Fesootaiga i le Lima? Pt II

 

SAINT Faustina faʻamatalaina pe na faʻapefea ona le fiafia le Aliʻi i nisi o mea na tutupu i lona nofoaga o taupousa:

I se tasi aso na fetalai mai ai Iesu ia te au, O le a ou alu ese mai lenei fale…. Auā o lo'o i ai mea 'i'inei 'ou te lē fiafia ai. Ma sa oo mai i fafo le Au mai le fale fetafai ma o mai e malolo i oʼu lima ma o aʼu, ma le olioli, na toe tuu ai i totonu o le fale fetafai. Sa toe faia lenei mea mo le taimi lona lua, ma sa ou faia foi le mea lava e tasi. E ui lava i lea, na tupu faatolu, ae na liua le Au i le Alii soifua o Iesu, o le na fetalai mai ia te au, Ou te le toe nofo iinei! O lea, na tulai a’e ai i lo’u agaga se alofa malosi mo Iesu, sa ou tali atu, “Ma o a’u, ou te le tuua oe e tuua lenei fale, Iesu!” Ma toe mou ese atu Iesu a o tumau pea le Talimalo i oʻu lima. Na ou toe tuu i totonu o le ipu ma tapuni i totonu o le fale fetafai. Ma sa nofo Iesu ma i tatou. Sa ou taumafai e faia aso e tolu o le faamemelo e ala i le toe faaleleia. -Alofa Mutimutivale i Loʻu Agaga, Tusi, n. 44

O le isi taimi, na auai atu ai Sagato Faustina i le Misasa ma le faamoemoe e faia se faaleleiga mo solitulafono i le Atua. Sa ia tusia:

It was my duty to make amends to the Lord for all offenses and acts of disrespect and to pray that, on this day, no sacrilege be committed. This day, my spirit was set aflame with special love for the Eucharist. It seemed to me that I was transformed into a blazing fire. When I was about to receive Holy Communion, a second Host fell onto the priest’s sleeve, and I did not know which host I was to receive. After I had hesitated for a moment, the priest made an impatient gesture with his hand to tell me I should receive the host. When I took the Host he gave me, the other one fell onto my hands. The priest went along the altar rail to distribute Communion, and I held the Lord Jesus in my hands all that time. When the priest approached me again, I raised the Host for him to put it back into the chalice, because when I had first received Jesus I could not speak before consuming the Host, and so could not tell him that the other had fallen. But while I was holding the Host in my hand, I felt such a power of love that for the rest of the day I could neither eat nor come to my senses. I heard these words from the Host: Sa ou manao e malolo i ou lima, e le gata i lou loto. Ma o le taimi lena na ou vaai ai i le Iesu itiiti. Ae ina ua oo mai le ositaulaga, na ou toe vaai atu na o le Talimalo. -Alofa Tunoa i Loʻu Agaga, Tusi, n. 160

Ae ou te leʻi faʻamatalaina mea o loʻo i luga, seʻi ou toe fai atu mo i latou e leʻi faitauina le Vaega I iinei. O taʻiala a le Ekalesia e manino: o le masani masani mo Katoliko i le lalolagi atoa o le latou mauaina lea o le Eucharist Paia. i luga o le laulaufaiva. Lona lua, o le auala lenei na ou mauaina ai Iesu mo le tele o tausaga, ma o le a faaauau pea ona ou faia i le umi ou te mafaia. Lona tolu, afai o aʻu o pope (ma faafetai i le Atua e le o aʻu), ou te talosaga atu i aulotu uma i le lalolagi e toe faʻapipiʻi se alalaupapa faʻatauvaʻa maualalo e mafai ai e le aulotu ona talia le Faamanatuga Paia i se auala e tatau ai po o ai latou te mauaina. : tootuli (mo i latou e mafai) ma luga o le laulaufaiva. E pei ona fai mai le upu: lex orandi, lex credendi: “o le tulafono o le tatalo o le tulafono lea o le talitonuga”. I se isi faaupuga, o le auala tatou te tapuaʻi ai e tatau ona ōgatusa ma mea tatou te talitonu i ai. O le mea lea, o le mafuaaga lea na avea ai faatufugaga Katoliko, tusiata, musika paia, o le uiga o lo tatou migao, ma teuteuga uma o le Liturgy ua tupu aʻe i le tele o seneturi ua avea, ia i latou lava, o se gagana faanenefu na tautala e aunoa ma se upu. E leitioa la, na osofaia e Satani le tele o nei mea i le limasefulu tausaga talu ai ina ia faafilemuina le Atua (tagai I le Auupegaina o le Misasa).

