Le Lauga sili ona taua

E tusa lava pe tatou po o se agelu mai le lagi
e tatau ona folafola atu ia te outou se tala lelei
e ese mai i le na matou talaʻi atu iā te outou,
ia malaia lena!
(Kala 1: 8)

O LOO na faaalu ai tausaga e tolu i aao o Iesu, ma faalogologo lelei i Ana aoaoga. Ina ua afio a'e o Ia i le Lagi, sa Ia tuu atu ia i latou se “tofiga sili” i “Ia fai nuu uma lava ma soo… ma aoao atu ia te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai ia te outou” ( Mata 28:19-20 ). Ona Ia auina atu lea o le “Agaga o le upu moni” e taʻitaʻia ma le lē sesē a latou aʻoaʻoga (Ioane 16:13). O le mea lea, o le uluai lauga a le Au Aposetolo o le a mautinoa lava le taua, e faatulaga ai le taitaiga o le Ekalesia atoa… ma le lalolagi.

O le a la le tala a Peteru??

Le Uluai Lauga

O le motu o tagata ua uma ona “maofa ma fememeai,” talu ai na o mai le au Aposetolo mai le afeafe pito i luga ma tautatala i gagana eseese.^[1]ff. Le Meaalofa o Gagana Eseese ma Sili atu i le Meaalofa o Gagana — gagana sa le iloa e nei soo, a ua malamalama tagata ese. E le o ta’u maia ia i tatou le mea na fai mai ai; ae ina ua amata ona tuuaia e le au tauemu le au Aposetolo i le onanā, o le taimi lena na folafola atu ai e Peteru lana uluai lauga i tagata Iutaia.

Ina ua uma ona aoteleina mea na tutupu, e pei o le faasatauroga, maliu, ma le toetu mai o Iesu ma le auala na faataunuuina ai e nei mea le Tusi Paia, sa “tuia loto” tagata.^[2]Galuega 2: 37 Ia, e tatau ona tatou malolo mo sina taimi ma mafaufau i la latou tali. O Iutaia lava ia e tasi na taupulepule i le faasatauroga o Keriso. Aiseā na faafuaseʻi ai ona tuia o latou loto i upu faatalitonu a Peteru na i lo le faamūina o i latou i le ita? E leai se isi tali talafeagai e ese mai le mana o le Agaga Paia i le folafolaina o le Upu a le Atua.

E moni lava, o le afioga a le Atua e ola ma aoga, sili atu lona maai nai lo se pelu itu-itu, e oʻo lava i le va o le agaga ma le agaga, soʻoga ma ponaivi, ma mafai ona malamalama i manatunatuga ma mafaufauga o le fatu. (Eperu 4: 12)

O le sauniuniga sili ona atoatoa a le faievagelia e leai se aoga e aunoa ma le Agaga Paia. A aunoa ma le Agaga Paia e leai se malosi o le gagana sili ona faatalitonuina i le loto o le tagata. —POPE ST. PAULO VI, Evangelii Nuntiandi, Le. 75

Aua nei galo ia i tatou lenei mea! E oo lava i le tolu tausaga i aao o Iesu—i Ona aao lava! — sa le lava. Sa taua le Agaga Paia i la latou misiona.

O lona uiga, na taʻua e Iesu lenei sui lona tolu o le Tolutasi o le “Agaga o upu moni.” O lea la, semanū e lē aogā foʻi upu a Peteru pe ana ia lē usiusitaʻi i le poloaʻiga a Keriso e aʻoaʻo atu “mea uma ua ou poloaʻi atu ai iā te outou.” Ma o lea ua oo mai ai, le Tofi Sili po o le "talalelei" i se faaupuga puupuu:

Ua tuia i latou, ma ua latou fesili atu iā Peteru ma isi aposetolo, “Oʻu uso e, se a se mea matou te faia?” ‘Ua fai atu Peteru ‘iā te i latou, “Ia salamo ma ia papatisoina outou uma taitoatasi, i le suafa o Iesu Keriso mo le faamagaloina o a outou agasala; ma o le a outou maua le meaalofa o le Agaga Paia. Auā ‘ua faia le folafolaga ‘iā te ‘outou ma a ‘outou fānau, ‘atoa ma i latou uma o mamao, o ē e vala‘auina e le Ali‘i lo tatou Atua.” (Galuega 2: 37-39)

O lena fuaiupu mulimuli e taua tele: o loo taʻu mai ai ia i tatou o le folafolaga a Peteru e le gata mo i latou ae mo i tatou, mo tupulaga uma o e "mamao." O lea la, e lē suia le feʻau o le Evagelia “i le taimi nei.” E le "tupu" ina ia leiloa lona uiga. E le fa'ailoa mai "mea fou" ae e fa'afouina pea i tupulaga ta'itasi ona o le Upu faavavau. O Iesu, le “Upu ua liu tino.”

