O NISI MEA e mafai ona tatou mau i o tatou olaga faaleagaga ona o o tatou manua, faamasinoga, ma le le faamagalo atu. O lenei solomuli, e oo mai i le taimi nei, ua avea o se auala e fesoasoani ai ia te oe ia iloa upu moni e uiga ia te oe ma lou Foafoa, ina ia “faasaolotoina oe e le upu moni.” Ae e tatau ona tatou ola ma maua o tatou tagata i le upumoni atoa, i le totonugalemu o le finagalo alofa o le Tama…
Tatou amata Aso 14: I le suafa o le Tama, ma le Alo, ma le Agaga Paia, amene.
Afio mai le Agaga Paia, Foai mai le Ola. O Iesu o le Vine, ma o tatou o lala; O oe, o le Sap paia, afio mai ma tafe mai i loʻu tagata e aumai lau fafaga, faʻamalologa, ma lou alofa tunoa ina ia tumau ma tuputupu aʻe fua o lenei solomuli. Toso aʻu i totonu o le Nofoaga Tutotonu o le Tolutasi Paia o mea uma ou te faia e amata i lau Fiat e faavavau ma e le gata ai. Ia mate le alofa o le lalolagi i totonu ia te au ina ia na o lou ola ma le Finagalo Paia e tafe mai i oʻu uaua. A’oa’o mai ia ou tatalo, ma tatalo i totonu ia te a’u, ina ia ou fetaiai ma le Atua soifua i taimi uma o lo’u olaga. Ou te ole atu ai e ala ia Iesu Keriso lo’u Alii, amene.
E leai se mea na ou mauaina e sili atu ona vave ma ofoofogia ona toso ifo i lalo le Agaga Paia nai lo le amata vivii atu i le Atua, avatu ia te Ia le faafetai, ma faamanuia ia te Ia mo Ana meaalofa. Mo:
O loo mau le Atua i viiga o ona tagata… ia ulu atu i ona faitotoa ma le faafetai, o ona lotoā ma le viiga. ( Salamo 22:3, 100:4 ).
O lea, ia faaauau ona tatou folafola atu le paia o lo tatou Atua e le gata o loo afio i le lagi, a o le lou loto.
E Paia Oe o le Aliʻi
Paia, paia, paia
E paia Oe le Alii
Paia, paia, paia
E paia Oe le Alii
Tuʻu i le lagi
Ua e nofo i lo'u loto
Ma e paia, e paia, e paia Oe le Alii
E paia, e paia, e paia Oe le Alii
Paia, paia, paia
E paia Oe le Alii
Paia, paia, paia
E paia Oe le Alii
Ma nofo i le lagi
O loo afio oe i o matou loto
E paia, e paia, e paia Oe le Alii
E paia, e paia, e paia Oe le Alii
Ma e paia, e paia, e paia Oe le Alii
E paia, e paia, e paia Oe le Alii
Tuʻu i le lagi
O loo afio oe i o matou loto
E paia, e paia, e paia Oe le Alii
E paia, e paia, e paia Oe le Alii (toe fai)
E paia Oe le Alii
—Mark Mallett, mai Ia silafia e le Alii, 2005©
Faamanuiaga Faaleagaga Uma
Faʻamanuia le Atua le Tama o lo tatou Aliʻi o Iesu Keriso, o Le ua faʻamanuiaina i tatou ia Keriso i faʻamanuiaga faʻaleagaga uma i le lagi… (Efe 1: 3)
Ou te fiafia e avea ma Katoliko. O le lautele - o le uiga o le "katoliko" - Ekalesia o le Barque lea na folau i le Penetekoso uma o le ala o le alofa tunoa ma le faaolataga. Ma e finagalo le Tama e avatu uma ia te oe, o faamanuiaga faaleagaga uma lava. O lou tofi lenei, o lou tofi o le ulumatua, pe a e “toe fanauina” ia Keriso Iesu.
I aso nei, o loo i ai se faalavelave patino ua tupu i totonu o le Lotu Katoliko lea ua tulai mai ai ni vaega eseese; o le tasi vaega e “faia”; o le isi o “Marian”; o le isi e “mafaufau”; o le isi e “toaga”; o le isi o le “evagelia”; o le isi o le “aganuu”, ma isi. O le mea lea, e i ai i latou ua na ona talia le poto o le Ekalesia, ae teena lona talitonuga sese; po o e talia ana tapuaiga, ae tetee i le talaiga; po o e na te aumaia le faamasinoga tonu, ae le amanaiaina le mafaufau loloto; po'o i latou e fiafia i a tatou tu ma aga, ae teena le tulaga fa'aletagata.
