IESU na fanau i le po. Fanau mai i le taimi na tumu ai le vevesi. Fanau mai i se taimi e pei lava o tatou. E le mafai faapefea e lenei mea ona faatumuina i tatou i le faamoemoe?
Sa faia se tusiga igoa. Na faafuaseʻi lava ona iʻu olaga o tagata uma, e manaʻomia ona malaga atu i se nuu, e pei o Peteleema, ina ia faitaulia. O le ā na faia e tagata Roma? Aisea na latou faitau ai ma tulituliloaina o latou tagata? Sa mo le “lelei lautele”, a ea? Peitaʻi, ua tatou aʻoaʻoina i le Feagaiga Tuai e lē fiafia le Atua i se tusigaigoa—ae na te faatagaina lenei mea o se aoaiga o Ona tagata.[1]ff. Leai le Ala a Herota
‘Ona tu lea o Satani ‘iā Isaraelu ma fa‘aoso Tavita e faitau Isaraelu. (1 Nofoaiga a Tupu 21:1)
Ona i ai lea o le Tupu o Herota, na popole i tala o le fanau mai o se isi tupu, o se tasi e ono suia o ia. I le pei o tagata Aikupito, na atuatuvale ona o le tupu aʻe ma le tupu aʻe o tagata Isaraelu, o le tali a Herota e leʻi tutusa:
O le Farao o anamua, na faʻapopoleina e le i ai ma faʻateleina o le fanauga a Isaraelu, na tuʻuina atu i latou i ituaiga uma o faʻasauā ma poloaʻi ia fasiotia tama tane uma na fananau mai i fafine Eperu (faʻapea Ek. 1: 7-22). O aso nei e le toʻaitiiti o e malolosi o le lalolagi o loʻo galulue i le ala lava e tasi. O i latou foi o loʻo fefefe i le taimi nei o le faitau aofai o tagata tuputupu aʻe… O le iʻuga, nai lo le manaʻo e feagai ma foʻia nei ogaoga faʻafitauli ma le faʻaaloalo mo le mamalu o tagata taʻitasi ma aiga ma mo soʻo se tagata le aia tatau i le ola, latou te mananaʻo e faʻalauiloa ma faʻamalosia soʻo se auala a tele polokalama o le fanau mai pulea. —POPE IOANE PAULO II, Evangelium Vitae, "O Le Talalelei o le Ola", n. 16
O se polokalame tele o pulea o tagata. (matamata: Puipuia o Au Paia e le sala).
I le lotolotoi o le le mautonu ma le matautia, na fanau mai ai Iesu ia Maria ma Iosefa, na fananau mai ia i tatou uma. I le totonugalemu o lenei po, na alalaga atu ai agelu i le upu o le faamoemoe ia i latou o loo taumafai e faamaoni, ma taumafai e ola i le finagalo o le Atua ma o e na naunau e vaai i fofoga o le Mesia:
O le viiga i le Atua i mea aupitoaluga, ma le manuia i le lalolagi i tagata ua ia finagalo i ai! ( Luka 2:14 )
Fai mai isi faaliliuga “o lē ua i ai Lona finagalo malie” or “filemu i tagata loto lelei.” Na afio mai Iesu e aumaia le filemu i tagata uma… ae e na o i latou lava e “lelei,” o i latou e mananao i le filemu moni—ae le o le “filemu ma le saogalemu” sese lea o loo ofoina mai e le Emepaea o Roma (po o le emepaea o loo i ai nei) (e ala i le “ tusi folau lanu meamata”).[2]1 Tesalonia 5: 3: "Pe a fai mai tagata," Filemu ma le saogalemu, "ona oʻo mai ai lea o se mala faafuaseʻi ia te i latou, e pei o tiga i se fafine to, ma o le a latou le sao ai. Ae, i o tatou taimi, tatou te faalogo i lo tatou Alii ma le Fafine o folafola atu i le lalolagi atoa e faapea o se Era o le Filemu o le a oo mai pe a mavae lenei po - o se "taeao fou," e taʻua e pope.[3]ff. O Popes ma le Dawning Era O le faataunuuga sili lea o upu na fetalaia e uiga ia Ioane le Papatiso o le a folafola atu lenei mea “taeao o le taeao” o le a tulaʻi mai i le lalolagi:
… E ala i le alofa mutimutivale o lo tatou Atua… o le a susulu mai le aso io tatou luga mai e avatu le malamalama ia i latou oe nonofo i le pogisa ma i le ata o le oti, e taitaiina ai o tatou vae i le ala o le filemu. (Luka 1: 78-79)
O lenei "ala o le filemu" o le "meaalofa o le ola i le Finagalo Paia",[4]O le filemu moni o le “mapu” lea i le Alii; cf. Le Malologa Sapati o Loo Sau e pei ona faaalia i le Auauna a le Atua Luisa Piccarreta.
