Rugăciunea încetinește lumea

CUVÂNTUL ACUM PE CITITURILE DE MASĂ
pentru 29 aprilie 2017
Sâmbăta celei de-a doua săptămâni a Paștelui
Memorialul Sf. Ecaterina de Siena

Textele liturgice aici

IF timpul se simte ca și cum ar fi accelerat, rugăciunea este ceea ce îl va „încetini”.

Rugăciunea este cea care ia inima, constrânsă de corp la momentul temporal, și o plasează în momentul veșnic. Rugăciunea este cea care îl apropie pe Mântuitorul, Cel care este mai liniștit al furtunilor și Stăpânul timpului, așa cum vedem în Evanghelia de astăzi când ucenicii au pornit pe mare.

Marea a fost răscolită pentru că bătea un vânt puternic. Când au vâslit vreo trei sau patru mile, L-au văzut pe Isus mergând pe mare și apropiindu-se de corabie și au început să se teamă. Dar el le-a zis: „Eu sunt. Nu vă temeți”. Au vrut să-l ducă în barcă, dar barca a ajuns imediat la malul spre care se îndreptau.

Cel puțin două lucruri sunt dezvăluite aici. Una este aceea Isus este mereu cu noi, mai ales când credem că El nu este. Furtunile vieții – suferință, poveri financiare, crize de sănătate, divizări familiale, răni vechi – ne împing în adâncul în care de multe ori ne simțim abandonați și neputincioși, scăpați de sub control. Dar Isus, care a promis că va fi mereu cu noi, este chiar lângă noi, repetând:

Sunt eu. Nu te teme.

Acest lucru, trebuie să-l acceptați cu credință.

Al doilea lucru este că Isus dezvăluie că El este Domnul timpului și spațiului. Când ne oprim, pune Dumnezeu primulși invită-L „în barcă” – adică ruga— apoi imediat Îi dăm domnia peste timp și spațiu în propriile noastre vieți. Am văzut asta de o mie de ori în viața mea. In zilele in care nu pun Dumnezeu primul, parcă sunt sclavul timpului, la pofta oricărui vânt de furtună care bate cutare sau cutare. Dar când am pus Dumnezeu primul, când caut mai întâi Împărăția Lui și nu a mea, există o pace care întrece orice înțelegere și chiar o Înțelepciune nouă și neprevăzută care coboară.

Iată, ochii Domnului sunt asupra celor ce se tem de El, asupra celor care nădăjduiesc în bunătatea Lui... (Psalmul de astăzi)

Am dialogat recent cu un bărbat care se străduiește să fie eliberat de pornografie. El a spus că a simțit că Dumnezeu este departe, departe, deși dorea o relație cu El. Așa că i-am explicat acea rugăciune is relația.

...rugăciune is relația vie a copiilor lui Dumnezeu cu Tatăl lor care este bun peste măsură, cu Fiul Său Iisus Hristos și cu Duhul Sfânt... Astfel, viața de rugăciune este obiceiul de a fi în prezența Dumnezeului de trei ori sfânt și în comuniune cu el. -Catehismul Bisericii Catolice, n.2565

Este obiceiul de a-l lua în barcă zilnic, din oră și în fiecare moment, în inima ta. Căci Isus a spus: „Cine rămâne în Mine și Eu în El va aduce multă roadă, pentru că fără Mine nu puteți face nimic.” (John 15: 5)

Cheia, dragii mei frați și surori, este să roagă-te cu inima, nu doar buzele. Pentru a intra într-o relație reală, vie și personală cu Domnul.

...atunci trebuie să fim noi înșine (care) să ne implicăm personal într-o relație intimă și profundă cu Isus. — PAPA Benedict al XVI-lea, Catholic News Service, 4 octombrie 2006

… nu Hristos ca o simplă „paradigmă” sau „valoare”, ci ca Domnul viu, „calea, adevărul și viața”. —PAPA IOAN PAUL II, L'Osservatore Romano (ediția în limba engleză a ziarului Vaticanului), 24 martie 1993, p.3.

