Quandu Sentìanu

 

PERCHÈ, u mondu ferma in dulore? Perchè avemu muzzicatu à Diu. Avemu rifiutatu i so prufeti è ignoratu a so mamma. In u nostru orgogliu, avemu succorsu à Raziunalisimu, è a Morte di u Misteru. È cusì, a prima lettura d'oghje chjama à una generazione sorda di tonu:

O chì avessi ascultatu i mo cumandamenti! Tandu a vostra pace sarebbe stata cum'è un fiume, è a vostra ghjustizia cum'è l'onde di u mare. (Isaia 48:18; RSV)

Mentre a Chjesa discende in una crisa di cunfusione è u mondu si stà nantu à un precipiziu di caosu, hè cum'è se u Celu ci gridessi per mezu u Vangelu d'oghje:

"Avemu sunatu à a flauta per voi, ma ùn avete micca ballatu, avemu cantatu un bruttu ma ùn avete micca pienghjutu" ... Ghjuvanni ùn hè vinutu nè manghjendu nè bevendu, è anu dettu: "Hè pussutu da un dimoniu". U Figliolu di l'Omu hè vinutu à manghjà è à beie è anu dettu: «Eccu, ghjè un goffu è un briacu, un amicu di i publicani è di i piccatori».

È a Beata Mamma hè venuta cum'è Regina di a Pace, ma anu dettu: 'Hè troppu chjachjarata, banale è frequente.' Ma, Ghjesù risponde:

A saviezza hè rivendicata da e so opere. (Vangelu d'oghje)

Un arburu hè cunnisciutu da i so frutti. È cusì, eccu ciò chì hè accadutu quandu l'anime umili, vive à a vuluntà di Diu, anu fattu micca "Disprezza e parolle prufetiche", ma "hà messu à prova tuttu" è "hà cunservatu ciò chì era bonu" (1 Tessalonici 5: 20-21).

 

I PICCONI

U fattu hè chì anime cume Noè, Daniele, Mosè è David discernenu costantemente a vuluntà di Diu per mezu di e "rivelazioni private" date à elli. Hè statu una "revelazione privata" chì hà inauguratu l'Incarnazione. Hè stata una "revelazione privata" chì hà inspiratu San Ghjiseppu à fughje cù Maria è u zitellu Cristu in Egittu. San Paulu hè statu cunvertitu per mezu di una "rivelazione privata" quandu Cristu u lampò da u so cavallu altu. E porzioni di e lettere di Paul eranu ancu "rivelazioni private" trasmesse à ellu per visioni è sperienze mistiche. Infatti, tuttu u Libru di l'Apocalisse datu à San Ghjuvanni era una "revelazione privata" per visioni.

Tutti questi omi è a Madonna anu campatu in un tempu quandu a ghjente ùn era solu aperta à ascultà a voce di Diu, ma l'aspettava. Avà, perchè anu precedutu à Cristu o per via di a so vicinanza cun ellu, a Chjesa cunsidereghja ste "rivelazioni private" chì facenu parte di u "depositu di a fede".

E anime seguenti anu ancu ricevutu "rivelazione privata" chì, ancu se ùn sò micca cunsiderate parte di quella "Rivelazione publica" definitiva di Cristu, dimostranu quant'ella hè impurtante, se non cruciale, chì ascoltà prufezia hè in a vita di a Chjesa.

 

I. Babbi di u Desertu (III Seculu d.C.)

Per scappà di a tentazione è di u "rumore" di u mondu, parechji omi è donne anu pigliatu e Scritture seguenti più letteralmente:

"... surtite da elli è siate separati", dice u Signore, è ùn tocchi nunda impuru; allora vi riceveraghju è saraghju un babbu per voi, è sarete figlioli è figliole per mè ... (2 Cor 6: 17-18)

In i primi seculi di a Chjesa, fughjenu in u desertu, è culà, per via di a mortificazione di a so carne è di u silenziu interiore è di a preghiera, Diu hà rivelatu a spiritualità chì averia fattu a basa per a vita monastica di a Chjesa. Parechji papa anu attribuitu à e anime sante, chì si sò cunsacrate à a vita monastica in l'abbazie è i chjostri di a Chjesa, cum'è quelli chì e so preghere anu sustenutu u Populu di Diu in e so ore più difficiule.

