gloria è maestà ... — St. Bernardu, Liturgia di l'Ore, Vol I, p. 169

Cusì, hà dettu u Papa San Ghjuvanni XXIII, questu ora ...

...prepara, per esse, è cunsulida a strada versu quella unità di l'umanità chì hè necessariu cum'è fundamentu necessariu, Per chì a cità terrena pò esse purtata à a sumiglia di quella cità celeste induve a verità regna, a carità hè a lege, è chì a misura hè l'eternità. - PAPA GHJUANU XXIII, Discorsu à l'inaugurazione di u Cunciliu Vaticanu II, l'11 d'ottobre 1962; www.papalencyclicals.com

Sicondu u Signore, u tempu presente hè u tempu di u Spìritu è ​​di a tistimunianza, ma dinò un tempu sempre marcatu da a "angoscia" è da a prova di u male chì ùn risparmia micca a Chjesa è l'usura in e lotte di l'ultimi ghjorni. Hè un mumentu di attesa è di guardà. -Katechisimu di a Chjesa cattolica, micca. 672

MÀ CH WH SI SI SONU Sbagliatu?

So chì se un'epica di pace eranu micca parte di l'ultimi tempi, quandu secondu u prufeta Isaia, tutte e nazioni anderanu à a casa di u Signore durante un tempu di pace? [6]cf. Isaia 2: 2-4 Perchè Ghjesù ùn hà micca dettu chì u Vangelu deve esse predicatu "à tutte e nazioni" prima di a fine (Matt 24:14) - qualcosa chì San Ghjuvan Paulu II è u Papa Benedettu anu dettu chì hè sempre un travagliu in corsu?

A missione di u Cristu Redentore, chì hè affidata à a Chjesa, hè sempre assai luntana da u cumpiimentu. Quandu u secondu millenniu dopu à a venuta di u Cristu tocca à a so fine, una visione generale di a razza umana mostra chì sta missione hè sempre solu à l'iniziu è chì duvemu impegnamoci di tuttu core à u so serviziu. —POPE Ghjuvanni PAUL II, Missione Redemptoris, n. 1

Ci sò e regione di u mondu chì aspettanu sempre una prima evangelizazione; altri chì l'anu ricevutu, ma anu bisognu di un'intervenzione più prufonda; ancu altri in chì u Vangelu hà messu e radiche assai tempu fà, dendu origine à una vera tradizione cristiana ma in cui, in l'ultimi seculi - cù dinamiche cumplesse - u prucessu di secularizazione hà pruduttu una seria crisa di u significatu di a fede cristiana è di appartenendu à a Chjesa. —PAPA BENEDETTU XVI, Primi Vespri di a Solennità di San. Petru è Paulu, u 28 di ghjugnu di u 2010

L'aspettative sopra riportate sò, naturalmente, parte di a nostra Sacra Tradizione è sembranu anzi d'avè ancu raggiuntu a so ultima realizzazione.

Questa venuta escatologica puderia esse realizata à ogni mumentu, ancu se sia ella sia u prucessu finale chì a precederà sò "ritardati". - Catechisimu di a Chjesa Cattolica, n. 673

San Petru illumina ancu di più ciò chì deve vene "finu à chì u tempu per stabilisce tuttu ciò chì Diu hà parlatu" sia cumpletu.

A venuta di u gluriosu Messia hè suspesu in ogni mumentu di a storia finu à a so ricunniscenza da "tuttu Israele", perchè "un indurimentu hè ghjuntu nantu à una parte d'Israele" in a so "incredulità" versu Ghjesù. San Petru dice à i Ghjudei di Ghjerusalemme dopu à a Pentecoste: "Pentevate dunque, è vultate dinò, chì i vostri peccati sianu cancellati, chì tempi di rinfrescante pò vene da a presenza di u Signore, è ch'ellu pò mandà u Cristu numinatu per voi, Ghjesù, chì u celu deve riceve finu à u tempu per avè stabilitu tuttu ciò chì Diu hà parlatu da a bocca di i so santi prufeti da l'antichità ".  -CCC, n. 674

