Liliuese... Mai Luga?

I le Tolu Mea lilo ua valoia, faatasi ai ma isi mea,
o le liliuese tele i le Ekalesia e amata i le pito i luga.

—Katinale Luigi Ciappi,
-taʻua i totonu le Ae Mea lilo Natia,
Christopher A. Ferrara, i. 43

IN a faamatalaga i luga ole upega tafailagi a le Vatican, na saunia e Katinale Tarcisio Bertone se faauigaga o le mea ua taʻua o le “Tolu Mealilo a Fatima” e taʻu mai ai ua uma ona faataunuuina le faaaliga i le taumafai e fasiotia Ioane Paulo II. O le mea moni, o le toʻatele o tagata Katoliko na lē mautonu ma lē mautonu. Na manatu le toʻatele e leai se mea o lenei faaaliga e matuā maofa ai e lē mafai ona faaalia, e pei ona taʻu atu i tagata Katoliko i le tele o tausaga ua mavae. O le ā tonu lava le mea na matuā faapopoleina ai pope ma faapea mai na latou natia le mealilo i na tausaga uma? O se fesili talafeagai.

O le loia Amerika ma le tusitala, Christopher A. Ferrara, na suʻesuʻeina le tele o feeseeseaiga o loʻo siomia ai le Tolu Mea lilo. I totonu oi latou, ua ia toe faamatalaina se talanoaga i le va o Pope Ioane Paulo II ma Sr. Lucia.

E pei ona logoina e Sister Lucia ia Cardinal Oddi, a o iai le Cardinal i Fatima mo le faamanatuina faaletausaga o Me 13th o le apili i le 1985, na taʻu atu e le pope ia te ia, e leʻi faalauiloaina le faamatalaga lilo "aua e mafai ona faaliliuina leaga." O iinei na aumai ai e le Pope se isi faamatalaga e faapea o le Lilo o le a maasiasi ai taitai o le Ekalesia aua e faatatau i se faigata o le faatuatua ma le amio pulea o latou foi latou nafa. -Le Mea Lilo o Loo Natia, Christopher A. Ferrara, i. 39

I lana tusi, na taʻua ai e Ferrara le upusii o loʻo i luga mai le Katinale Luigi Ciappi o le sa failotu pope ia Popes Pius XII, Ioane XXIII, Paulo VI, Ioane Paulo I ma Ioane Paulo II. O loʻo faʻapea o loʻo faʻaalia Ciappi o Pope Paul VI i se upusii lauiloa lea na taʻua lautele:

O le siʻuo le tiapolo o loʻo galue i le faʻataʻapeʻapeina o le lalolagi Katoliko. O le pogisa o Satani ua ulufale ma salalau solo i le Ekalesia Katoliko e oʻo lava i lona tumutumu. O le liliuese, o le leiloa o le faatuatua, ua salalau atu i le lalolagi atoa ma i tulaga sili ona maualuga i totonu o le Ekalesia. —Lauga i le 13 Tausaga o Faailoga Fatima, Oketopa 1977, XNUMX; fai mai e lipotia i le nusipepa Italia Corriere della Sera i le Itulau 7, Oketopa 14, 1977 lomiga

Ae ui i lea, ua le mafai ona ou toe maua le amataga o lenei faʻamatalaga i luga o le upega tafaʻilagi a le Vatikana, lea semanu i le Italia poʻo le Latina. E le gata i lea, archives o Corriere della Sera aua le faamaumauina lenei fuaitau. O lenei fa'amatalaga fete'ena'i na soloia mai le fa'amaumauga? Pe na fa'aseseina ea? Fausia?

Ona i ai lea o le savali na tuuina atu i le 1846 ia Melanie Calvat i La Salette, Farani:

Roma o le a le maua le faʻatuatua ma avea ma nofoa o le Anetikeriso.

Ae peitai, e le faapea o se pope aloaia o loo nofoia le nofoa po o loo i ai pea i Roma (tagai O se Papauli Uliuli?).

Toe foʻi i le Mea lilo Lona Tolu o Fatima, lea na ou talanoaina i totonu Francis ma le Great Shipwreck, o nisi tagata atamamai o loʻo tumau pea i aso nei o loʻo i ai se vaega o le Mea lilo Lona Tolu e leʻi faʻaalia. Ona o se savali e faapea e mafai ona amata le liliuese i le pito i luga - ie. faatasi ai ma se pope lava ia—e mafai moni lava ona tupu le maasiasi, fenumiai, taufaaleaga, ma feteenaiga i totonu o le Ekalesia?

