Papa Ioan Paul al II-lea cu viitorul său asasin
THE măsura iubirii nu este modul în care ne tratăm prietenii, ci pe cei noștri duşmani.
MODUL FRICII
Așa cum am scris în Marea împrăștiere, dușmanii Bisericii cresc, făcliile lor aprinse cu cuvinte pâlpâitoare și răsucite în timp ce își încep marșul în Grădina Ghetsimani. Tentația este să fugim - să evităm conflictul, să ne ferim de a spune adevărul, chiar să ne ascundem identitatea creștină.
Și toți l-au părăsit și au fugit... (Marcu 14:50)
Da, este mult mai ușor să te ascunzi în spatele copacilor toleranței sau al frunzelor complezenței. Sau să-și piardă credința cu totul.
Un tânăr l-a urmat purtând nimic altceva decât o pânză de in în jurul corpului. L-au prins, dar el a lăsat pânza în urmă și a fugit gol. (v.52)
Încă alții vor urma la distanță – până când vor fi apăsați.
Atunci a început să înjure și să jure: „Nu-l cunosc pe bărbat”. Și îndată a cântat un cocoș... (Matei 26:74)
CALEA IUBIRII
Isus ne arată o altă cale. Odată cu trădarea Sa, El începe copleși Duşmanii lui cu iubesc.
El își exprimă tristețea mai degrabă decât o mustrare în timp ce Iuda Îi sărută obrazul.
Isus vindecă urechea tăiată din garda marelui preot – unul dintre soldații trimiși să-L aresteze.
Isus întoarce celălalt obraz în timp ce marii preoți îl plesnesc și scuipă peste El.
El nu este defensiv în fața lui Pilat, ci se condescende față de autoritatea lui.
Isus imploră milă de călăii săi: „Tată, iartă-i…”
În timp ce poartă chiar păcatele criminalului răstignit lângă El, Isus îi promite bunului tâlhar Paradisul.
Dirijarea întregii proceduri ale crucificării este un centurion. Văzând răspunsurile lui Isus față de toți dușmanii săi, el exclamă: „Într-adevăr, acest om era Fiul lui Dumnezeu."
Isus l-a copleșit cu dragoste.
Așa va străluci Biserica. Nu va fi cu pamflete, cărți și programe inteligente. Va fi, mai degrabă, cu sfințenia iubirii.
Numai oamenii sfinți pot reînnoi umanitatea. —PAPA IOAN PAUL II, Vatican, 27 august 2004
ORA GLORIA
Pe măsură ce retorica crește, trebuie să ne copleșim dușmanii cu răbdare. Pe măsură ce ura se acutizează, trebuie să ne copleșim persecutorii cu blândeţe. Pe măsură ce judecățile și minciunile cresc, trebuie să ne copleșim detractorii cu iertare. Și pe măsură ce violența și cruzimea se revarsă pe pământul nostru, trebuie să ne copleșim procurorii cu milă.
Așa că ar trebui să începem chiar acest moment copleşitor soțiile, soții, copiii și cunoștințele noștri. Căci cum ne putem iubi pe vrăjmașii noștri dacă nu ne iertăm prietenii?
Cine pretinde că rămâne în Isus ar trebui să trăiască așa cum a trăit el... iubiți-vă dușmanii, faceți bine celor care vă urăsc, binecuvântați pe cei care vă blestemă, rugați-vă pentru cei care vă maltratează. (1 Ioan 2:6, Luca 6:27-28)
Mila este haina de lumină pe care Domnul ne-a dat-o în Botez. Nu trebuie să permitem ca această lumină să se stingă; dimpotrivă, trebuie să crească în noi în fiecare zi și să aducă astfel lumii vestea cea bună a lui Dumnezeu. — PAPA Benedict al XVI-lea, Omilia de Paște, 15 aprilie 2007
Click aici pentru a Dezabonare or Mă abonez la acest Jurnal.