Allora, sò questi "tempi di rinfrescante" per esse capiti cum'è u Celu-o si riferenu piuttostu à un'epica di pace? Senza a luce escatologica chì porta "l'era di a pace", hè difficiule à capì cumu esattamente ci saranu "tempi di rinfrescamentu" chì includeranu u populu ebreu. Inoltre, cumu serà predicatu u Vangelu finu à l'estremità di a terra creendu una banda, sottu un Pastore, [7]cf. Ghjuvanni 10:16 senza chì ci sia una sorta di "nova Penticoste" chì permette à u Regnu di Diu di ghjunghje in i costi ... postu chì u mondu torna à diventà paganu?

Ùn pudemu micca accettà tranquillamente u restu di l'umanità falendu torna in u paganisimu. —Cardinale Ratzinger (PAPA BENEDETTO XVI), A Nova Evangelizazione, Custruendu a Civiltà di l'Amore; Discorsu à Catechisti è Insegnanti di Religione, 12 Dicembre 2000

L '"era di a pace", cum'è spiegata soprattuttu da i santi è i mistichi di stu seculu passatu, schjarisce di sicuru nova luci è capiscitura à stu riguardu. Tuttavia, chì se anu tortu?

A Madonna di Fatima hà prumessu chì "à a fine" ella "Immaculate Heart triunferà è u mondu riceverà un periodu di pace. " Un autore suggerisce chì "à a fine" si riferisce à "a fine di u mondu". Tuttavia, questu hè pocu sensu postu chì a Madonna hà dichjaratu chjaramente chì, dopu chì tutte e so richieste sò state soddisfatte, vale à dì "à a fine", u mondu riceverà un "periodu" di pace. L'eternità ùn hè micca un periodu. Hè l'eternità.

Altri anu suggeritu chì u "periodu di pace" hè già accadutu cù u crollu di l'Unione Soviètica è a fine di u "Fretu Guerra ". Tuttavia, questu hè un puntu di vista piuttostu miope postu chì, dopu à a caduta di u muru di Berlinu sò stati i genocidi in Ruanda, ex Jugoslavia, è u Sudan; dopu ci hè a pesta di a pornografia è di u divorziu senza colpa chì hà sbanditu e famiglie; questu hè statu seguitu da a crescita di i crimini violenti è da un drammaticu aumentu di u suicidiu di l'adulescenti è di ETS; è benintesa, chì tippu di pace ci hè statu in l'utru chì avà un miliardu di zitelli sò stati brutalmente macellati quì per via di l'abortu? [8]cf. LifeSiteNews Sembra chì u "periodu di pace" hè ancu à vene. Per esse sicuri, l'avemu micca hà fattu casu à e richieste di a Madonna, chì custituiscenu a cunversione torna à Diu.

Un altru autore afferma chì e dichjarazioni fatte da i pontifichi di u seculu scorsu riguardu à un "tempu di pace è di ghjustizia" si riferenu solu à a Seconda Venuta di Cristu à a fine di i tempi è à u stabilimentu definitivu di l'eternu Regnu di Diu in un Novu Cielo è una Nova Terra. Mentre aghju dimustratu in u mo lettera à u Santu Babbu cumu e dichjarazioni di i papa sò cuncordanti cù a Sacra Tradizione di i tempi di i primi Padri di a Chjesa in quantu à una autentica "era di pace" nella i cunfini di u tempu, chì se i papa facianu riferenza à u Celu?