 

PA'I IESU

O lena tala, e mafai foi ona tatou maua le tele o mea mai tala a St. Faustina. Muamua, a o lē fiafia le Alii i nisi o mea i le fale o le nun, e foliga mai o se tasi o i latou na lē le manatu o le i ai i lima o se tasi o lē na alofa ia te Ia. O le mea moni, sa ia finau faatolu i le i ai i ona lima le faapaiaina (e le o faauuina i le faamanatuga). Lona lua, i le Misasa tonu lea o loo faia ai e Sagato Faustina se faaleleiga mo “solitulafono uma ma amioga le faaaloalo”, e le ita le Alii i lona pa’i atu i ona lima. O le mea moni, sa Ia “naunau” i ai. Ia, e leai se tasi o nei mea e faapea na faailoa mai e Iesu se suiga e sili ona lelei i le sauniga lotu o le aso (Fesoasoani i le laulaufaiva), ae o lo tatou Alii Eucharistic, faigofie lava, "mapu" ma le na te alofa fa'aaloalo Ia, ma ioe, e oo lava i o latou lima.

Ia i latou ua maofa i nei tala, ou te liliu atu foi o outou mafaufau i Tusitusiga Paia lea na faaali atu ai Iesu i le Toasefululua ina ua mavae Lona Toetu. A o iai pea i se tulaga masalosalo, Ua valaaulia e Iesu Toma e tuu ona tamatamailima i O lona itu, o le mea tonu lava na tafe mai ai le Toto ma le Vai (faatusa o le Faamanatuga).

‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā Toma, “Tu‘u mai lou tamatama‘ilima ‘i‘inei, ma va‘ai mai i o‘u lima; ma aapa mai lou lima, ma tuu i lo’u itu; aua le lē faatuatua, a ia e talitonu.” ( Ioane 20:27 )

Ona iai lea o se fafine “o le tagata agasala” na ulu atu i le fale sa iai Iesu. O ia…

… ‘ua ‘aumai le fagu alapasa o lo‘o i ai le suāu‘u manogi, ‘ua tu i ona tua i ona vae, ma tagi, ‘ua amata fo‘i ‘ona fa‘asūsū o ia i ona vae i ona loimata, ma soloi ai i lona lauulu, ma sogi i ona vae, ma fa‘au‘u i le suāu‘u. ( Luka 7:39 )

Sa inoino le au Faresaio. “Ana o se perofeta lenei tagata, semanū na te iloa po o ai ma po o le ā foʻi le ituaiga fafine lea paʻi o ia, auā o le tagata agasala ia.”^[1]v. 39

E faapena foʻi le toʻatele o tagata “ua aumaia tamaiti iā te ia, ina ia paʻi atu iā i latou,” ma ua “ita” ai le ʻausoo. Ae na tali atu Iesu:

Tuu mai ia tamaiti e o mai ia te au, aua le taofia i latou; aua e faapei o i latou nei o le malo o le Atua. ( Mareko 10:14 )

O nei mea uma e ta'u atu ai le a'oa'oina o le sauniga lotu o le talia o Iesu i le laulaufaiva, e le faapea ona e le finagalo lo tatou Alii e pa’i mai ia i tatou, ae ina ia tatou manatua O ai lena we o lo'o pa'i atu.

 

TALI AU TUSI

Ou te toe faʻamanatu le manatu o lenei faasologa i luga o le Faʻasalalauga i le lima: e tali ai au fesili pe o se amio le mama pe le tusa ai ma le tulafono le mauaina o le Eucharist Paia i ou lima lea o loʻo faia ai e dioceses lenei mea e manaʻomia ona o le COVID-19.