Le Tulaga o Mea i le taimi nei

E tusa lava po o le a le Mea lilo Lona Tolu pe leai, o loo tatou ola i se pule faapope ua mafua ai le maasiasi, fenumiai, taufaaleaga, ma feteenaiga lava ia i totonu ma fafo o le Ekalesia.

E le o aʻu o se "anti-Francis." Ua ou tuufaatasia faamatalaga masani a Pope Francis iinei i le tele o mea Katoliko. Ou te tumau, e faavae i luga o finauga mausali, o lana sa aoga le palota (e ui lava e ono maua mai ni faʻamaoniga fou e faʻaalia ai se isi itu), e pei o katinale uma na palota i le fono:

Na i ai tagata na o mai ia te aʻu ituaiga uma o finauga o loʻo fesiligia le palotaina o Pope Francis. Ae ou te faʻaigoaina ia te ia i taimi uma ou te ofoina atu ai le Misasa Paia, ou te valaʻau ia te ia Pope Francis, e le o se gaogao tautala i laʻu vaega. Ou te talitonu o ia o le pope. Ma ou te taumafai e taʻu atu lena mea i taimi uma i tagata, aua e saʻo oe - e tusa ai foʻi ma laʻu vaʻaiga, o tagata ua atili ai ona ogaoga a latou tali atu i mea o loʻo tupu i le Ekalesia. —Cardinal Raymond Burke, faʻatalanoaga ma O le Times Niu Ioka, Novema 9th, 2019

I le taimi lava e tasi, ou te le faʻaaogaina tioata lanu rosa a latou lava taʻua "popeplainers" e toetoe lava a vavalo le Pope, faʻaalia. le fa'amaoni i mea uma na te tautala ai. Mai le "Pachamama" taufaaleaga i le gagana feliua'i o Amoris Laetitia ma Fiducia supplicans (e foliga mai na tusia uma e le aitu e le Cardinal Victor Fernandez sili ona finau) i le fa'amaoniga o fuafuaga fa'alelalolagi,^[1]ff. O Le A Le Mea Ua E Faia? e le'i i ai se masalosaloga e leai se pule faapope e sili ona finau e pei o lenei talu mai aso anamua. Ou te le auai foi i le “tetee” i le Ekalesia e musu e faalogo o na uma lava i le Pope, pe afai e le tauemu ia te ia.

Ma o le mafuaaga lenei - na taʻua manino ai e Iesu:

O lē fa‘alogo ‘iā te ‘outou e fa‘alogo mai fo‘i o ia ‘iā te a‘u. O lē e teena ‘outou, ‘ua tete‘e mai o ia ‘iā te a‘u. A o lē e tete‘e mai ‘iā te a‘u, ‘ua teena e ia lē na ‘auina mai a‘u. (Luka 10: 16)

Manatua, e oo lava Iuta sa i ai i le Toasefululua o loo faatatau i ai lenei mau. Ioe, ina ua uma ona taʻu atu lenei mea, ona aauina atu lea e Iesu o i latou taʻitoʻalua ma toe foʻi mai ma alaga atu: “Le Alii e, e oo lava i temoni ua usiusitai mai iā i matou ona o lou suafa.” ( fuaiupu 17 ). O le mea e faanoanoa ai, na pulea Iuta e se temoni ma faalataina Keriso.

Ma e lē gata o ia—na faafiti faatolu e Peteru Iesu.

Se Papa po o se Maa Tautevateva?

O iinei, tatou te feagai ai ma se foliga feteenai. E mafai faapefea ona avea Peteru ma papa lea e fausia ai le Ekalesia ma e le mafai ona manumalo ai “faitotoa o seoli” (Mataio 16:18), ae e foliga mai e fesoasoani i seoli i lana misiona e faasaga ia Keriso? Ioe, e pei ona tusia e Benedict XVI:

O le Peter mulimuli ane i le Penetekoso… o le Peteru lava lena e tasi, ona o le fefe i tagata Iutaia, na faafitia ai lona saolotoga faa-Kerisiano (Kalatia 2 11–14); o ia lava o le papa ma le mea e tautevateva ai. Ma pe le faapea ea i le talafaasolopito atoa o le Ekalesia na avea ai le Pope, le sui o Peteru, i le taimi lava lena o Petra ma Skandalon - o le papa o le Atua ma le maa tu'ia? —POPE BENEDICT XIV, mai le Das neue Volk Gottes, i. 80ff