Dopu, averia da dì, a lingua scelta da i pontifichi hè strana, s'ellu ùn hè cuntradittoria, per dì u minimu. Per esempiu, quandu u papa Benedettu XVI hà chjamatu i giovani per esse "prufeti di sta nova era" chì vene, li disse:

Empowered da u Spìritu, è basatu nantu à a ricca visione di a fede, una nova generazione di cristiani hè chjamata aiutà à custruisce un mondu induve u donu di a vita di Diu sia accoltu, rispettatu è stimatu ... Cari ghjovani amichi, u Signore vi dumanda di esse prufeti di sta nova era ... -PAPA BENEDETTU XVI, Omelia, Ghjurnata Mundiale di a Ghjuventù, Sydney, Australia, u 20 di lugliu di u 2008

Sì questu si riferisce à u Celu, cum'è alcuni suggerenu, allora pò vene una sorpresa per altri chì u Celu sia sempre in custruzzione; chì duveremu "aiutà à custruisce un mondu induve u donu di a vita di Diu sia accoltu". Aviu l'impressione chì, in Celu, u donu di a vita era dighjà accoltu. Tuttavia, sta dichjarazione hà più sensu s'ella hè capita cum'è un periodu trionfante di u Cristianesimu in u mondu chì emerge dopu chì sta cultura attuale di a morte sia stata schiacciata sottu u calcagnu di a Madonna - u "trionfu di u Cuore Immaculatu".

In u 1957 in u so Urbi et Orbi U discorsu di Pasqua, Papa Piu XII hà dichjaratu:

Ma ancu sta notte in u mondu mostra segni chjari di un alba chì vinarà, di una nova ghjurnata chì riceve u basgiu di un novu è più risplendente sole ... Una nova risurrezzione di Ghjesù hè necessaria: una vera risurrezzione, chì ùn ammette più signuria di a morte ... In l'individui, Cristu deve distrughje a notte di u peccatu murtale cù l'alba di a grazia ritruvata. In famiglie, a notte di l'indifferenza è di u frescu deve cede a piazza à u sole di l'amore. In le fabbriche, in e cità, in e nazioni, in i paesi di malintesa è d'odiu, a notte deve cresce cum'è u ghjornu, nox sicut dies illuminabitur, e lotte cessanu è ci sarà paci. -Urbi et Orbi indirizzu, u 2 marzu 1957; vaticanu.va

So chì se ùn ci serà micca "era di pace" è questu si riferisce à u statu di u Celu, cum'è un autore suggerisce? Allora i cattolici ponu truvà stranu chì ci saranu "fabbriche" in l'eternità. Tuttavia, a teologia di una "era di pace" si adatta perfettamente à e parolle di Piu XII chì, dopu a morte di l'Anticristu, ci serà ciò chì San Ghjuvanni chjama una "prima risurrezzione" in cui i santi regneranu cun Cristu durante una epoca di pace, un "mille anni". [9]cf. Rev 20: 1-6

Avà ... capemu chì un periudu di mille anni hè indicatu in lingua simbolica. —St. Justin Martire, Dialogu cù Trypho, Ch. 81, I Babbi di a Chjesa, Patrimoniu Cristianu

Cum'è l'aghju spiegatu in a mo lettera à u Santu Babbu, i mistichi appruvati di u 20u seculu anu parlatu di sta distruzzione di "a notte di u peccatu murtale" quandu "l'alba di a gràzia" hè recuperata. Ciò chì hè recuperatu hè u "rigalu" di campà in a Divina Volontà chì Adamu è Eva, è ancu Maria, a Nova Eva, anu apprezzatu, secondu a Serva di Diu Luisia Picarretta. [10]cf. Papi, Prufezia, è Picarretta Questu hè un statu di unione mistica cun Diu chì preparerà a Chjesa per chì Ghjesù ....

... puderia presentà à sè stessu a chjesa in splendore, senza macchie, nè rughe nè alcuna cosa simile, per ch'ella sia santa è senza difetti ... (Ef 5: 25, 27)

Hè un'unione di a stessa natura di quella di l'unione di u celu, eccettu chì in paradisu u velu chì piatta a Divinità sparisce ... —Venerabile Conchita, citata in A Curona è a Cumpletazione di Tutte e Santità, da Daniel O'Connor, p. 11-12; nb. Ronda Chervin, Camminate cun mè, Ghjesù

L'affirmazione essenziale hè di una tappa intermediaria in chì i santi risinti sò sempre in terra è ùn sò micca entratu ancora in a so tappa finale, perchè hè unu di l'aspetti di u misteru di l'ultimi ghjorni chì ùn deve esse ancora revelatu.. - U cardinale Jean Daniélou, SJ, teologu, Una Storia di Duttrina Cristiana Prusima davanti à u Cunsigliu di Nicea, 1964, p. 377

Stu misteru hè solu u misteru di l'amore fioritura in a Chjesa.