Tu'u ese fa'amatalaga lelei mai patele ma le au faipule pe a uma ona faitau Vaega I, o isi na manatu sa ou faia le “malamalama” o le Faamanatuga i le lima. O nisi ua finau mai o le a latou teena le Eucharist ae nai lo le faia o se "Fesoasoani Faaleagaga." O isi na taumafai e faaleaogaina le Catechetical Lauga o St. Cyril atonu e le o ana upu pe e le o faʻaalia ai ni faiga anamua. 

O le mea moni e itiiti lava ni tusitusiga e uiga i le faiga o auala o le Eucharist na talia i aso anamua. Ae o le mea ua autasi i ai le au atamamai o le Talisuaga Mulimuli o se taumafataga masani a Iutaia Seder, faatasi ai ma le ese ia Iesu lē 'ai i le "ipu lona fa".^[2]ff. “Su’e mo le Ipu Lona Fa”, Dr. Scott Hahn O lona uiga, semanu e tofitofi e le Alii le areto e le faafefeteina ma tufatufa atu i se faiga masani—e ave e Aposetolo taitasi le Areto. i ona lima ma le taumafaina. O lea la, e foliga mai o se faiga lenei a uluaʻi Kerisiano mo sina taimi.

O uluaʻi Kerisiano o ni Iutaia uma lava ma sa faaauau pea ona latou faamanatuina le Paseka faatasi i le tausaga mo le tele o tausaga, a itiiti mai seia oo ina faaumatia le Malumalu i Ierusalema pe tusa o le 70 TA. —Marg Mowczko, MA i uluai suʻesuʻega Kerisiano ma Iutaia; cf.  “O le Talisuaga o le Paseka, o le Sedera, ma le Eucharist”

O le mea moni, ua tatou iloa ma le mautinoa e le itiiti ifo i le tolu i le fa seneturi muamua, na maua ai e Kerisiano i auala eseese le Eucharist i luga o latou alofilima.

I le Uluai Ekalesia, o le au faatuatua, a o lei mauaina le Areto faapaiaina, sa tatau ona fufulu o latou alofilima. — Epikopo Athanasius Scheider, Dominus Est, itulau 29

St. Athanasius (298–373), St. Cyprian (210–258), St. John Chrysostom (349–407), ma Theodore o Mopsuestia (350–428) e mafai ona faamaonia uma i le faiga o le Fesootaiga i le lima. St. Athanasius e faatatau i le fufuluina o lima aʻo leʻi mauaina. O St. Cyprian, St. John Chrysostom, ma Theodore of Mopsuestia o loʻo taʻua mea tutusa e pei o le mauaina i le lima taumatau ona ifo lea ia te Ia ma sogi atu ia te Ia. —André Levesque, “Lima po o le laulaufaiva: O le Felafolafoaiga o le Taliaina o le Eucharistic”

O se tasi o molimau sili ona mataʻina i le vaitaimi lava e tasi e pei o St. Kuresa na sau mai St. Basil le Great. Ma e pei ona ou faamatala atu i se taimi, e faatatau faapitoa lava i taimi o sauaga.

E lelei ma aoga le fesootai i aso uma, ma taumamafa i le tino paia ma le toto o Keriso. Aua ua Ia fetalai manino mai, O lē ‘ai i lo‘u tino ma inu i lo‘u toto, ‘ua ‘iā te ia le ola e fa‘avavauu… E le tau faailoa atu e faapea, mo soo se tasi i taimi o sauaga e faamalosia ai e ave le sauniga i lona lava lima, e aunoa ma le i ai o se patele po o se faifeau, e le o se solitulafono matuia, pe afai o le a le umi e faasala ai e le aganuu lenei faiga mai le Atua. mea moni lava latou. O tagata nofo toatasi uma i le toafa, i le mea e leai ai se ositaulaga, latou te faia le sauniga e i latou lava, ma tausia le mafutaga i le fale. Ma i Alesania ma Aikupito, o tagata taʻitoʻatasi uma, mo le tele o vaega, latou te tausia le sauniga, i lona lava fale, ma auai i ai pe a ia fiafia i ai ... Ma e oʻo lava i totonu o le ekalesia, pe a tuʻuina atu e le ositaulaga le vaega, o le tagata na te mauaina. na te tago atu i ai ma le malosi atoatoa, ma fa'ae'e atu ai i ona laugutu i lona lava lima. -Tusi 93