Vaai faalemafaufau i se maa o lafoina i totonu o se vaituloto. O lo'o i ai le ogatotonu, ona iai lea o galugalu. O le teenaina o se vaega o faamanuiaga a le Tama e tutusa lava ma le tuuina o oe lava i luga o se tasi o galu, ona aveese atu lea i le tasi itu. E pei ona maua e le e tu i le ogatotonu mea uma: ola uma o le Atua ma faamanuiaga faaleagaga uma ea i latou, fafagaina i latou, faamalosia i latou, tausia i latou, ma faamatuaina i latou.
O se vaega o lenei fa'amalologa, o le aumaia lea o oe i se faaleleiga ma le Tina o le Ekalesia lava ia. E matua faigofie lava ona "tuu" e tagata i lenei vaega po o lena vaega. Latou te soona fiailoa, matou te fai atu ai; pe latou te soona fai faamalosi; faamaualuga tele; e amioatua tele; mālūlū tele; lagona tele; ogaoga tele; foi lenei po o lena foi. O le manatu ua sili atu ona tatou “paleni” ma “matua” ma, o lea, e le manaomia ai lena vaega o le olaga faale-Ekalesia, e iu ina tatou teenaina, ae le o meaalofa na faatauina e Keriso i Lona Toto.
E faigofie lava: o le a le mea o taʻu mai e le Tusi Paia ma aoaoga a le Ekalesia ia i tatou, aua o le Siufofoga lena o le Leoleo Mamoe Lelei o loʻo tautala leotele ma manino ia te oe i le taimi nei e ala mai i Aposetolo ma o latou sui:
O lē fa‘alogo ‘iā te ‘outou e fa‘alogo mai o ia ‘iā te a‘u. O lē e teena ‘outou, ‘ua tete‘e mai o ia ‘iā te a‘u. A o lē e teena aʻu, ua teena e ia lē na auina mai aʻu. (Luka 10:16) …O lea le ʻauuso e, ia outou tutū mausalī ma taofimau i uputuu na aʻoaʻoina ai outou, a lē o se upu tuugutu po o se tusi a matou. ( 2 Tesalonia 2:15 .)
O e tatala atu ea i uiga o le Agaga Paia? Pe e te taliaina uma aoaoga a le Ekalesia, pe na o aoaoga e fetaui ma oe? E te opoina Maria o lou tina foi? E te teena ea valoaga? E te tatalo i aso uma? Pe e te molimau atu i lou faatuatua? Pe e te usitai ma ava i ou taitai, o au ositaulaga, epikopo, ma pope? O nei mea uma ma isi mea o loo manino mai i le Tusi Paia ma aoaoga a le Ekalesia. Afai e te teena nei “meaalofa” ma fausaga ua tofia mai le lagi, o lona uiga ua e tuua se mavaevae faaleagaga i lou olaga lea e mafai ona faateleina ai manu’a fou ma ono malepe ai lou faatuatua.
Ou te lei feiloai lava i se Katoliko atoatoa, Kerisiano, patele, epikopo, po o pope. Ua e maua?
O le Ekalesia, e ui ina paia, ae ua tumu i tagata agasala. Ia tatou mumusu e amata atu i lenei aso ona faaaoga faaletonu o le au paia po o le pule aoao e fai ma alofaga e teena ai meaalofa a le Tama. O le uiga lotomaulalo lea e tatau ona tatou tauivi ai pe afai tatou te mananaʻo moni i lenei solomuli faamalolo e aumaia ia i tatou le atoatoaga o le ola i le Atua:
Afai e i ai se faamalosiauga ia Keriso, soo se faamafanafanaga i le alofa, soo se auai i le Agaga, soo se agaalofa ma le alofa mutimutivale, ia faaatoatoaina lo’u olioli i le i ai o le mafaufau e tasi, ma le alofa e tasi, lotogatasi i le loto, ma le mafaufau i le mea e tasi. Aua le faia se mea ona o le manatu faapito po o le faamaualuga; na i lo lea, ia manatu ma le lotomaulalo e sili atu isi nai lo o outou lava, e le taitasi ma vaavaai mo lona lava lelei, ae [faapea foi] tagata uma mo le lelei o isi. ( Fili 2:1-4 .)
Ulufale i le ogatotonu.