Se tenete i mo cumandamenti, resterete in u mo amore, cum'è aghju tenutu i cumandamenti di i mo Babbi è restu in u so amore. (Ghjuvanni 15:10)

Vivere in a Divina Volontà di Diu hè un statu cusì strettu di unione chì, ancu se ùn hè micca a perfezione di u Celu, tira u Celu in l'anima tale chì ancu e "difetti piatte" di a persona sò cunsumate in u focu di l'amore divinu - cum'è un ughjettu celeste chì s'avvicina troppu à u sole hè cunsumatu da u so calore senza mai toccà a superficia di u sole. .

L'amore copre una mansa di peccati. (1 Pet 4: 8)

Hè precisamente sta mancanza di capiscitura di a teulugia mistica chì hà purtatu parechji cummentatori à presumere chì ogni nuzione di una tappa di a storia induve a Chjesa hè curata da u Spìritu Santu in un statu preliminariu di perfezione hè dunque "millenarianisimu". [11]cf. Millenarianism: Cosa hè è ùn hè micca

Tuttavia, Papa Benedettu XVI l'hà spiegatu cusì bè:

... ricunniscimu chì u "celu" hè quì chì a vulintà di Diu hè fatta, è chì "a terra" diventa "u celu" - vale à dì, u locu di a presenza di l'amore, di a buntà, di a verità è di a bellezza divina - solu se in terra a vulintà di Diu hè fatta. —PAPA BENEDETTU XVI, Audienza Generale, u 1u di ferraghju di u 2012, Cità di u Vaticanu

Di novu, Ghjesù disse: "U regnu di i celi hè vicinu". In fatti, si puderia ghjustamente dì chì l '"era di a pace" hà digià principiatu in u core di alcuni di i fideli, perchè hè precisamente quì chì u Regnu di Diu si trova in e "pietre vive" di a Chjesa.

Stu "donu di campà in a Divina Volontà" chì Luisa hà prufetizatu [12]cf. A Venuta Nuvità è Santità Divina accadrà in una "nova era" (assai altri mistichi notevuli cum'è Venerabile Conchita, Martha Robin, San Annibale, Maria Esperanza, ecc. parlavanu esplicitamente di questa "nova era") è puderia esse ciò chì hà purtatu Piu X à gridà :

Oh! quandu in ogni cità è paese a lege di u Signore hè fedelmente osservatu, quandu u rispettu hè mustratu per e cose sacre, quandu u Sacramenti sò friquentati, è l'urdinanze di a vita cristiana compie, ci ne serà di sicuru ùn ci hè più bisognu di noi di travaglià di più per vede tutte e cose ristabilite in Cristu ... È allora? Dopu, infine, serà chjaru per tuttu chì a Chjesa, cume hè stata istituita da Cristu, deve gode di piena è intera libertà è indipendenza da tuttu u duminiu stranieru ... Tuttu què, Venerabili Fratelli, Credemu è aspettemu cù una fede inabitabile. —PAPA PIUS X, E Supremi, Enciclica "Nantu à a Restaurazione di Tutte e Cose", n.14, 6-7

ma chì se ùn ci serà micca una "era di pace" tali tempurale? Allora e parolle di Piu X sò un sognu di pipa (ancu se ste parolle sò state scritte in una lettera enciclica, chì hè un insegnamentu magisteriale di a Chjesa.) Perchè si riferisce à un tempu di pace è libertà "quandu i Sacramenti sò frequentati". Eccu u vostru indiziu: i Sacramenti appartenenu à u temporel ordine, micca u Celu; cesseranu in l'eternità postu chì Ghjesù serà allora fisicu è eternamente presente è unitu à u so corpu Misticu. Cusì, questu tempu di pace à quale si riferisce ùn pò micca riferisce à u Celu, ma à un'ora impurtante in u futuru.