O le mea moni, o le Eucharist na ave i le fale ma o tagata lautele, e manino lava, e tatau ona taulimaina le Host io latou lima (e manatu o nei mea uma na faia ma le faʻaaloalo sili ma le faʻaeteete). Lona lua, na taʻua e Basil e faapea “e oo lava i le lotu” o le tulaga lea. Ma lona tolu, i “taimi o sauaga” aemaise lava na ia faapea mai, “e le o se solitulafono matuia” le mauaina i le lima. Ia, matou e ola i taimi o sauaga. Aua o le mea muamua lava o le Setete ma le "saienisi" o loʻo faʻamalosia ma manaʻomia nei tapulaʻa, o nisi e foliga mai e leai se faavae ma feteenai.^[3]Fesootaiga i le Lima? Pt. Ou

E leai se tasi o mea na ou fai atu ai o se 'alofaga faʻafefe e faʻaoga i le mauaina i le lima pe a mafai lava ona e talia i le laulaufaiva. Ae o le faia o ni manatu se lua. Muamua o le Fesootaiga i le lima e le o se mea fou na faia e le au Kalavini, e tusa lava pe mulimuli ane latou taliaina lenei pepa ina ia tafiesea ai le talitonuga i le Moni Moni.^[4]Epikopo Athanasius Schneider, Dominus Est, i. 37–38  Lona lua, e le o lou ositaulaga, po o lou epikopo, ae le Vaaiga Paia lava ia ua tuuina atu ai le indult mo le Fesootaiga i le lima. Pau lava le mea e fai atu ai e le o se amio le mama pe faasolitulafono le mauaina o le Fesootaiga i lima. E tumau pea le pule a le pope i lenei mataupu, tusa lava pe talia pe leai.

 

FESOASOANI FAALEAGAGA?

O nisi ua finau mai e faapea, nai lo o le Fesootaiga i le lima, e tatau ona ou faalauiloaina le “Fesoasoani Faaleagaga.” E lē gata i lea, ua faapea mai nisi o le ʻaufaitau e faapea o latou ositaulaga tala latou e faia lenei mea. 

Ia, e te le'i fa'alogo ea o lea ua faia e le au Fai Evagelia lea tulaga i lalo o le auala? Ioe, o Aso Sa uma lava e iai le “valaau i le fata faitaulaga” ma e mafai ona e sau i luma ma valaaulia faaleagaga Iesu i lou loto. O le mea moni, atonu o le a faapea mai foi le au Faievagelia, “E le gata i lea, e iai a matou musika mataʻina ma ni failauga malolosi.” (O le mea e ofo ai, o nisi o loʻo tausisi i ai lē mauaina i le lima ina ia tetee atu ai i le “poloaiga” a le Ekalesia).

Toe faalogo i le fetalaiga a lo tatou Alii: “O loʻu tino o le meaʻai moni lea, ma o loʻu toto o le mea inu moni lea.” ^[5]John 6: 55 Ona Ia fetalai atu lea: “Ave ma ai.” ^[6]Mati 26: 26 O le poloaiga a lo tatou Alii e le o le sioa, mafaufau loloto, manao, pe faia se “Fesoasoani Faaleagaga”—e pei o le matagofie o nei—ae ia 'ai. O lea la, e tatau ona tatou faia e pei ona poloaʻi mai ai lo tatou Alii i so o se auala e faamaoni ma licit. E ui ina ua tele tausaga talu ona ou mauaina Iesu i loʻu alofilima, soo se taimi lava ou te faia, e pei lava Na faamatalaina e St. Cyril. Sa ou punou i le puimanava (lea e leai se auala o Fesootaiga); Sa ou tuu le “fata faitaulaga” o lo’u alofilima i luma, ma ma le alofa tele, tuuto, ma le manatunatu na tuu ai Iesu i luga o lo’u laulaufaiva. Ona, suʻesuʻeina lea o loʻu lima aʻo leʻi laa ese e faʻamautinoa lena mea uma o fasimea a Lo'u Alii na fa'aumatia.