 

II. San Francesco d'Assisi (1181-1226)

Un omu consumatu una volta da ricchezze è gloria, u ghjovanu Francesco passò un ghjornu per a cappella di San Damiano in Italia. Fighjendu un picculu crucifissu, l'avvene San Francescu d'Assisi hà intesu dì à Ghjesù: "Francescu, Francescu, vai à riparà a mo casa chì, cum'è pudete vede, hè cascata in ruvine." Hè solu più tardi chì Francescu hà capitu chì Ghjesù si riferisce à a so Chjesa.

À questu ghjornu, l'ubbidienza di San Francescu à quella "rivelazione privata" hà influenzatu a vita di innumerevuli milioni, cumpresu l'attuale Papa, è hà generatu migliaia di apostolati in u mondu sanu chì anu messu a puvertà spirituale è fisica à u serviziu di u Vangelu.

 

III. San Dumenicu (1170-1221)

À u listessu tempu chì San Francescu era allevatu per cuntrastà a mundanità chì si sparghjia in a Chjesa, San Dumenicu era equipatu per battre una eresia chì si sparghjia - l'albigensianisimu. Era a cridenza chì tuttu u materiale, cumpresu u corpu umanu, era essenzialmente creatu da una entità maligna mentre Diu hà creatu u spiritu, chì hè bonu. Hè statu un attaccu direttu contr'à micca solu l'Incarnazione, a Passione è a Resurrezzione di Ghjesù, ma dunque ancu a moralità cristiana è u messaghju salvatore di u Vangelu.

U "rosariu" in quellu tempu era chjamatu "Breviariu di u poviru omu". I monachi meditavanu nantu à i Salmi 150 cum'è parte di l'antica pratica di l'Uffiziu. Tuttavia, quelli chì ùn anu pussutu, anu solu pricatu u "Babbu Nostru" nantu à 150 perle di legnu. Più tardi, a prima parte di u Ave Maria ("Ave Maria") hè statu aghjuntu. Ma dopu, in u 1208 mentre San Dumenicu pregava solu in una furesta, supplicava u Celu per aiutallu à superà st'eresia, una palla di focu è trè santi anghjuli apparsu in u celu, dopu à quale a Vergine Maria li parlò. Ella disse chì u Ave Maria darà u so putere di predicazione è l'anu amparatu à incorpore i misteri di a vita di Cristu in u Rusariu. Questa "arma" Dumenicu, à so volta, hà purtatu à i paesi è e cità induve u cancheru di l'Albigensianismu s'era spartu.

Grazie à stu novu metudu di preghiera ... a pietà, a fede è l'unione anu cuminciatu à vultà, è i prughjetti è i dispositivi di l'eretichi à cascà in pezzi. Parechji giranduloni sò ancu vultati à a strada di a salvezza, è l'ira di l'impii hè stata trattenuta da e bracce di quelli cattolici chì avianu decisu di respinghje a so viulenza. —POPO LEO XIII, Supremi Apostolatus officio, n. 3; vaticanu.va

Infatti, a vittoria di a Battaglia di Muret hè stata attribuita à u Rosariu, in quale 1500 omi, sottu a benedizzione di u Papa, anu scunfittu una roccaforte albigensiana di 30,000 omi. È po dinò, a vittoria di a battaglia di Lepantu in u 1571 hè stata attribuita à a Madonna di u Rusariu. In quella battaglia, a marina musulmana assai più grande è megliu furmata, cù u ventu in daretu è una nebbia densa chì oscurava u so assaltu, s'hè purtata nantu à a marina cattolica. Ma di ritornu in Roma, u papa Piu V hà guidatu a Chjesa à pricà u Rusariu in quella stessa ora. I venti si sò spustati di colpu daretu à a marina cattolica, cum'è a nebbia, è i musulmani sò stati scunfitti. In Venezia, u senatu venezianu hà incaricatu a custruzzione di una cappella dedicata à a Madonna di u Rusariu. I muri eranu rivestiti di registri di a battaglia è di una scrizzione chì diceva:

NESSU VALORE, NÉ ARMI, NÈ ARMATE, MA A NOSTRA SIGNORA DI U ROSARU N'HÀ DU VITTORIA! -Campioni di u Rusariu, Fr. Don Calloway, MIC; p. 89

Dapoi, i papa anu "prupostu u Rusariu cum'è un'arma spirituale efficace contr'à i mali chì afflivenu a sucietà". [1]PAPA ST. GIOVANNI PAULU II, Rosarium Virginis Mariae, n. 2; vaticanu.va