Quandu ghjunghjerà, si rivelerà un'ora solenne, una grande cun cunsequenze non solu per a ristaurazione di u Regnu di Cristu, ma per a pacificazione di ... u mondu. Preghemu cun più fervore, è dumandemu à l'altri di pricà per sta pacificazione tantu bramata di a sucietà. —PAPA PIUS XI, Ubi Arcani dei Consilioi "On a Pace di Cristu in u so Regnu", Dicembre 23, 1922

Ma sempre, chì se ùn ci seria micca "era di pace"? Tandu a rifarenza di Piu XI à una "ora" solenni hè un modu stranu per discrive l'eternu statu di a beatitudine. D’altronde, ùn saria micca ridundante di dì chì sta «ora» hà da rializà a «pacificazione tantu bramata di a sucietà» s’ellu si riferisce à u Celu? "Pacificazione"? Hè una surghjente sconcertante se si riferisce à u Regnu eternu.

Tuttavia, se si applica a teologia propria di una "era di pace" secondu i primi Padri di a Chjesa, allora e parolle di Piu X è XI anu un sensu perfettu. Sò a speranza prufetica di una venuta "Periodu di pace" chì stabiliscerà u "regnu di Diu" in i costi di a costa, è chì "credemu è aspettemu cun una fede inabulibile".

So, a benedizione prevista si riferisce senza dubbitu u tempu di u so Regnu... Quelli chì anu vistu Ghjuvanni, u discìpulu di u Signore, [dici] chì anu intesu di ellu cumu u Signore hà insignatu è parlatu di sti tempi ... —St. Ireneu di Lione, Babbu di a Chjesa (140–202 AD); Avversu Haereses, Ireneu di Lione, V.33.3.4, I Babbi di a Chjesa, Edizione CIMA

Quì, San Ireneu, ci dà un raru testimunianza di u sviluppu direttu di l'Apocalipse di San Ghjuvanni, parla di un "tempu" chì vene quandu u Regnu di Diu regnerà nantu à a terra in un novu modu [13]cf. A Venuta Nuvità è Santità Divina- vale à dì, a vuluntà di Diu regnerà "In terra cum'è hè in celu." U beatu Ghjuvan Paulu II hà ancu impiegatu una terminologia temporale à stu riguardu:

Chì ci alba per tutti i tempu di pace è libertà, u tempu di verità, di ghjustizia è di speranza. —PAPA GIOVANNI PAULU II, Missaghju radiofonicu, Cità di u Vaticanu, 1981

Di novu, a lingua scelta quì si riferisce à un "tempu". Cunsiderate e parolle prufetiche di Paulu VI:

Questi martiri africani annunziate l'alba di una nova era. Sì solu a mente di l'omu puderia esse diretta micca versu e persecuzioni è i cunflitti religiosi ma versu una rinascita di u Cristianesimu è di a civilizazione! -Liturgia di l'ore, Vol. III, p. 1453, Memoriale di Charles Lwanga è Cumpagni

"Cristianità" è "civilizazione" sò termini chì usamu per riferisce sia à l'ordine spirituale sia temporale. U celu ùn serà micca a rinascita di u Cristianesimu ma u matrimoniu di cristiani cun Ghjesù Cristu, u Sposu. U termine cristianesimu diventerà infatti obsoletu in Celu postu chì hè una descrizzione chì usemu per denotà a Chjesa da e varie religioni in l'ordine temporale. Di novu, se Paulu VI facia riferenza à u Celu, allora stende u lessicu di l'escatologia cume a cunniscimu.