Ona togi lea e Peteru le savali: “Laveai outou lava mai lenei tupulaga leaga.” (Galuega 2: 40)

O se Upu i le Upu: Salamo

O le ā le uiga moni o lenei mea mo i tatou?

O le mea sili, e tatau ona toe faaleleia lo tatou faatuatua i le mana o le Afioga a le Atua. O le tele o lauga faʻalelotu i aso nei e faʻatatau i felafolafoaiga, faʻatoesega, ma faʻalavelave faʻalelotu - o lona uiga, manumalo i finauga. O le tulaga mata'utia, o le fe'au tutotonu o le Tala Lelei ua mou atu i le vevesi o upu - ua leiloa le Upu! Ae o lesi foi itu, faasaʻoga faaupufai — siva faataamilo i matafaioi ma manaoga o le Talalelei—ua faaitiitia ai le savali a le Ekalesia i le tele o nofoaga i na o upu ma faamatalaga e le taua.

E finau Iesu, aua e finagalo o Ia mo lo tatou fiafia moni. —POPE JOHN PAUL II, Feʻau a le Autalavou mo le 2005, Vatican City, Aug. 27th, 2004, Zenit

Ma o lea ou te toe fai atu ai, aemaise lava i o tatou ositaulaga pele ma oʻu uso ma tuafafine i le galuega talaʻi: faʻafouina lo outou faʻatuatua i le mana o le folafolaina o le kerygma…

… o le folafolaga muamua e tatau ona tatagi pea lava pea: “E alofa Iesu Keriso ia te outou; Na ia tuuina atu lona ola e laveai ai oe; ma o lenei o loo nofo o Ia i ou tafatafa i aso uma e faamalamalamaina, faamalosia ma faasaoloto oe.” —POPE Farani, Evangelii Gaudium, Le. 164

E te iloa le mea tatou te fefefe ai? O le upu salamo. E foliga mai ia te au ua maasiasi le Ekalesia i aso nei i lenei upu, fefefe ne’i tatou faatiga i lagona o se tasi… we o le a teena pe a lē sauaina. Peitaʻi, o le uluaʻi lauga lea a Iesu!

Salamo, aua ua latalata mai le malo o le lagi. (Mata 4:17)

O le upu salamo o le a ki e tatalaina ai le faitotoa o le saolotoga. Aua na aoao mai e Iesu lena mea “Ai se tasi e agasala, o le pologa a le agasala.” ( Ioane 8:34 ) O lea la, o le “salamo” o le isi lea auala e faapea atu ai “ia saoloto!” O se upu e tumu i le mana pe a tatou folafola atu lenei upumoni i le alofa! I le lauga lona lua na faamaumauina a Peteru, na ia toe taʻua ai lana lauga muamua:

O le mea lea ia salamo ai, ma ia liua, ina ia soloiesea a outou agasala, ma ia foaiina mai e le Alii ia te outou o taimi e malolo ai... (Galuega 3: 19-20)

O le salamo o le ala lea i le faafouina. Ma o le a le mea o loʻo taoto i le va o nei tusi?

Afai tou te tausia aʻu poloaiga, ona tumau lea o outou i loʻu alofa, e pei ona ou tausia poloaiga a loʻu Tama ma tumau i lona alofa. ‘Ua ‘ou fai atu nei mea ‘iā te ‘outou, ‘ina ‘ia ‘iā te ‘outou lo‘u ‘oli‘oli ma ‘ia ‘ato‘atoa ai lo ‘outou ‘oli‘oli. (Ioane 15: 10-11)

O lea la, o le lauga muamua, ua uma ona puupuu, e mafai ona aoteleina: Salamo ma ia liua e ala i le tausia o poloaiga a Keriso, ma o le ae maua le saolotoga, faafouina ma le olioli i le Alii. E faigofie lava… e le faigofie i taimi uma, leai, ae faigofie.

O loo i ai le Ekalesia i aso nei ona o le mana o lenei Talalelei ua faasaolotoina ma suia ai le au agasala sili ona faamaaa i se tulaga ua latou loto e oti ona o le alofa ia te Ia o lē na maliu mo i latou. E matua manaomia lava e lenei tupulaga ona faalogo i lenei savali ua toe folafola atu i le mana o le Agaga Paia!

E le faapea o le Penetekoso na muta na avea ma se mea moni i le taimi atoa o le Ekalesia, ae matua tele lava manaʻoga ma faigata o taimi nei, matua tele lava le tafatafa o tagata agai i le lalolagi fealofani ma leai se malosi e ausia ai, lea iina e leai se faaolataga mo ia seʻi vagana ai le liligiina mai fou o le meaalofa a le Atua. —POPE ST. PAULO VI, Gaudete i Domino, Me 9th, 1975, Sect. VII