O le taimi o le a faʻalauiloa ai nei tusitusiga e faʻatatau ma faʻalagolago i le agaga o tagata o loʻo fia maua se sili lelei, faʻapea foi ma le taumafaiga a i latou e tatau ona faʻaaogaina i latou o latou pu o loʻo aveina a latou taulaga. le taulaga o le folafolaina i le vaitau fou o le filemu… - Iesu ia Luisa, O Le Meaalofa o Le Ola i le Finagalo Paia i Tusitusiga a Luisa Piccarreta, n. 1.11.6, Rev. Iosefa Iannuzzi
Faalogo! Ua alalaga ou tagata vāai, ua alalaga faatasi i latou i le olioli, auā ua latou vaai saʻo i o latou luma, o le toe afio mai o Ieova i Siona. ( Isaia 52:8 ).
… Leoleo na folafola atu i le lalolagi se taeao fou o le faamoemoe, uso ma le filemu. —POPE JOHN PAUL II, Lauga i le Guanelli Youth Movement, Aperila 20th, 2002, www.vatican.va
...leoleo o le taeao ua latou faʻailoa mai le afio mai o le la o ai le Keriso Toe tu mai! —POPE IOANE PAULO II, Savali a le Tama Paʻia i le Autalavou a le Lalolagi, XVII Lalolagi Autalavou, n. 3; (Mata. 21: 11-12)
O le po la, e le o le taimi o le faanoanoa ae faanaunauga. O le itula o le mataala, o le mataala ma le faatalitali mo le afio mai o le La, o le Keriso Toetu. O “faailoga o taimi” o loo siomia ai i tatou mo i latou e iai mata e vaai ai, mo i latou e iai taliga e fia faalogo. O le “fafine ua ofu i le la [alu aʻe]” o loo galue malosi e toe fanauina (Faaaliga 12:1-2), o le taimi lea i le atoa Tino o Keriso[5]cf. Rom 11: 25-26 ina ia mafai ona faataunuuina ia i tatou le mea na faataunuuina e Iesu ia te Ia lava, ia i tatou, Lana Faaipoipoga.[6]“Aua o mea lilo a Iesu e lei atoatoa ona atoatoa ma faataunuuina. Ua atoatoa i latou i le tagata o Iesu, ae le o i tatou, o ona tagata, po o le Ekalesia, o lona tino lilo lea.” —St. John Eudes, lauga "I le Malo o Iesu", Liturgi o Itula, Tusi IV, i 559
O lenei po o le Kerisimasi, ua lokaina ai nisi o au faitau;[7]"Ua fuafua Ausetalia e aveese le loka, ae le mo i latou e leʻi faia", ctvnews.com o isi ua faasaina mai le Misasa o le Po o le Kerisimasi[8]“O nu'u fa'avae fa'atuatua e sauni mo New Brunswick fa'amaoniga o faiga fa'avae tui", cf. globalnews.ca a o isi ua va'aia ua fa'aleaogaina atoa a latou Misasa.[9]“Archdiocese o Quebec City ua faalēaogāina Misa Kerisimasi uma ina ia 'tau faasaga' COVID-19", cf. lifesitenews.com ‘Ae ‘āfai ‘ua vavae‘eseina le Alo o le Atua i le fale talimalo, po o ai la e sili ‘ona loto gatasi ma ‘outou i le taimi nei, nai lo o Iesu lava ia, o lē na te sau ‘iā te ‘outou i se ala fa‘apitoa. fiafia”? Tatala lou loto, e pei o se isi fale o manu,[10]ff. Le Tagata Asiasi e Lotomaulalo, O le Povi ma le Asini ma talia Iesu. Faamafanafana ia te Ia i lou alofa, ma lou faamemelo, ma le faaalu o sina taimi e tepa atu ai i Ona fofoga ma faafetai atu ia te Ia mo le avea ma ou Faaola.
Na te lei tuua lava oe, o le mea moni.
Faafetai i le Au Faitau
O le tausaga talu ai nei, lua tausaga o le mea moni, sa le pei o isi i lenei faiva. Na matua faatupulaia la'u faitau, ma faatasi ai ma lena, o le faateleina o mataitusi ma fetusiaiga. Ou te matua faamalie atu ona ua le mafai ona ou tali atu i tagata uma. O le mea moni, o loʻu atalii o Levi (tagai i le ata) sa nofo i lalo e fesoasoani ia i matou e tali atu ia i latou na auina atu tusi ma foai. Ma sa ou taumafai e fai le mea sili ou te mafaia e tali atu ai i le faitau afe o imeli na ou mauaina i lenei tausaga talu ai… ae o le mea moni, o se galuega faigata lena. Ma e tiga tele lena mea, aua e taua uma outou e pei o le isi tagata, ma ou te le manao ia outou manatu ua ou le amanaiaina outou. Ou te faitau i mea uma e ui lava e le mafai ona ou tali atu i tagata uma. E faafia ona ou fai atu i loʻu aiga i lenei masina: pe ana faapea e toʻatolu aʻu! (ae ou te iloa ua lava le tasi mo i latou!).