Cù un core fiduciosamente apertu à sta visione di speranza, implore da u Signore una bundanza di doni di u Spìritu per tutta a Chjesa, affinchì a "primavera" di u Cunciliu Secondu Vaticanu possa truvà in u novu millenniu u so "estate", chì vole dì u so pienu sviluppu. —PAPA GIOVANNI PAULU II, Audienza Generale, u 23 di settembre di u 1998; vaticanu.va

Quì dinò, senza a teulugia di una "era di pace", a dichjarazione di u Santu Babbu pare un modu stranu di dì "Celu". Piuttostu, u "summertime" di u Cunciliu Vaticanu II hè precisamente a realizazione di quella perfezione cristiana preliminare generale per a quale Ghjuvanni XXIII hà chjamatu u cunciliu in primu locu:

U compitu di l'umile Papa Ghjuvanni hè di "preparà per u Signore un populu perfettu", chì hè esattamente cum'è u compitu di u Battista, chì hè u so patrone è da u quale piglia u so nome. È ùn hè micca pussibule imaginà una perfezione più alta è più preziosa ch'è quella di u trionfu di a pace cristiana, chì hè a pace in core, a pace in l'ordine suciale, in a vita, in u benestà, in u rispettu mutuale è in a fratellanza di e nazioni. —PAPA GIOVANNI XXIII, Vera Paci Cristiana, U 23 di dicembre 1959; www.catholicculture.org

In a mo scrittura, Faustina, è u ghjornu di u Signore, u "veranu" riferitu quì currisponderia à u "meziornu" di u "ghjornu di u Signore". Quì dinò, vedemu duie scole di pensamentu diffirenti: una, hè chì u "ghjornu di u Signore" hè l'ultimu ghjornu di 24 ore in terra. Ma sicondu i primi Padri di a Chjesa, u so insegnamentu - chì hè in accordu cù a visione di u papa di una nova era chì cresce - hè chì u "ghjornu di u Signore" hè un Era di pace è di ghjustizia.

... stu ghjornu nostru, chì hè delimitatu da u risuscitamentu è u tramontu di u sole, hè una ripresentazione di quellu bellu ghjornu à chì u circuitu di mille anni affissà i so limiti. - Lactance, Patri di a Chjesa: The Divine Institutes, Libro VII, Capitulu 14, Enciclopedia Cattolica; www.vinu.ventu

E torna,

Eccu, u ghjornu di u Signore sarà mille anni. —Letta di Barnaba; I Padri di a Chjesa, Ch. 15

RINNOVÀ A NOSTRA SPERANZA IN A SIA VENIDA

Mentre hè certamente permissibile per i cattolici di tene una pusizione in quantu à ciò chì accade in u "ghjornu di u Signore" postu chì a Chjesa ùn hà fattu alcuna dichjarazione definitiva, ciò chì mi pare dispettabile sò quelli chì ùn permettenu micca à l'altri di prupone a pussibilità teologica di un "Era di pace". Sia u Cardinale Ratzinger ellu stessu, mentre era capu di u CDF, è una cumissione teologica in 1952 chì hà compilatu L'Insegnamentu di a Chjesa Cattolica, anu publicatu dichjarazioni magisteriali [14]cf. In quantu l'opera citata porta i sigilli di approvazione di a Chjesa, cioè, u imprimatur e lu nihil obstat, hè un eserciziu di u Magisteriu. Quandu un vescu individuale cuncede l'imprimatur ufficiale di a Chjesa, è nè u Papa nè u corpu di i vescovi s'opponenu à a cunferenza di stu sigillu, hè un eserciziu di u Magisteriu ordinariu. à l'effettu chì una "era di pace" hè sempre assai aperta à u regnu di a pussibilità, chì ci puderia ancu esse ...

