Lo matou Tamaitai o le Malamalama, mai se vaaiga i Arcātheos, 2017
TATOU Lady e sili atu nai lo naʻo se soʻo o Iesu poʻo se lelei faʻataʻitaʻiga. O ia o se Tina "tumu i le alofa tunoa", ma lenei maua ai se taua taua:
Na ia amataina le foafoaga fou. —POPE ST. JOHN PAUL II, "O le Emnity a Maria ia Satani sa Atoa"; Tagata lautele, Me 29th, 1996; ewtn.com
Mai le eleele lafulemu o lona manava na sau ai Iesu, le ulumatua o foafoaga. [1]cf. Kolo 1:15, 18 O Maria la, e le na o se isi tagata liliu mai i le Feagaiga Fou. O ia o le ki ina ia malamalama i o tatou taimi ma le fuafuaga a le Atua mo tagata, e le o le oti ma le faatafunaga, ae o le toe faatuina o le uluai faatulagaga o le foafoaga.
O le malamalama i le aʻoaʻoga moni a le Katoliko e faatatau i le Virgin Virgin Mary, o le a avea pea ma ki i le malamalama lelei i le mea lilo a Keriso ma le Ekalesia. —POPE PAULI VI, Tautalaga o le 21 Novema 1964: AAS 56 (1964) 1015
Aisea? Aua…
… O ia o le sili ona atoatoa foliga o le saʻolotoga ma o le faʻasaʻolotoga o tagata soifua ma le atulaulau. O ia o le Tina ma Faʻataʻitaʻiga e tatau ona vaʻai i ai le Ekalesia ina ia malamalama ai i lona atoaga le uiga o lana ia lava misiona. —POPE IOANE PAULO II, Redemptoris Mater, l. 37
I le tagata o Maria, tatou te maua ai le summa e uiga i “le fuafuaga o le mea lilo na natia i aso ua mavae” lea na taʻua e Paulo.
O LE FUAFUAGA PAIA
Ua vave ona agaʻi atu le lalolagi i le paʻu, mala, ma taua. E tula'i mai ai le fesili: o le a le fuafuaga a le Atua i nei mea uma?
O le manatu autū i le au Kerisiano faaevagelia, o le toe afio mai o Iesu ua lata mai ma o le a faataunuuina ai mea uma. Ae paga lea, o le tele o tusitala Katoliko i o tatou taimi ua latou faaaogaina lenei eschatology i se tasi tikeri po o se isi, ma o lea, ua leiloa pe le amanaiaina le "faailoga sili" ua aliali mai io tatou taimi: “se fafine ua ofu i le la.” [2]Faaaliga 12:2; cf. Le Marian Fua o le Afa
Ae o se faailoga e faasino i le ā?
Paia Mary… ua avea oe ma foliga o le Ekalesia aʻo le a oʻo mai ... —POPE FAAMATALAGA XVI, Fetalai Salvi, n.50
Ua tautala Sagato Paulo e uiga i lenei mea lilo i le au Kolose, o se mea lilo o loo i ai i le Tina Amuia.
O aʻu o se faifeʻau e tusa ai ma le tausiga a le Atua na tuʻuina mai ia te aʻu e faʻataunuʻuina mo outou le afioga a le Atua, o le mealilo natia talu mai anamua ma tupulaga ua mavae. ina ia matou tuuina atu tagata uma ia atoatoa ia Keriso. O le mea lea ou te galue ai ma tauivi, e tusa ma le faaaogaina o lona mana o galue i totonu ia te au. ( Kolo 1:25,29, XNUMX )
O iina, ua ia te oe le fuafuaga a le Atua mo le lumanai. E lē na o se faiga faaevagelia ina ia mafai ai ona “faaolaina” le toʻatele o tagata—e ui o le amataga lenā. E matua sili atu. ‘ina ‘ia maua le nu‘u o le Atua”atoatoa ia Keriso.” Ina ia toe faafoʻisia le tagata i lona mamalu muamua, lea na iloa e Atamu ma Eva, ma na faaulufaleina e Iesu ma Maria i le “foafoaga fou.”