Faaalu sina taimi e tusi ai i lalo i lau api talaaga pe faapefea ona e tauivi ma le Ekalesia i aso nei. E ui o lenei solomuli e le mafai ona alu i fesili uma atonu o ia te oe, o lenei upega tafaʻilagi, The Now Word, e tele tusitusiga e faʻatatauina toetoe o fesili uma i luga. feusuaiga a tagata, Tu ma Aganuu Paia, o meaalofa tausaafia, le matafaioi a Maria, faievagelia, o “taimi e gata ai”, faaaliga tumaoti, ma isi, ma e mafai ona e su'esu'eina saoloto i masina o i luma. Ae mo le taimi nei, tau lava o le faamaoni ia Iesu ma taʻu atu ia te Ia le mea o loʻo e tauivi ai. Ona tuu atu lea o le faatagaga i le Agaga Paia e taʻitaʻia oe i le upu moni, ma e leai se mea na o le upumoni, ina ia mafai ona e maua "faamanuiaga faaleagaga uma" ua teuina e le Tama mo oe.
A afio mai o Ia, o le Agaga o le upumoni, o le a Ia taitaiina oe i upumoni uma. ( Ioane 16:13 )
Tatalo: Le Nofoaga Tutotonu o Lou Olaga Faaleagaga
E le mafai e se tasi ona faamutaina se faamalologa e aunoa ma le tautala e uiga i auala ua saunia e le Atua mo oe i aso taʻitasi faamalologa ma ia faatumauina oe i le totonugalemu ia te Ia. A maeʻa lenei solomuli, e ui lava i amataga fou ma matagofie, o le a faʻaauau pea ona faʻaalia e le olaga ona ta, manuʻa fou, ma luitau. Ae o lea ua tele au mea faigaluega i le auala e taulimaina ai tiga, faamasinoga, fevaevaeaiga, ma isi.
Ae o loʻo i ai se meafaigaluega e tasi e matua taua i lou faʻamalologa faifaipea ma le faatumauina o le filemu, ma o lena tatalo i aso uma. E, uso e ma tuafafine pele, faamolemole, faatuatuaina le Ekalesia Tina i lenei mea! Talitonu i le Tusi Paia i lenei mea. Talitonu i le aafiaga o le Au Paia. O le tatalo o le auala lea tatou te tutumau ai i le Vine o Keriso ma taofia ai mai le magumagu ma le oti faaleagaga. “O le tatalo o le ola lea o le loto fou. E tatau ona faaosofia ai i tatou i taimi uma.”[1]Catechism o le Katoliko Ekalesia, l. 2697 E pei ona fetalai mai lo tatou Alii lava Ia, "a aunoa ma aʻu e le mafai ona e faia se mea." [2]John 5: 15
Ina ia faamaloloina manu'a o le agasala, e manaomia e le tane ma le fafine le fesoasoani a le alofa tunoa e le teena e le Atua i lona alofa tunoa e le i'u ia i latou... O le tatalo e auai i le alofa tunoa tatou te manaomia... O le faamamaina o le loto e manaomia ai le tatalo... —Catechism o le Ekalesia Katoliko (CCC), n. 2010, 2532
Ou te tatalo i le faagasologa masani o lenei solomuli, ua e aoao e talanoa ma le Atua “mai le loto.” Ua e talia moni o Ia o lou Tama, o Iesu o lou Uso, o le Agaga o lou Fesoasoani. Afai ua e maua, ia talosia o le tatalo i lona uiga ua talafeagai nei: e le o ni upu, ae o le mafutaga. E faatatau i le alofa.
O le tatalo o le feiloaiga lea o le fia inu o le Atua ma i tatou. E fia inu le Atua ina ia tatou fia feinu ia te ia… O le tatalo o le mafutaga ola lea a le fanau a le Atua ma lo latou Tama o lē e sili ona lelei, ma lona Alo o Iesu Keriso ma le Agaga Paia. —CCC, n. 2560, 2565
Fai mai Sagato Teresa o Avila, “O le tatalo manatunatu i lo’u manatu e leai lava se isi mea na o se fefaasoaai vavalalata i le va o uo; o lona uiga o le faaalu soo o le taimi e tuua ai na o Ia o lē ua tatou iloa e alofa ia i tatou.”[3]Sagato Teresa o Iesu, Le Tusi o Lona Olaga, 8,5 i totonu O Galuega Aoina a St. Teresa o Avila
O le tatalo manatunatu loloto e saili atu ia te Ia “le ua alofaina e lo’u agaga.” —CCC, 2709