În acele momente în care vânturile bat cu putere și abia te gândești și nu simți nimic... când valurile ispitei sunt mari și suferința este un spray orbitor al oceanului... atunci acestea sunt momente de pur credinţă. În aceste momente, poți simţi ca și cum Isus nu ar fi acolo, că Lui nu-i pasă de viața ta și de detaliile tale. Dar cu adevărat, El este lângă tine și spune:

Sunt Eu. Isus, care te-a creat, care te iubește și care nu te va abandona niciodată. Deci nu vă fie frică. Tu Îmi spui: „De ce, Doamne, îmi dai voie să intru în aceste furtuni?” Și spun: „Pentru a te ghida către țărmuri mai sigure, către porturi despre care știu că sunt cele mai bune pentru tine, nu ceea ce crezi că este mai bine pentru tine. Nu ai încă încredere în Mine? Nu-ti fie frica. În acest ceas al întunericului, EU SUNT.

Da, în acele momente în care rugăciunea este ca nisipul de băut și emoțiile tale sunt ca o mare neliniștită, atunci pur și simplu repetă iar și iar cuvintele pe care Isus ni le-a învățat prin Faustina: „Isuse, am încredere în tine.”

… oricine va fi mântuit care va chema Numele Domnului… Apropiați-vă de Dumnezeu și El se va apropia de voi. (Faptele Apostolilor 2:21; Iacov 4:8)

Și rugați-vă cuvintele pe care Isus le-a învățat apostolilor – nu o rugăciune pentru viitor, ci o rugăciune pentru doar suficient pentru astăzi.

…dă-ne nouă astăzi pâinea noastră cea de toate zilele.

Necazurile tale s-ar putea să nu plece. Sănătatea ta poate să nu se schimbe. Cei care vă persecută s-ar putea să nu plece... dar în acel moment de credință, când L-ați invitat din nou pe Domnul Timpului și Spațiului în inima voastră, este momentul în care vă predați din nou direcția vieții voastre lui Isus. Și la timpul Său și în felul Său, El te va conduce la portul potrivit prin harul și înțelepciunea pe care El le va împărtăși. Pentru…

Rugăciunea se ocupă de harul de care avem nevoie ... -CCC, n.2010

Trebuie să ne rugăm cu stăruință pentru a obține această înțelepciune... Nu ar trebui să acționăm, așa cum fac mulți, atunci când ne rugăm lui Dumnezeu pentru ceva har. După ce s-au rugat multă vreme, poate de ani de zile, iar Dumnezeu nu le-a împlinit cererea, se descurajează și renunță la rugăciune, crezând că Dumnezeu nu vrea să-i asculte. Astfel ei se lipsesc de binefacerile rugăciunilor lor și îl jignesc pe Dumnezeu, căruia îi place să dăruiască și care întotdeauna răspunde, într-un fel sau altul, rugăciunilor bine spuse. Oricine dorește atunci să obțină înțelepciune trebuie să se roage pentru ea zi și noapte, fără să obosească sau să devină descurajat. Binecuvântările din belșug vor fi ale lui dacă, după zece, douăzeci, treizeci de ani de rugăciune sau chiar o oră înainte de a muri, va ajunge să o posede. Așa trebuie să ne rugăm pentru a obține înțelepciune... -Sf. Louis de Montfort, Doamne singur: Scrierile colectate ale Sf. Louis Marie de Montfort, p. 312; citat în Magnificat, Aprilie 2017, pp. 312-313

… dacă vreunul dintre voi îi lipsește înțelepciunea, să ceară lui Dumnezeu, care dă tuturor cu generozitate și fără râpă și i se va da. Dar să ceară cu credință, fără să se îndoiască, căci cel care se îndoiește este ca un val al mării care este împins și zvârlit de vânt. (Iacov 1:5-6)

----------------

Într-o notă secundară, din prima lectură de astăzi, apostolii au spus: „Nu este corect ca noi să neglijăm Cuvântul lui Dumnezeu pentru a sluji la masă... ne vom dedica rugăciunii și slujirii Cuvântului.” Asta am facut si eu. Această lucrare cu normă întreagă depinde de generozitatea și sprijinul cititorilor noștri. Până acum, puțin peste unu procente au răspuns la apelul nostru de primăvară pentru sprijin, ceea ce mă face să mă întreb dacă Isus mă conduce acum într-un alt port... Vă rog să vă rugați pentru noi dacă nu puteți susține această lucrare și rugați-vă despre cum mă puteți ajuta în lucrare. a cuvântului, dacă ești. Să vă binecuvânteze.

Ești iubit.