A Chjesa hà sempre attribuitu una efficacia particulare à sta preghera, affidendu à u Rusariu, à a so recitazione corale è à a so pratica custante, i prublemi più difficiuli. À i tempi quandu u Cristianesimu stessu paria minacciatu, a so liberazione hè stata attribuita à u putere di sta preghiera, è a Madonna di u Rusariu hè stata acclamata cum'è quella chì l'intercessione hà purtatu a salvezza. Oghje cunfidu vulinteri à u putere di sta preghera ... a causa di a pace in u mondu è a causa di a famiglia. —POPE ST. Giuvanni Paulu II, Rosarium Virginis Mariae, n. 39; vaticanu.va

In verità, pare chì e vittorie future in a Chjesa seranu supranamente attraversu à quella "Donna vestita di sole" chì schiaccerà a testa di u serpente una volta è l'altra.

 

IV. San Juan Diego (1520-1605)

In u 1531, a Madonna hè apparsa à un umile paisanu in ciò chì hè oghje cunnisciutu cum'è Messicu. Quandu San Ghjuvanni a vide, disse:

... i so vestiti luccicavanu cum'è u sole, cum'è s'ella mandessi onde di luce, è a petra, a falza annantu à a quale stava, paria dà i raggi. -Nican Mopohua, Don Antonio Valeriano (c. 1520-1605 AD,), n. 17-18

Cum'è una prova ch'ella apparisce, hà aiutatu San Ghjuvanni à riempie a so tilma di fiori - in particulare e rose castigliane originarie di Spagna - per dà à u vescu spagnolu. Quandu Juan hà apertu a so tilma, i fiori sò cascati in terra è l'immagine di a Madonna hè apparsa nantu à u mantellu ghjustu davanti à l'ochji di u vescu. Quella maghjina, appesa sempre oghje in a basilica di a Città di u Messicu, era u strumentu chì Diu usava per mette fine à u sacrifiziu umanu è cunvertisce finu à nove milioni di Aztechi à u Cristianesimu.

Ma prima hà cuminciatu cù u strumentu di "rivelazione privata" à San Ghjuvanni, è u so umile "iè" à a Madonna. [2]cf. Campà u Libru di l'Apocalisse Cum'è un sidenote ... Ammiragliu Giovanni Andrea Doria hà purtatu una copia di a maghjina di a Madonna di Guadalupe nantu à a so nave quandu si battenu à Lepantu.

 

V. Santa Bernadette Soubirous (1844-1879)

Bernadette ... hà intesu un rimore cum'è un colpu di ventu, hà alzatu l'ochji versu a Grotta: "Aghju vistu una signora vestita di biancu, purtava un vestitu biancu, un velu altrettantu biancu, una cintura turchina è una rosa gialla à ogni pede." Bernadette hà fattu u segnu di a Croce è hà dettu u Rusariu cù a signora.  -www.lourdes-france.org 

In una di l'apparizione à a zitella di quattordici anni, a Madonna, chì si chjamava "L'Immaculata Cuncezzione", dumandò à Bernadette di scavà a terra à i so pedi. Quandu hà fattu, l'acqua hà cuminciatu à spuntà, chì a Madonna li hà dumandatu di beie. U lindumane, l'acqua fangosa era chjara è cuntinuava à scorre ... cum'è si face finu à oghje. Da tandu, millaie di persone sò state guarite miraculosamente in l'acqui di Lourdes. 

 

VI. Santa Margherita Maria Alacoque (1647-1690) è u papa Clemente XIII

Cum'è precursore di u messagiu di a Divina Misericordia, Ghjesù si prisintò à Santa Margherita in una cappella Paray-le-Monial, in Francia. Quì, hà rivelatu u so Sacru Cuore in focu per amore di u mondu, è li dumandò di sparghje a devozione per ellu.

Questa devozione hè stata l'ultimu sforzu di u so amore chì Li darà à l'omi in questi ultimi tempi, per ritiralli da l'imperu di Satanassu ch'ellu vulia distrugge, è cusì introdurli in a dolce libertà di u regnu di i soi. amore, ch'ellu vulia ristabilisce in u core di tutti quelli chì duvianu abbraccià sta devozione. —St. Margaret Maria, www.sacredheartdevotion.com

A devozione hè stata appruvata da u papa Clemente XIII in u 1765. Finu à oghje, a maghjina di Ghjesù chì punta à u so Cuore ferma appesa in parechje case, ricurdenduli di l'amore di Cristu è di u Dodeci Promesse Hà fattu à quelli chì onoranu u so Sacru Cuore. Frà elli, u stabilimentu di a pace in e case è questu "I peccatori truveranu in u mo core un oceanu infinitu di misericordia".