… Naʻo latou na e fa… na foafoaina i le atoatoa, ma le agasala e leai se vaega o ia i latou; o latou olaga o ni oloa mai le Finagalo Paia ona o le ao o se fua o le la. E leai se mea na faʻalavelave i le va o le Finagalo o le Atua ma o latou tagata, ma o lea la latou gaioiga, na amata mai le. -Daniel O'Connor, Le Maota ma le faʻamaeʻaina o Malumalu uma, i. 8
O le “tagata” lea e finagalo le Atua e toe faafo’isia i le tagata, lea e toe nonofo atoatoa ai lana fanau i le finagalo o le Atua, po o le mea ua ta’ua e St. Paul. “le usiusitai i le faatuatua”:
… e tusa ma le faaaliga o le mea lilo na natia i aso ua leva, a ua faaalia mai nei e ala i tusitusiga faavaloaga ma, e tusa ma le poloaiga a le Atua e faavavau, ua faailoa atu i nuu uma. e aumaia ai le usitaʻi o le faʻatuatua, i le Atua poto e toʻatasi, e ala ia Iesu Keriso le viʻiga e faʻavavau faʻavavau lava. Amene (Loma 16: 25-26)
O Maria o le fa'ata po'o le fa'ata'ita'iga o lenei usita'i o le fa'atuatua aua, e ala mai ia te ia fiat, sa ia faatagaina le Finagalo o le Tama e ola ai 
ia atoatoa. Ma o le Finagalo o le Tama, o lona uiga, o le Upu a Tama, o Iesu. Ma o lea, ia Maria, ua uma ona faataunuuina atoatoa le mealilo o le faatuatua:
…o le mealilo ua natia mai tausaga ua mavae ma tupulaga ua mavae. A o lenei ua faaalia mai i ona tagata paia, o ē ua filifilia e le Atua e faailoa atu ai le tamaoaiga o le mamalu o lenei mea lilo i nuu ese; o Keriso i totonu ia te oe, le faamoemoe mo le mamalu. ( Kolo 1:26-27 )
Ua tatou toe vaai foi i le sini, o le fuafuaga paia, e lē na o le papatisoina o le toʻatele o tagata o ē, i se taui, e faatalitali ma le lē mautonu mo le oo mai o le Malo o le Atua i se aso e lē o iloa i le lumanaʻi. Nai lo o lea, e pule Iesu i totonu oi latou ua faapea ona faatuina o le Malo o le Atua “I le lalolagi e pei ona i ai i le Lagi.”
I le Foafoaga, O laʻu mea sili o le fausiaina o le Malo o Loʻu Loto i Laʻu foafoaga agaga. O loʻu autu autu o le faia ia taʻitoʻatasi foliga o le Tolutasi Paia e ala i le faʻatinoina o Loʻu Loto ia te ia. Ae o le aveʻesega a le tagata mai Loʻu Loto, na ou leiloa ai Loʻu Malo ia te ia, ma mo le 6000 tausaga umi na ou tau ai. —Iesu i le Auauna a le Atua Luisa Piccarreta, mai tusi a Luisa, Vol. XIV, Novema 6, 1922; Au Paia i le Finagalo Paia saunia e Fr. Sergio Pellegrini, faatasi ai ma le faamaoniga a le Archb Bishop o Trani, Giovan Battista Pérsiri, i. 35
O lo matou faʻamoemoe sili lea ma le matou talosaga, 'Ia oo mai lou malo!' - o se Malo o le filemu, faʻamasinoga ma le toʻafilemu, lea o le a toe faʻatuina ai le uluaʻi fealofani o le foafoaga. —STST. POPE JOHN PAUL II, Lautele Lautele, Novema 6, 2002, Zenit
Ua faatusaina e Sagato Paulo lenei liutino tagata o Iesu ma Lona Malo i totonu o le Ekalesia i le fanau a se tamaitiiti, ona tupu ai lea o lona matua.
Laʻu fānau e, o ia 'ou te toe galue ai seʻia faia Keriso i totonu o' outou. (Kala 4:19; Efe 4:13)
Ua faia e Iesu ni talafaatusa faapena ina ua Ia faatusaina le Malo o le Atua i le fatu o le sinapi, o le fatu aupito itiiti lea.