Auā ‘ia e ta‘u mai ‘iā te a‘u, ‘āfai e avatu e se tasi ‘iā te oe o fatu auro, e te lē tausia ‘ea ma le fa‘aeteete ‘iā te oe, ma ‘ia ‘outou leoleo ‘ina ne‘i mā‘umau se tasi o na mea, ma e gau ai? E lē sili ‘ea ‘ona ‘outou mataala, ‘ina ne‘i pa‘u‘ū mai ‘iā te ‘outou se mea e sili ‘ona tāua i le auro ma ma‘a tāua? —St. Cyril o Ierusalema, lona 4 senituri; Faʻatonuga Faʻataʻitaʻiga 23, n. 21

Ou te taʻutaʻu atu o loʻo ou tauivi patino ma le malamalama o nisi o patele o le a taofia a latou lafu mai le Eucharist ona ua tuʻuina atu e le epikopo lenei ituaiga "le tumau" o le mauaina i le lima. E pei ona tagi ai Esekielu:

Oi talofa, leoleo mamoe o Isaraelu o loo fafagaina outou lava! Pe e lē tatau ea i leoleo mamoe ona fafagaina mamoe? ‘Ua ‘outou ‘a‘ai le ga‘o, ‘ua ‘outou fa‘a‘ofuina ‘outou i fulufulu mamoe, ‘ua ‘outou fasia manu pepeti; ‘ae tou te lē fafaga mamoe. O ē vaivai tou te le‘i fa‘amalosia, o ē mama‘i tou te le‘i fa‘amālōlōina, o ē pipili ‘ua ‘outou le‘i fusifusia, o ē ‘ua sē ‘ese ‘ua ‘outou lē toe fa‘afoisia mai, o ē ‘ua sē e te le‘i sā‘ilia, ‘ua ‘outou pule fo‘i ma le malosi ma le sauā. ( Esekielu 34:2-4 ).

E leai saolotoga o lo'o ta'ua iinei ae fa'aletulafono. Sa tusi mai se tasi o ositaulaga ia te au i ni nai minute talu ai, ma matauina:

Ua oʻo mai i le tulaga o le gutu o loʻo matua popole lava mo le faʻasalalauina [o le coronavirus]… O loʻo mafaufau lelei le au epikopo i lenei mea... E tatau ona fesili tagata ia i latou lava: o le a latou faʻamalosia e faʻaalia le migao mo Iesu e ala i le taliaina i luga o le laulaufaiva—o se faiga anamua—po o luga o le fata faitaulaga na faia e lima—o se faiga foi anamua. O le fesili o le pe fa‘apefea ‘ona tu‘uina atu e Iesu o ia lava ‘iā te i latou, ae le o le auala latou te tausisi ai e talia o Ia. E le tatau lava ona avea i tatou ma pule o Iesu o loo naunau e faatumuina i tatou i Lona afioaga.

I lena malamalama, o le isi lea iloiloga. Masalo o le fa'atagaina o le Fa'atasiga i le lima, na tu'uina atu e le pope pe tusa o le limasefulu tausaga talu ai, atonu o le sauniuniga lea a le Alii. saʻo mo nei aso ina ia mafai ai ona faaauau pea ona Ia fafagaina Lana lafu pe a le mafai e le malo ona faasāina atoa le Eucharist pe a fai “i le laulaufaiva”?

Ua faapea ona fetalai mai o le Alii le Atua, “Faauta… e le toe fafagaina e leoleo mamoe i latou lava. Ou te laveaʻiina aʻu mamoe mai i o latou gutu, ina ia lē fai i latou ma meaʻai mo i latou.” ( Esekielu 34:10 )

E mafai e le Atua ma faia mea uma ia lelei. Ae o nisi o outou ua fai mai, “Oi, ae o sauaga i lima! O mea leaga!”