... una speranza in qualchì putente trionfu di Cristu quì nantu à a terra prima di a cunsumazione finale di tutte e cose. Un tale avvenimentu ùn hè micca esclusu, ùn hè micca impussibile, ùn hè micca tuttu sicuru chì ùn ci serà micca un periodu prolungatu di cristianesimu trionfante prima di a fine. Se prima di sta fine finale ci vole à esse un periodu, più o menu prolungatu, di santità trionfante, un tale risultatu serà purtatu micca da l'apparizione di a persona di Cristu in Maestà ma da u funziunamentu di quelli puteri di santificazione chì sò avà à u travagliu, u Spìritu Santu è i Sacramenti di a Chjesa. -U Docente di a Chjesa cattolica: Un riassuntu di a Dottrina Cattolica, The MacMillan Company, 1952, p. 1140

Per mè hè sconcertante perchè altrimente i cattolici fideli anu sceltu di ignurà queste dichjarazioni magisteriali.

Alcuni autori volenu spiegà a prossima "nova Penticoste", u "periodu di pace" prumessu in Fatima, è "primavera" o "estate" di u Cristianesimu cum'è concomitante cù a venuta finale di Ghjesù à a fine di i tempi. Personalmente credu chì queste pusizioni sò un modu stranu di dì simpliciamente "Celu" è semplicemente ùn spieganu u cuntestu temporale in cui sò state fatte ste parolle prufetiche. Inoltre, trascuranu interamente i primi Padri di a Chjesa, a teologia patrisitica è di risorse, l'apparizioni appruvate di Maria, è a testimunianza è l'insignamenti putenti di parechji mistichi cuntempuranei appruvati. [15]cf. Ghjesù vene da veru? Tuttavia, postu chì a quistione ferma aperta, u più impurtante hè di mantene tali dibattiti teologichi in un spiritu di carità è di rispettu mutuale.

A realità hè chì i preparativi per u Ghjornu di u Signore sò listessu, Ch'elli cuntenenu un periodu trionfante di santità o micca. A ragione hè chì, ogni ghjornu, in ogni mumentu, qualcunu di noi puderia truvà faccia a faccia cù u nostru Creatore. A maiò parte di voi chì leghjite questu probabilmente entrerà in u vostru giudiziu particulare davanti à Diu in 50 anni o menu. È cusì hè imperativu u bisognu di stà in un "statu di grazia", ​​in un locu di misericordia è perdonu versu l'altri, è cum'è servitore duve site, site imperativu. Questu pò esse uttenutu per a grazia di Diu attraversu una vita di preghiera, penitenza, participazione à i Sacramenti, è soprattuttu, fiducia in l'amore è a misericordia di Diu.

Infine, ciò chì vene venerà ... è vene "Cum'è un latru in a notte".

Publicatu per a prima volta u 1 di Maghju di u 2013

 

www.markmallett.com

-------

Cliccate quì sottu per traduce sta pagina in una lingua diversa:

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 cf. Caru Babbu Santu ... Hè venutu!
2 cf. Millenarianism: Cosa hè è ùn hè micca è u Catechisimu [CCC} n.675-676
3 cf. Faustina, è u ghjornu di u Signore
4 Omelia, Fatima, Portugallu, u 13 di Maghju di u 2010
5 Matt 3: 2
6 cf. Isaia 2: 2-4
7 cf. Ghjuvanni 10:16
8 cf. LifeSiteNews
9 cf. Rev 20: 1-6
10 cf. Papi, Prufezia, è Picarretta
11 cf. Millenarianism: Cosa hè è ùn hè micca
12 cf. A Venuta Nuvità è Santità Divina
13 cf. A Venuta Nuvità è Santità Divina
14 cf. In quantu l'opera citata porta i sigilli di approvazione di a Chjesa, cioè, u imprimatur e lu nihil obstat, hè un eserciziu di u Magisteriu. Quandu un vescu individuale cuncede l'imprimatur ufficiale di a Chjesa, è nè u Papa nè u corpu di i vescovi s'opponenu à a cunferenza di stu sigillu, hè un eserciziu di u Magisteriu ordinariu.
15 cf. Ghjesù vene da veru?
Posted in Home, L'ERA DI A PACE e nella , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , .

Comments sò chjusi.