 

VII. Santa Faustina (1905-1938) è San Ghjuvanni Paulu II

lu "Lingua" di u so core, questu "Oceanu di misericordia", seria spressu più cumpletamente à Santa Faustina Kowalska, a so "secretaria di a Divina Misericordia". Hà scrittu in u so diariu alcune di e parolle più cummuventi è belle di Ghjesù in un mondu rottu è guastatu da a guerra. U Signore hà ancu dumandatu chì a so maghjina sia dipinta cù e parolle "Ghjesù, aghju fiducia in Tè" aghjuntu à u fondu. Trà e so prumesse attaccate à l'immagine: "TL'anima chì venerà sta maghjina ùn perisce micca." [3]cf. Misericordia Divina in A Mi Anima, Ghjurnale, n. 48 Ghjesù hà dumandatu ancu chì a dumenica dopu Pasqua sia pruclamata "a festa di a Divina Misericordia ", è hà dettu chì l'imaghjina, a Festa, è u so messagiu di Misericordia eranu "un segnu per i tempi fini." [4]Misericordia Divina in A Mi Anima, Ghjurnale, n. 848

Li dò l'ultima speranza di salvezza; vale à dì, a Festa di a mo Misericordia. S'elli ùn adoreranu micca a Mia misericordia, perisceranu per tutta l'eternità ... dite à l'anime di sta grande misericordia di Mina, perchè u ghjornu terribile, u ghjornu di a mo ghjustizia, hè vicinu. -Misericordia Divina in A Mi Anima, Diario di Santa Faustina, n. 965 

À sente sta "rivelazione privata", in l'annu 2000 à l'alba di u terzu millenniu - "a soglia di a speranza" - San Ghjuvanni Paulu II hà istituitu a Festa di a Divina Misericordia, cum'è Cristu l'hà dumandatu.

 

VIII. San Ghjuvan Paulu II (1920-2005)

In l'apparizione in Fatima in u 1917, a Madonna hà dumandatu a cunsacrazione di a Russia à u so Cuore Immaculatu per impedisce a diffusione di i "errori" di a Russia è e cunsequenze cun elle. Tuttavia, e so richieste ùn sò state ascoltate o fatte secondu u so desideriu.

Dopu à l'attentatu d'assassiniu annantu à a so vita, San Ghjuvanni Paulu II hà pensatu subitu à cunsacrà u mondu à l'Immaculatu Cuore di Maria. Ellu hà cumpostu una preghera per ciò ch'ellu hà chjamatu "Attu di Incaricamentu. " Hà celebratu sta cunsacrazione di u "mondu" in u 1982, ma parechji vescovi ùn anu micca ricevutu l'invitu à tempu per participà (è cusì, Sr Lucia hà dettu chì a cunsacrazione ùn hà micca cumpiitu e cundizioni necessarie). Dopu, in u 1984, Ghjuvan Paulu II ripete a cunsacrazione cù l'intenzione di numinà a Russia. Tuttavia, secondu l'organizatore di l'evenimentu, Fr. Gabriel Amorth, u Papa hè statu pressu per ùn chjamà u paese cumunistu, allora parte di l'URSS [5]vidi Russia ... U nostru Rifugiu?

Mettendu da parte u dibattitu spessu accentuatu nantu à se e richieste di a Madonna sò state currettamente soddisfatte o no, si puderia argumentà, à u minimu, chì ci era un "cunsacrazione imperfetta. " Pocu dopu, u "Muru di Ferru" hè cascatu è u Cumunisimu hè cascatu. Dapoi, e chjese sò state custruite in Russia à un ritmu stupente, u Cristianesimu hè publicamente appruvatu da u guvernu, è l'immoralità cusì largamente prumossa da i guverni occidentali hè stata murata da u Statu Russu. A turnaround, in una parolla, hè stata stupente.