Ae a totōina, ona tupu aʻe lea, ma avea ma laau tetele ma tutupu aʻe lala tetele, ina ia mafai ai e manu felelei o le lagi ona mau i lona paolo… (Mareko 4:32).
O le mea lea, o le 2000 tausaga talu ai i le olaga o le Ekalesia e mafai ona vaaia o se tama ua tuputupu ae i se tagata matua, po o se laau o le sinapi ua fofola ona lala. Ae e leʻi aʻoaʻoina e Iesu faapea o le a iʻu ina avea le lalolagi atoa ma Katoliko ina ia oo mai ai le Malo o le Atua i le lalolagi atoaga. Nai lo o lea, o le a oo atu le Malo o le Atua i se tulaga i totonu o Lona toe vaega ina ia iu ina taunuu le mealilo o le togiola i le tulaga e saunia ai e le Alii se Faaipoipoga mo ia lava (se virtual kopi o Maria).
O se tuʻufaʻatasia o le natura lava e tasi ma le tuʻufaʻatasia o le lagi, seʻi vagana ai le parataiso o le ie pupuni e nana ai le Atua Faʻamutaina —Iesu ia Venerable Conchita; Savali Faatasi Ma Iesu, Ronda Chervin, taʻua i totonu Le Maota ma le faʻamaeʻaina o Malumalu uma, i. 12
E toe faapea foi, o le fuafuaga lilo tonu lea na faaalia e le Alii ia St. Paulo:
… na ia filifilia i tatou ia te ia, a o lei faavaeina le lalolagi, ina ia paia ma le pona i ona luma… ua ia faailoa mai ia te i tatou le mea lilo o lona finagalo, e tusa ma lona finagalo malie na ia tuuina mai ia te ia o se fuafuaga mo le Atua. atoaga o taimi, e tuufaatasia ai mea uma ia Keriso, i le lagi ma le lalolagi… ina ia tuuina atu e ia ia te ia le ekalesia i le matagofie, e aunoa ma se ila, po o se maanuminumi, po o se mea faapena, ina ia paia o ia ma le pona. ( Efe 1:4-10; 5:27 ).
Ma toe faapea foi, o St. Paulo o loo faamalamalama mai le faamoemoega o le Alii ia Tito—ia faia se nuu e ola i le Finagalo Paia:
… tatou te faatalitali i le faamoemoe manuia, o le faaali mai o le mamalu o le Atua silisili ma lo tatou Faaola o Iesu Keriso, o le na foaiina mai o ia e ia lava mo i tatou e laveai ai i tatou ai le amioletonu uma lava, ma ia faamamāina mo ia lava le nuu e pei o ona lava tagata, o loo naunau e fai le mea e tatau ona fai. lelei. ( Tito 2:11-14 ).
E manino le gagana: “i le lagi ma le lalolagi.” E toetoe lava o le gagana lava lea e tasi na faaaoga e lo tatou Alii ina ua Ia aoao mai ia i tatou e tatalo mo Lana o le a faia i le lalolagi e pei ona faia i le lagi. O le oo mai o le Malo e tutusa lelei lava, ma le faia o le Finagalo o le Atua i le lalolagi pei ona faia i le Lagi.
… I aso uma i le tatalo a lo tatou Tama tatou te ole atu ai i le Alii: “Ia faia Lou finagalo i le lalolagi, e pei ona faia i le lagi” (Mata 6:10)…. ua tatou iloa o le "lagi" o iina e faia ai le finagalo o le Atua, ma o lena "lalolagi" avea ma "lagi" --ie, o le nofoaga o le i ai o le alofa, o le lelei, o le upu moni ma le matagofie faalelagi - pe a fai o le lalolagi ua faia le finagalo o le Atua —POPE BENEDICT XVI, Lautele aofia, Fepuari 1st, 2012, Vatican City
I le Lagi, o le Ekalesia Manumalo e le na o le faia o le finagalo o le Atua—latou e le finagalo o le Atua i lo latou ute ma tagata. O i latou o le alofa i totonu o le Alofa.