O lea ou te fia ave ai lenei taimi e faafetai atu ai ia te outou uma sa lagolagoina, tatalo, ma faamalosiau i lenei faiva. Ou te fia faafetai atu ia te outou sa pipii mai ia te aʻu i le galuega faigata o le faailoaina o pepelo i tua atu o lenei faamaʻi o loo taʻitaʻia ai i tatou i le "finauga mulimuli." E matua vaivai lava le tusitusi e pei ona ou mautinoa o le faitau. Ae pei ona fai mai lo tatou Tamaitai,
Laʻu fānau e, tou te lē iloa faʻailoga o taimi? E te le tautala e uiga ia latou? —April 2, 2006, sii mai i le Loʻu Loto O le a Manumalo saunia e Mirjana Soldo, i. 299
Naʻo le lafoa o totonu o le a e iloa ai le alofa o le Atua ma faʻailoga o le taimi ua e ola ai. E fai foʻi 'outou ma molimau i nei faʻailoga ma e amata ona e tautala e uiga i ia faʻailoga. --March 18th, 2006, Ibid.
O lea ou te fia faafetai atu ai i laʻu tagata suʻesuʻe fesoasoani, Wayne Labelle, o lē na sau i luga o le vaa i le tausaga ua teʻa e pulea "Le Upu Nei – Faailoga” upegatafaʻilagi i MeWe ma “COVID “Vaccine” Tagata Puapuagatia ma Suesuega.” Na ia faia se galuega mataʻina o le veleina e ala i "tala fou" a o matou fesoasoani e faʻasalalau le au faitau i mea tutupu i le lalolagi - o se galuega e matua vaivai lava. Fa'afetai i le matou Ofisa Pule, Colette, mo lona fa'atautaia ma le le vaivai o fesili, tusi ma fa'atau musika, ma isi mea uma. Ae sili ai, faafetai i si o’u toalua pele, o Lea, ma la’u fanau mo lo latou onosai ma le ositaulaga.
Ia pa'u atu le filemu o le Atua i luga o outou ta'ito'atasi ma o outou aiga, e faamafanafana ma faamalosia outou i lenei Mataala o le Kerisimasi a o tatou faatalitali i le oo mai o le La.
Faʻalogo ile mea lea:
Mulimuli ia Mareko ma "faʻailoga o taimi" i aso uma i luga o le MeWe:
Mulimuli i tusitusiga a Mareko iinei:
E malaga ma Mareko i le Lenei le Upu,
kiliki i luga le fuʻa i lalo e lesitala.
O lau imeli o le a le faʻasoaina i se tasi.
Faamatalaga Faʻamatalaga
↑1 | ff. Leai le Ala a Herota |
---|---|
↑2 | 1 Tesalonia 5: 3: "Pe a fai mai tagata," Filemu ma le saogalemu, "ona oʻo mai ai lea o se mala faafuaseʻi ia te i latou, e pei o tiga i se fafine to, ma o le a latou le sao ai. |
↑3 | ff. O Popes ma le Dawning Era |
↑4 | O le filemu moni o le “mapu” lea i le Alii; cf. Le Malologa Sapati o Loo Sau |
↑5 | cf. Rom 11: 25-26 |
↑6 | “Aua o mea lilo a Iesu e lei atoatoa ona atoatoa ma faataunuuina. Ua atoatoa i latou i le tagata o Iesu, ae le o i tatou, o ona tagata, po o le Ekalesia, o lona tino lilo lea.” —St. John Eudes, lauga "I le Malo o Iesu", Liturgi o Itula, Tusi IV, i 559 |
↑7 | "Ua fuafua Ausetalia e aveese le loka, ae le mo i latou e leʻi faia", ctvnews.com |
↑8 | “O nu'u fa'avae fa'atuatua e sauni mo New Brunswick fa'amaoniga o faiga fa'avae tui", cf. globalnews.ca |
↑9 | “Archdiocese o Quebec City ua faalēaogāina Misa Kerisimasi uma ina ia 'tau faasaga' COVID-19", cf. lifesitenews.com |
↑10 | ff. Le Tagata Asiasi e Lotomaulalo, O le Povi ma le Asini |