Epikopo Joseph Strickland (CNS/Bob Roller)

Epikopo Joseph Strickland na aveesea mai lona tulaga i Tyler, Texas i le aso 11 o Novema, 2023, e le Vatican. Na lauiloa i lona faamaoni ma le tautala sa'o e tetee atu i se fuafuaga faale-Atua a le lalolagi, o lona aveesea (e aunoa ma le faailoaina faalauaitele o le mafuaaga) na faate'ia ai le au faatuatua (ae o loo tumau pea le le afaina o ositaulaga ma epikopo alualu i luma). I se taimi lata mai nei matala tatala i luga o lana upega tafaʻilagi, na laga ai e Epikopo Strickland lenei mataupu o le Tolu Mea lilo a Fatima ma le lapataiga o le liliuese o le a "amata i luga":

I le 2019, Pope Francis, ina ua fesiligia pe aisea ua “faatagaina” ai e le Atua le tele o lotu i le lalolagi, na tali mai faapea “… e tele lotu. O nisi e fananau mai i aganuu, ae latou te vaavaai pea i le lagi; latou te vaavaai atu i le Atua.” Na ia faapea mai “o le mea e finagalo ai le Atua o le auuso ia i tatou,” ma na ia faapea mai “e le tatau ona tatou fefefe i feeseeseaiga. Ua faatagaina e le Atua lenei mea.” Peitaʻi, afai e matuā leai lava se eseesega i lotu o le lalolagi, ma afai o le mea na finagalo i ai le Atua o le “faauō i totonu o i tatou,” e ono manatu ai se tasi e lē o toe avea le Lotu Katoliko ma lotu moni e tasi, ma e lē o se mea moni. le atolaau o lo tatou olataga. Peitaʻi, ua tatou iloa e lē o le mea moni lea. O le mea lea, e tatau ona tatou popole i le lipoti a le Taupou e uiga i se liliuese e amata i luga. —Aokuso 23, 2024; bishopstrickland.com; va'ai i fa'amatalaga a le Pope iinei: faʻatau ie

O talanoaga ma isi lotu e le o se mea fou ma na amata i fegalegaleaiga a St. Paul ma tagata Eleni, e oo lava i le taʻua o a latou lava tusitusiga filosofia.^[2]cf. Galuega 17: 22-34 Peitaʻi e leʻi muta ai lenā talanoaga i le na o le ʻauuso. Na taʻua ai tagata Eleni ia salamo:

Ua le silasila le Atua i ona po o le valea, a o lenei ua ia poloai mai ia salamo tagata uma i soo se mea… o nisi ua faatasi ma ia, ma ua talitonu. (Galuega 17: 30, 34)

O le mea moni, na lagona e Pope Emeritus Benedict XVI le faʻamalosia e tulaʻi mai i lona malolo litaea e faʻatalanoaina le le fiafia i lotu:

Faʻamata e le sili atu ona talafeagai mo lotu le feiloaʻi o le tasi i le isi i talanoaga ma auauna faʻatasi i le mafuaʻaga o le filemu i le lalolagi? … O aso nei, e toʻatele, ua i ai le manatu e ao i lotu faaaloalo le tasi i le isi ma, i talanoaga i totonu o latou lava, avea ma masani masani mo le filemu. I lenei auala o mafaufauga, o le tele o taimi o loʻo i ai se masalosaloga o tapuaiga eseʻese o fesuiaʻiga o le tasi ma tutusa mea moni; o le "lotu" o se ituaiga masani e faia i luga o fomu eseese e tusa ai ma aganuu eseese ae ui i lea faaalia manino le tutusa mea moni. O le fesili o le mea moni, lea i le amataga na faʻaosofia ai le au Kerisiano sili atu nai lo isi mea uma, o loʻo tuʻuina atu i totonu o puipui .... O lenei lafoaʻina o le upu moni e foliga mai e moni ma aoga mo le filemu i totonu o lotu i le lalolagi. Ae ui i lea, e afaina ai i le faʻatuatua… —Message to the Pontifical Urbaniana University on lona faʻapaʻiaina o le hall tele ia Benedict XVI; faitau saunoaga, Oketopa 21st, 2014; chiesa.espresso.repubblica.it