O tatalo i aso uma e tafe mai ai le Sua o le Agaga Paia. E aumaia ai le alofa tunoa i totonu e fa'amamāina ai i tatou mai pa'ū ananafi, ma fa'amalosia ai i tatou mo lenei aso. E aoao mai ai i tatou a o tatou faalogo atu i le Afioga a le Atua, o le “pelu a le Agaga”[4]cf. Efe 6:17 e tuia ai o tatou loto[5]cf. Epe 4:12 ma galueaiina o tatou mafaufau ia avea ma eleele lelei mo le Tama e luluina ai le alofa tunoa fou.[6]cf. Luka 8: 11-15 O le tatalo e faafouina ai i tatou. E suia ai i tatou. E faamaloloina ai i tatou, ona o se feiloaiga ma le Tolutasi Paia. O lea la, o le tatalo o le mea lea e aumaia ai i tatou i lena mea mapu na folafola mai e Iesu.[7]cf. Mata 11:28
Filemu ma iloa o aʻu o le Atua! (Salamo 46:11)
Afai e te manaʻo ina ia lē faalavelavea lena “malologa,” ona “tatalo e lē aunoa ma le vaivai.”[8]Luka 18: 1
Ae e le mafai ona tatou tatalo "i taimi uma" pe afai tatou te le tatalo i taimi patino, ma le loto i ai ... o le olaga tatalo o le masani lea o le i ai i le afioaga o le Atua paia e tolu ma le mafutaga ma Ia. O lenei mafutaga o le olaga e mafai lava ona mafai ona, e ala i le Papatisoga, ua uma ona tatou faatasi ma Keriso. —CCC, n. 2697, 2565
Ma le mea mulimuli, o le tatalo o le a nofoaga tutotonu tatou toe foi i le soifua o le Atua ma le Ekalesia. E totonugalemu ai i tatou i le Finagalo Paia, lea e sau mai le loto e faavavau o le Tama. Afai e mafai ona tatou aoao e talia le Finagalo Paia i o tatou olaga ma “ola i le Finagalo Paia” — faatasi ai ma mea lelei uma ma mea leaga uma e oo mai ia i tatou—ona, moni lava, e mafai ona tatou malolo, e oo lava i lenei itu o le faavavau.
O le tatalo o le mea lea e aʻoaʻoina ai i tatou i le taua i aso uma, o le Atua o lo tatou saogalemu, o Ia o lo tatou malu, o Ia o lo tatou malu, o Ia o lo tatou 'olo.[9]cf. 2 Samu 22:2-3; Sl 144:1-2
Faʻamanuia le ALII loʻu papa,
o lē na te a‘oa‘oina o‘u lima i le tau‘a,
o'u tamatamailima mo le taua;
O loʻu puipuiga ma loʻu ʻolo,
loʻu 'olo malosi, loʻu faʻaola;
O loʻu talita, ou te sulufaʻi atu i ai… (Salamo 144:1-2)
Tatou faaiu la i lenei tatalo… ma mulimuli ane, na ona malolo mo sina taimi i aao o le Tama, i le totonugalemu o Lona finagalo.
Na'o 'Oe
Ua na o Oe, ua na o Oe e malolo ai lo’u agaga
Ua na o Oe, ua na o Oe e malolo ai lo’u agaga
A aunoa ma Oe e leai se filemu, leai se saolotoga i lo'u agaga
Le Atua e, o oe o loʻu ola, o laʻu pese ma loʻu ala
O oe o lo'u Papa, o Oe o lo'u malu
O oe o lo'u malutaga, ou te le faalavelaveina
O oe o lo'u Malosi, o oe o lo'u Saogalemu
O oe o lo'u olo, ou te le atuatuvale
Na'o 'Oe
Ua na o Oe, ua na o Oe e malolo ai lo’u agaga
Ua na o Oe, ua na o Oe e malolo ai lo’u agaga
A aunoa ma Oe e leai se filemu, leai se saolotoga i lo'u agaga
Le Atua e, ave aʻu i lou finagalo, ma aua neʻi tuʻuina aʻu e alu
O oe o lo'u Papa, o Oe o lo'u malu
O oe o lo'u malutaga, ou te le faalavelaveina
O oe o lo'u Malosi, o oe o lo'u Saogalemu
O oe o lo'u olo, ou te le atuatuvale
Le Atua lo'u Atua, ou te naunau ia te oe
Ua le mapu lo'u loto seia oo ina nofo ia te Oe
O oe o lo'u Papa, o Oe o lo'u malu
O oe o lo'u malutaga, ou te le faalavelaveina
O oe o lo'u Malosi, o oe o lo'u Saogalemu
O oe o lo'u olo, ou te le faalavelaveina (toe fai)
O oe o lo'u olo, ou te le atuatuvale
O oe o lo'u olo, ou te le atuatuvale
Na'o 'Oe
—Mark Mallett, mai Laveai mai ia te au, 1999©
E malaga ma Mareko i le Lenei le Upu,
kiliki i luga le fuʻa i lalo e lesitala.
O lau imeli o le a le faʻasoaina i se tasi.
Lenei i luga ole Telegram. Kiliki:
Mulimuli ia Mareko ma "faʻailoga o taimi" i aso uma i luga o le MeWe:
Mulimuli i tusitusiga a Mareko iinei:
Faʻalogo ile mea lea:
