O Le Papatiso ma Molimau e Toalua

Ua Aveina Elia i se Kariota Afi, e Giuseppe Angeli, pe tusa o le 1740

A o aveina aʻe le perofeta o Elia
i le lagi i totonu o se kariota afi,
ua ia foaʻi atu lona ofu tele i le perofeta o Elisaia,
lona soo talavou.
Ua fesili atu Elisaia ma le lototoa
mo se "vaega faalua"
o le agaga o Elia. (tagai i le 2 Tupu 2:9-11)

I o tatou taimi, o soo uma o Iesu
ua valaauina e molimau faaperofeta
faasaga i le aganuu o le oti,
pe o se vaega itiiti o le ofu tele pe o se vaega tele.
—Michael D. O'Brien

I Sa ou tatalo i luma o le Faʻamanatuga Faʻamanuia i le falelotu tumaoti a loʻu faʻatonusili, ae o upu, e foliga mai i fafo atu o aʻu, na oso aʻe i loʻu loto:

O lea ou te avatu ia te oe le galuega a Ioane le Papatiso.

A o oʻu mafaufau loloto i le uiga o lenei mea, sa ou mafaufau i upu a le Papatiso lava ia i le Talalelei:

O aʻu o le leo o le alaga i le toafa, 'Faasaʻo le ala o le Alii'…

O le taeao na sosoʻo, na tuʻituʻi mai le faitotoʻa o faitotoʻa, ona valaʻau mai lea o le failautusi ia te aʻu. Na tu mai iina se toeaina, na faaloaloa mai lona lima ina ua uma le matou faafeiloaiga.

“O lenei mea mo oe,” o lana tala lea. “O se fa'ailoga muamua o Ioane le Papatiso. "

O le uiga autū o lenei mea o le a faʻaalia i tausaga o lumanaʻi e pei o le apoapoaʻiga a Sagato Ioane Paulo II ia i tatou le autalavou i le 2002 o le a avea ma autu autū o lenei galuega faaaposetolo ma mulimuli ane o loʻu valaauga fou:

Le au talavou talavou, e tatau lava ia te oe ona avea ma tagata leoleo o le taeao ua latou faʻailoa mai le afio mai o le la o ai le Keriso Toe tu mai! —POPE IOANE PAULO II, Savali a le Tama Paʻia i le Autalavou a le Lalolagi, XVII Lalolagi Autalavou, n. 3; (Mata. 21: 11-12)

O lenei valaaulia, na ia taʻua mulimuli ane, o le a faailogaina e le manaʻoga mo le faamaoni uma i le Tama Paia ma le Ekalesia a Keriso, ma se mautinoa faamaturoina i le laa i luma i se auala faaperofetaga e faalauiloa le Tafao Ata.

Ua faʻaalia e le talavou latou lava mo Roma ma mo le Ekalesia o se meaalofa faʻapitoa a le Agaga o le Atua… Ou te leʻi faatali e fesili ia latou e faia se filifiliga maʻoti o le faʻatuatua ma le ola ma tuʻuina atu ia i latou se galuega taua: ia avea ma "leoleo o le taeao" i le amataga o le meleniuma fou. —POPE IOANE PAULO II, Novo Millennio Inuentee, o le.9

Atonu e le o se mea na tupu fua le faʻafuaseʻi o le potu lona lua na tapunia faʻatasi ma Ioane le Papatiso, o le tagata maturo o Polani o St. Hyacinth. Na lauiloa o ia o le "Aposetolo o le itu i Matu". Ou te nofo i Kanata… ma o loʻu tamamatua o le Polani.

Sa ou lofituina a’o o’u uuina i lo’u lima se fasi ivi o Ioane le Papatiso — o le ivi lava lea na “oso” i le manava o Elisapeta ina ua faafeiloai atu Maria. O le ivi lava lea na faaloaloa mai e papatiso ai Iesu, lo tatou Faaola ma le Alii. O le ivi lava lea na tumau mausali i le faatuatua e pei o le Papatiso na vavae ese lona ulu i le poloaiga a Herota.

I le Talalelei o le asō, ua tatou faitau ai i le afio mai o Elia ma le auala na faataunuuina ai, i se vaega, ia Ioane le Papatiso. O mea nei e mai loʻu mafaufau loloto i ai. Ina ua foʻi mai Elia:

Ina ua foʻi mai Elia

O ia o se tasi o perofeta e sili ona lauiloa o le Feagaiga Tuai. O le mea moni, o lona iʻuga iinei i le lalolagi e toetoe lava a pei o se tala faʻafagogo ona, ia… e leai sona iʻuga.

A o la savavali pea ma talatalanoa, ona faafuaseʻi mai lea o se kariota afi ma solofanua afi i le va o i laʻua; ona alu aʻe lea o Elia i le lagi i se asiosio. (2 Kings 2: 11)

Elia ma Elisaia, saunia e Michael D. O'Brien

Ua aʻoaʻo mai i uputuu, na aveina Elia i le “parataiso” lea na faasaoina ai o ia mai faiga piʻopiʻo, ae o lana matafaioi i le lalolagi e leʻi uma.

Na aveina oe i luga i se asiosio afi, i totonu o se kariota ma solofanua afi. Ua atofaina oe, ua tusia, i le taimi o le a oo mai e faamuta ai le toasa a o lei oo mai le aso o Ieova, e toe faafoisia ai loto o tamā i a latou fanau, ma toe faatuina ituaiga o Iakopo. ( Siraka 48:9-10 .)

Ua faapena foi ona faaleoina e le perofeta o Malaki lenei autu, ua tuuina mai ai se taimi sili atu ona sao:

O lenei, ou te auina atu ia te outou o Elia le perofeta, a o lei oo mai le aso o le Alii, o le aso tele ma le matautia; e liliu e ia loto o tamā i a latou fanau, ma loto o fanau i o latou tamā; ne’i ou alu atu ma taia le nuu i le faafanoga. (Mala 3: 23-24)

Tela la, ne fakamoe‵moe malosi a tino Isalaelu me ka fai a Elia mo fai se tino tāua telā ka aumai ne ia te faka‵fouga o Isalaelu, ke folafola atu te pulega a te Mesia telā e fakamoe‵moe ki ei. O lea, i le taimi o le galuega a Iesu, sa masani ona fesiligia e tagata pe moni o Ia o Elia. Ma ina ua faasatauroina lo tatou Alii, sa oo lava ina valaau atu tagata, "Faatali, sei tatou vaai pe sau Elia e laveai ia te ia." ^[1]cf. Mata 27:49

Elia i le Agaifanua

O le faamoemoe o le a toe foʻi mai Elia, e pei ona taʻua, na taʻu manino mai e Tama o le Ekalesia ma Fomaʻi. Ma e le gata ia Elia, a o Enoka, o le na le oti foi, ae "na faaliliuina i le parataiso, ina ia mafai ona ia tuuina atu le salamo i nuu." ^[2]cf. Sirako 44:16; Douay-Rheims Sa tusia e St. Irenaeus (140-202 AD), o se tagata aʻoga a St. Polycarp, o lē na avea ma soo tuusaʻo o le Aposetolo o Ioane:

Fai mai le au soo o le au Aposetolo, o i latou (Enoka ma Elia) o o latou tino ola na ave aʻe mai le lalolagi, ua tuuina i se lalolagi parataiso, lea o le a latou nonofo ai seia oo i le iuga o le lalolagi. —St. Irenaeus, Adversus Haereses, Liber 4, Cap. 30

i tafatafa o le Falesa o Anagni, pe tusa o le 1250

Na fa'amaonia mai e St. Thomas Aquinas e faapea:

Na siitia Elia i luga o le ea, ae le o le lagi faavaitaimi, o le nofoaga lea o le Au Paia, ma sa faapena foi ona aveina atu Enoka i se parataiso terasitila, lea e talitonuina, o le a nonofo faatasi ai o ia ma Elia seia oo i le afio mai o le lagi. Anetikeriso. -Summa Theologica, iii, Q. xlix, art. 5

O lea, na vaai ai Tamā o le Ekalesia iā Elia ma Enoka o le faataunuuga o “molimau e toʻalua” o loo faamatalaina i le Faaaliga 11.

O molimau la e toʻalua, e ao ona la folafola le tolu ma le 'afa tausaga; ma o le Anetikeriso o le a tau ma le au paia i le toega o le vaiaso, ma faatafunaina le lalolagi… —Hippolytus, Tama o le Ekalesia, O Galuega Lautele ma Fasimea o Hippolytus, "O le faʻamatalaina e Hippolytus, epikopo o Roma, o faʻaaliga a Tanielu ma Nepukanesa, na maua faʻatasi", n.39

Ae faapefea fetalaiga a Iesu e faatatau iā Elia ua uma ona sau?

“E sau lava Elia ma toe fa’afo’isia mea uma; a ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘ua uma ‘ona sau Elia, ‘ae le‘i iloa o ia e i latou, a ‘ua latou faia ‘iā te ia mea uma na latou loto i ai. E fa‘apea fo‘i ‘ona puapuagātia le Atali‘i o le Tagata e o latou lima.” ‘Ona iloa ai lea e le ‘au so‘o o Ioane le Papatiso o lo‘o fetalai atu o ia ‘iā te i latou. (Mata 17: 11-13)

Elia ma le Papatiso

Ua saunia e Iesu le tali lava ia: Elia o le a oʻo mai ma e iai ua sau. O lona uiga, o le toefuataiga o Iesu na amata i Lona soifua, maliu, ma le toetu, na fofogaina e Ioane le Papatiso. Ae o Ia lava tino lilo e fa'amae'aina ai le galuega o le togiola, ma o le mea lea o le a folafolaina atu e le tagata, o Elia. Fai mai le perofeta o Malaki o le a sau o ia aʻo leʻi o le “aso o le Alii”, e lē o se vaitaimi e 24 itula, ae o loo faasino faafaatusa i le Tusi Paia o se “afe tausaga.” ^[3]ff. Lua Aso Tele O le “vaitaimi o le filemu” la, o le toefuataiga lea o le Ekalesia ma le lalolagi, o le sauniuniga o le Faaipoipoga a Keriso lea e fesoasoani ai Molimau e Toalua e aumaia e ala i la latou faauilavea maoae i le tumutumuga o le leaga.

… pe a tosina atu e le Atalii o le Malaia le lalolagi atoa i lona faamoemoega, o le a auina atu Enoka ma Elia ina ia mafai ona la faafememeaiina Le Tiapolo. —St. Efrema, Suria, III, Kolo. 188, Sermo II; cf. dailycatholic.org

Atalii Fa'amaumau, Rembrandt (1661–1669)

“A o lumanai” le Aso o le Alii, po o lona tumutumuga, o le a faaali mai ai Elia ma liliu loto o tama i o latou atalii, o lona uiga, o tagata Iutaia i le Alo, o Iesu Keriso. ^[4]ff. Le Sau Galu o Unitey E faapena foʻi, o le a talaʻi atu Enoka i Nuu Ese “seia oo ina oo mai le aofaʻi atoa o Nuuese.” ^[5]cf. Rom 11: 25

Enoka ma Elia… ola e oʻo lava i le taimi nei ma o le a ola pea seʻia oʻo mai i latou e teteʻe ia Anetikeriso lava ia, ma faʻasao le au filifilia i le faʻatuatua ia Keriso, ma i le iuga o le a faʻaliliuina tagata Iutaia, ma e mautinoa lava e leʻi taunuʻu lenei mea. —St. Robert Bellarmine, Liber TetiusP. 434

Ae e pei lava ona “faatumuina Ioane le Papatiso i le Agaga Paia talu mai lona manava” ma agai i luma “i le agaga ma le mana o Elia,” ou te talitonu foi o loo faatuina e le Atua se autau laiti o “molimau.” O agaga o loo faia i le manava o lo tatou Tina Paia e o atu i luma i le agaga ma le mana i lalo o le ofu faavaloaga o Elia, o Ioane le Papatiso. O St. Pope Ioane XXIII o se tasi o ia agaga na lagona le valaauina e amata le toefuataiga o tagata o le Atua, ina ia avea i latou ma tagata paia ua saunia e fetaiai ma le Faatoafaiava:

O le galuega a Pope Ioane e faʻamaualalo o le "saunia mo le Alii o tagata lelei atoatoa," lea e tutusa lelei lava ma le galuega a le Papatiso, o ia o lona lagolago ma le na ia taʻuina lona suafa. Ma e le mafai foi ona tatou mafaufau i se tulaga maualuga ma sili atu lona taua i lo le manumalo o le filemu faa-Kerisiano, o le filemu o le loto, filemu i le fegalegaleaiga lautele, i le ola, soifua lelei, i le va fealoaloai, ma i le usoga o malo . — POPE IOANE XXIII, Le Manuia Moni a Kerisiano, Tesema 23rd, 1959; www.catholiccultural.org

E taua foi le faapea mai o le Our Lady of Medjugorje na sau i lalo o le igoa "Masiofo o le Filemu”— o faaaliga na amata i le aso o le tausamiga o Ioane le Papatiso. O nei faailoga uma e ono avea ma muaʻi taʻimua mo le toe foʻi mai o Elia, ma atonu e vave atu nai lo le manatu o le toʻatele.