O le saunoaga a Benedict, na faia i le sefulu tausaga na muamua atu, e foliga mai e toetoe lava o se aoaiga faavaloaga o faamatalaga mulimuli a Francis na faamamafaina e Strickland. I le taimi lava e tasi, o isi faʻamatalaga a Francis e fai si ita ma faʻafefe o lana auala e talanoa ai ma tagata le talitonu:

Afai e te maua oe lava i luma o - mafaufau! — i luma o se tagata e le talitonu i le Atua, ma fai atu ia te oe e le talitonu o ia i le Atua, e mafai ona e faitau atu ia te ia se faletusi atoa, lea e fai mai ai o loo soifua le Atua ma e oo lava i le faamaonia o loo soifua le Atua, ma o le a le faatuatua. Ae afai i le i ai o lenei tagata le talitonu i le Atua e te molimau atu ai i le olaga faa-Kerisiano, o le a amata ona galue se mea i lona loto. O le a avea ma au molimau o le a… aumaia ai lenei le mautonu, lea e galue ai le Agaga Paia. —POPE FRANCIS, Homily, Fepuari 27th, 2014, Casa Santa Marta, Vatican City; Zenit org

O le tatalaina moni e aofia ai le tumau mausali i talitonuga loloto o se tasi, manino ma fiafia i lona lava faasinomaga, ae i le taimi lava e tasi e "tatala i le malamalama o le isi itu" ma le "iloa o talanoaga e mafai ona faatamaoaigaina ai itu taitasi". O le mea e le aoga o le matala faʻalauaʻitele e fai mai "ioe" i mea uma ina ia aloese ai mai faʻafitauli, aua o lenei o se auala e faaseseina ai isi ma teʻena ai i latou le lelei na tatou maua e tufaina ma le agalelei i isi. Faʻaevagelia ma talanoaga faʻalelotu, mamao mai le teteʻe, felagolagomaʻi felagolagomaʻi. -Evangelii Gaudium, n 251, faʻatau ie

Taʻutaʻu le Faatuatua! Uma, ae le o sona vaega! Puipuia lenei Faʻatuatua, e pei ona oʻo mai ia i tatou, e ala i Tu ma Agaifanua: o le Faʻatuatua atoa! —POPE Farani, Zenit.orgIanuari 10th, 2014

E mafai ea e le Pope ona Taitaia se Liliuese?

O se fesili talafeagai, peitaʻi, o afea o le a taʻutaʻu manino ai e Francis le Faʻatuatua? O afea o le a avea ai le “talatala” ma “valaaulia” i le lotu moni e tasi, o le Faa-Kerisiano? O afea o le a toe faamautuina ai tapulaa o le Talalelei, lea e tatau ona talai atu “i le tau ma le le tau”—o le salamo, papatisoga, ma le tuufaatasia i le Ekalesia a Keriso? I se upu, o afea o le a Iesu Keriso e folafola atu ma le manino ma le faatuatua ia te Ia o le puluvaga moni e toatasi i le va o i tatou ma le “Atua faa-Aperaamo” e tatau ai mo le faaolataga?

O le feʻau mai le Vatikana, ae, e foliga mai o se tasi o le naʻo le ausiaina o le ola filemu ma le alofa mo le paneta.

Afai tatou te suʻeina le vevela o le paneta, o le a taʻu mai ia i tatou o loʻo i ai le fiva o le lalolagi. Ma e maʻi, e pei lava o soʻo se tasi e maʻi.… Tatou tatalo ia tatou faalogo taitoatasi ma o tatou loto i le tagi a le Lalolagi ma e ua afaina i faalavelave tau le siosiomaga ma suiga o le tau, ma faia se tautinoga patino e tausia le lalolagi o loo tatou nonofo ai. —Pope Falanisisi, vitio, fa'amoemoe mo Setema 2024

Tu'u ese le faatupulaia o numera o saienitisi ma molimau e matua fa'afitia ai le taliaina e le Pope o talitonuga fa'amafana o le lalolagi, e le o lea tele mea e fai mai ai ae tuu le tala e mafua ai le tele o feeseeseaiga. O le misiona a Iesu, e ui lava e aofia ai le toefuataiga o le foafoaga, e le o le faamaloloina o le paneta ae o tagata agasala.