 

O TAUAIGA

Ioe, e leai se fesiligia o le Eucharist na faaleagaina i le tele o taimi e ala i le Faʻasalalauga "i le lima." Ma o iinei, e le gata ina ou talanoa e uiga i satanists o loʻo savavali ese ma ia ae o le averesi Katoliko e talia faʻafuaseʻi le Host e aunoa ma se manatu pe talitonu i mea o loʻo latou faia. Ae seʻi o tatou talanoa foʻi i se isi faalavelave: o le matuā lē taulau o le kateseses i o tatou taimi. E toalaiti ni aulotu i luga o le Real Presence e matua itiiti lava le auala e talia ai, pe faapefea ona laei i Misasa, ma isi. O lea la, pe a taunuu tagata Katoliko i ofu matafaga ma feosofi i luga o le alalaupapa ma lamu i o latou gutu, o ai e tuuaia?

E le gata i lea, o nisi o tiga moni o loo lagonaina e le toatele o outou i le taimi nei e mafai ona faaitiitia e faifeʻau e le gata i le faalauiloaina o tulafono fou ae o le faamalamalama atu, ma le agamalu ma le malamalama, faigata o lenei mea; e ala i le faamatalaina o le indult a le Holy See ona sosoo ai lea auala ia maua lelei i le lima lea na tuuina atu ai e le epikopo lenei fomu. O matou o se aiga ma o sina fesoʻotaʻiga e alu mamao.

I tuā i tausaga o le 1970, na lagona ai e le tagata vaʻai Iapani Sr. Agnes Sasagawa le tiga i lona lima agavale, lea na taofia ai o ia mai le mauaina o le Komuni i lena auala. Sa ia lagonaina o se faailoga lea o le a ia mauaina i le laulaufaiva. Na toe foʻi atoa lona taupulega i lenā faiga. Sa saunoa Fr. O Joseph Marie Jacque o le Paris Foreign Mission Society o se tasi o molimau vaai (i loimata faavavega o le faatagata o lo tatou Fafine) ma o se failotu na oo ina iloa loloto le tulaga faaleagaga o nuns i Akita. "E tusa ai ma lenei mea na tupu," o le tala lea a Fr. Na faaiuina e Iosefa, "O le mea na tupu ia Iulai 26th ua faaalia ai ia i tatou e finagalo le Atua i tagata lautele ma nuns ina ia maua le Faʻasalalauga i luga o le laulaufaiva, aua o le Faʻasalalauga e ala i o latou lima le faʻapaʻiaina o loʻo i ai ma le lamatiaga o le faʻaleagaina ma le faʻaleagaina o le faʻatuatua i le Afio Mai Moni."^[7]Akita, saunia e Francis Mutsuo Fukushima

Talu ai ua faatagaina e le See Pa'ia le Fa'atasiga i le lima, e mafai e faifeʻau ona aloese mai "le tulaga lamatia o le tiga ma le faʻaleagaina o le faʻatuatua i le Moni Moni" e ala i le faʻaaogaina o lenei taimi e toe faʻasalalau ai le au faʻamaoni i le Eucharist Paia ma le auala e talia ai Iesu ma le faʻaaloalo tatau. Lona lua, e mafai e le au faatuatua ona faaaoga lenei avanoa e talanoaina ai mea o loo i totonu o lenei faasologa ma toe mafaufau, faafou, ma toe faaolaola lou tuuto atu i le Faamanatuga Paia.

Ma le mea mulimuli, ia tatou mafaufau uma i lenei mea. I le avea ai ma Kerisiano papatisoina, fai mai St. Paul, “O lou tino o le malumalu o le Agaga Paia” ^[8]1 Cor 6: 19 — ma e aofia ai ou lima ma lou laulaufaiva. O le mea moni e sili mamao atu tagata e faʻaaoga o latou lima e fausia ai, milimili, alofa ma auauna atu nai lo o latou laulaufaiva, lea e masani ona faʻaumatia, tauemu, fai upu ma faamasino.

Po o le fea lava fatafaitaulaga e te talia i luga o lou Alii… ia talafeagai.

 

FAITAU FUAFUAGA

I le Auupegaina o le Misasa

Fesootaiga i le Lima? – Vaega I

 

E malaga ma Mareko i le Lenei le Upu,
kiliki i luga le fuʻa i lalo e lesitala.
O lau imeli o le a le faʻasoaina i se tasi.