 

IX. I preti di Hiroshima

Ottu preti gesuiti sò sopravvissuti à a bomba atomica chì hè stata lampata annantu à a so cità ... solu 8 blocchi da a so casa. Un mezu milione di persone sò state annientate intornu ad elli, ma i preti sò sopravvissuti. Ancu a chjesa vicina hè stata cumpletamente distrutta, ma a casa in cui eranu era stata minimamente danneggiata.

Credemu chì simu sopravvissuti perchè campavamu u missaghju di Fatima. Avemu campatu è pregatu u Rosariu ogni ghjornu in quella casa. —Fr. Hubert Schiffer, unu di i sopravviventi chì anu campatu altri 33 anni in bona salute senza mancu effetti collaterali da a radiazione;  www.corsica.com

 

X. A Cappella di Robinsonville, WI (avà Campione)

Quandu i fochi brusgianu in California oghje, mi ricordu di u sistema di timpeste chì hà purtatu à u Grande Incendiu di Chicago di u 1871 è u Peshtigo Fire chì hà distruttu 2,400 miglia quadrate è hà tombu 1,500 à 2,500 persone.

A Madonna era apparsa in u 1859 à Adele Brise, una donna di nascita belga, chì diventò dopu a prima apparizione "appruvata" in i Stati Uniti. Ma in u 1871, quandu u focu s'avvicinava di a so cappella, Brise è i so cumpagni sapianu ch'elli ùn pudianu fughje. Allora piglionu a statua di Maria è a purtonu in prucessione intornu à u terrenu. U focu "miracolosamente" li hà giratu intornu:

... e case è e recinzioni in u quartiere eranu state brusgiate à eccezione di a scola, a cappella è a recinzione chì circundava i sei ettari di terra cunsacrati à a Beata Vergine. —Fr. Peter Pernin, missionariu canadianu chì serve in a zona; thecompassnews.org

U focu hè accadutu a vigilia di l'anniversariu di l'apparizione. U lindumane assai prestu, e piove apparsu è anu spegnu e fiamme. À questu ghjornu, a vigilia di l'anniversariu finu à a mane dopu, una candela tutta a notte è una veglia di preghiera si tenenu in u situ, chì hè oghje u Santuariu Naziunale di a Madonna di u Bonu Aiutu. Un altru sidenote: Adele è i so cumpagni eranu Terzu Ordine Franciscani.

––––––––––––––––

Ci sò tante altre storie chì si puderianu cuntà di anime umili chì, ascultendu è ascultendu a "rivelazione privata" data à elli, anu influenzatu micca solu quelli chì li circondanu, ma evidentemente u futuru di l'umanità.

Benedettu l'omu chì ùn seguita micca i cunsiglii di i gattivi ... ma li piaci à a lege di u SIGNORE ... Hè cum'è un arburu piantatu vicinu à l'acqua corrente, chì dà u so fruttu in a so tempesta, è chì e so foglie ùn s'assumiglianu mai. (Salmu d'oghje)

A quistione chì dumanda una seria riflessione hè, è se unu di l'individui sopra hà rifiutatu a rivelazione chì li sò state date perchè hè stata "rivelazione privata" è "dunque, ùn aghju micca da crede"? Faremu bè di riflette à ciò chì significheghja per noi postu chì a Madonna cuntinueghja à cumparisce è implora a nostra cuuperazione, in numerosi lochi in u mondu sanu, à st'ora.

Ùn disprezzate micca e dichjarazioni prufetiche. Pruvate tuttu; mantene ciò chì hè bonu. Evita ogni genere di male. (1 Thess 5: 20-22)

In verità, nantu à i mo servitori è e mo serva, versaraghju una parte di u mo spiritu in quelli ghjorni, è prufetizaranu ... Cusì, fratelli mei, sforzatevi di prufetizà cun fervore ... (Atti 2:18; 1 Cor 14:39)

 

  
Site amatu.

 

Viaghjà cun Mark in u lu Avà Parolla,
cliccate nantu à u banner sottu per abbunà.
U vostru email ùn serà micca spartutu cù nimu.

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 PAPA ST. GIOVANNI PAULU II, Rosarium Virginis Mariae, n. 2; vaticanu.va
2 cf. Campà u Libru di l'Apocalisse
3 cf. Misericordia Divina in A Mi Anima, Ghjurnale, n. 48
4 Misericordia Divina in A Mi Anima, Ghjurnale, n. 848
5 vidi Russia ... U nostru Rifugiu?
Posted in Home, LETTURE DI MASSA, SIGNALI.