‘Ua tali atu Iesu ‘iā te i latou, “E lē mana‘omia e ē malolosi se foma‘i, na o ē mama‘i. Ou te lei sau e valaau i e amiotonu ia salamo, a o e agasala.” (Luka 5: 31-32)

O le mea lea, o le misiona foi a le Ekalesia. O se feʻau o le auuso lautele, siosiomaga, ma le filemu i le lalolagi atoa, e ui o loʻo i ai elemene o le upu moni Kerisiano, e toetoe lava tutusa ma le Freemasonry, faʻaalia faʻapitoa i le Communism:

O le Communism o aso nei, e sili atu ona faamamafa nai lo gaioiga faapena i taimi ua tuanaʻi, nanaina ia te ia lava se sese mesia manatu. O se faʻailoga pepelo o le faʻamasinoga, o le tutusa ma le au uso i galuega, e faʻatupuina uma ai ana aʻoaʻoga ma gaioiga ma se mea pepelo taufaʻasese, lea e faʻailoa mai ai le naunautaʻi ma le pepesi o le naunautaʻiga i le toʻatele o tagata ua saisaitia i folafolaga le lelei. —POPE PIUS XI, Divini Togiolaina, Le. 8

E mataʻina, o le feʻau a Fatima na lapatai mai ai o le Communism (ie. "mea sese a Rusia") o se faʻalavelave faʻafuaseʻi i le lalolagi.

E mafai la ona avea le Pope i le taimi lava lena ma papa e fausia ai le Ekalesia, ae peitai, e taitai atu ai le toatele i le liliuese? Afai o lea, e le o se pope o loʻo faʻamatalaina aʻoaʻoga sese - o se mea e puipuia ai o ia e le faʻamaoni o le le sese. Nai lo lena, e mafai lava ona i ai pe a o leoleo mamoe sili latou te faalauiloaina manatu faalelalolagi ^[3]ff. Le Faasalalauina Sili e ui ina mamalu i ona foliga, ae ua gaogao i le mana o le Tala Lelei;

… matou te folafola atu Keriso na faasatauroina, o le mea e tautevateva ai Iutaia ma le valea i Nuuese, a o e ua valaauina, o Iutaia atoa ma Eleni, o Keriso o le mana o le Atua ma le poto o le Atua. (1 Kori 1: 22-23)

I upu a Pope Francis lava ia:

… O mea faʻalelalolagi o le pogai o mea leaga ma e mafai ona taʻitaʻia ai i tatou e lafoai a tatou tu ma aga ma talanoa i lo tatou faʻamaoni i le Atua e faʻamaoni i taimi uma. O lenei… ua taʻua o le liliuese, lea… o se ituaiga o "mulilua" lea e tupu pe a tatou fetuutuunai le aano o lo tatou tagata: faamaoni i le Alii. —POPE FRANCIS mai se aiga, Vatikana Radio, Novema 18th, 2013

Afai e ui atu se pope i lenei ala, o le tali e le o le vavaeeseina o ia lava mai le pule faapope, ie. ulu atu i fevaevaeaiga. Ae, fai mai St. Catherine o Siena:

E tusa lava pe o le Pope o Satani na liutino tagata, e le tatau ona tatou sii aʻe o tatou ulu e faasaga ia te ia ... Ou te iloa lelei e toatele e puipuia i latou lava e ala i le gugutu: "Ua matua leaga i latou, ma ua latou faia mea leaga uma!" Ae ua poloai mai le Atua, e tusa lava pe o le au ositaulaga, o faifeau, ma Keriso i le lalolagi o ni temoni na liutino tagata, ia tatou usiusitai ma usiusitai ia i latou, e le ona o i latou, ae ona o le Atua, ma ona o le usiusitai ia te Ia. . —St. Katerina o Siena, SCS, i. 201-202, itulau. 222, (sii mai i le Apostolic Digest, saunia e Michael Malone, Tusi 5: “The Book of Obedience”, Mataupu 1: “E Leai se Faaolataga e aunoa ma le tuuina atu o le tagata lava ia i le Pope”). Nb. O loo tautala Katerina e uiga i le usiusitai i faatonuga tonu a le Magisterium, ae le o se mea agasala.

Latou, o lea, savavali i le ala o le taufaʻamataʻu sese o e talitonu e mafai ona latou taliaina Keriso o le Ulu o le Ekalesia, ae le pipiʻi faamaoni i Lana Pule i le lalolagi. -POPE PIUS XII, Mystici Corporis Christi (I luga o le Mystical Body of Christ), Iuni 29, 1943; n 41; faʻatau ie