O lea la, o le mea ua saunia e foliga o lo tatou Fafine o le "alofa tunoa o mea alofa uma" pe a ulufale le Ekalesia i lona tulaga mulimuli o le faamamaina ina ia saunia e talia lona Tupu pe a afio mai o Ia. Faamasinoga Mulimuli.
O le Paia e leʻo iloa, ma o le a ou faʻailoa atu, lea o le a faʻatulagaina le teuteuga mulimuli, o le sili ona matagofie ma atamai i totonu o isi paʻia uma, ma o le a avea ma pale ma faʻamaeʻaina o isi uma paia. —Jesus i le Auauna a le Atua, Luisa Piccarreta, Manuscripts, Fepuari 8th, 1921; vaega mai Le Matagofie o Foafoaga, i. 118
O le fuafuaga lenei o augatupulaga uma: ia tofusia tagata uma i le usiusitai ia Keriso, o lea, ia toe faatuina ai le uluai lotogatasi o le foafoaga.
O le Foafoaga o le faʻavae o "fuafuaga faʻaola uma a le Atua,"… Na vaʻaia e le Atua le mamalu o le foafoaga fou ia Keriso. -CCC, 280
O lea, fai mai St. Paul, “O loo faatalitali le foafoaga ma le naunautai i le faaaliga o le fanau a le Atua” ma o “ua ōi i le tigā e oo mai lava i le taimi nei.” [3]Roma 8:19, 22 O le mea o loo faatalitali i ai le foafoaga, o le “usiusitaʻi o le faatuatua” lea na iloa atoatoa i le Taupou o Maria, le Eva Fou.
O Keriso le Alii ua uma ona nofotupu e ala i le Ekalesia, ae o mea uma o lenei lalolagi e lei tuuina atu ia te ia. -CCC, 680
O le galuega faʻaola a Keriso e leʻi toe faʻaleleia mea uma, ae na faʻafaigofieina le galuega o le faʻaola, na amataina ai le tatou faʻaolaina. E pei ona tofu sao tagata uma i le le usiusitaʻi o Atamu, e tatau foʻi ona tofu tagata uma ma le usiusitaʻi o Keriso i le finagalo o le Tama. E faʻatoa maeʻa le faʻaolaina pe a fefaʻasoaʻi uma tagata i lona usitaʻi. —Faa. Walter Ciszek, Na te Taʻitaʻia aʻu, itulau 116-117
Peitaʻi, seʻia oo ina faailoa mai e Keriso le “lagi fou ma le lalolagi fou” i le toetū mai o ē ua maliliu i le iʻuga o taimi, o le a tumau pea le taua i le va o le lelei ma le leaga o se tasi o “mea lilo mulimuli.” E ui i lea, e lē tatau i Kerisiano ona vaai i le gogolo o taua ma puapuaga o loo iai nei i atunuu o se faailoga o le iʻuga o le lalolagi, ae o le tigā o le tigā e tatau ona oo mai ina ia mafai ai ona fanau atoatoa le foafoaga fou iā Keriso—le lafu e tasi i lalo o le leoleo mamoe e toʻatasi. o e faalogo i Lona siufofoga, ma ola i Lona Finagalo Paia.
‘Ua fa‘aali mai fo‘i le fa‘ailoga tele i le lagi, o le fafine ‘ua ‘ofu i le la, ma le masina i lalo o ona vae, ma i lona ulu le paleali‘i o fetu e sefulu ma le lua. Sa tō o ia ma tagi leotele i le tigā a o tigā o ia e fanau. (Faaaliga 12:1)
Na saunia e le Atua lava ia e aumaia lena tulaga “fou ma le paia” o loʻo finagalo le Agaga Paia e faʻatamaola ai Kerisiano i le amataga o le tolu afe tausaga, ina ia "faia Keriso ma fatu o le lalolagi." —POPE IOANE PAULO II, Lauga i Tama Rogationist, l. 6, www.vatican.va
FAITAU FUAFUAGA
Tia Marian Dimension of the Storm
Le Afio Mai Fou ma le Paʻia Paia
E alofagia oe.
E malaga ma Mareko i le le Lenei le Upu,
kiliki i luga le fuʻa i lalo e lesitala.
O lau imeli o le a le faʻasoaina i se tasi.
Faamatalaga Faʻamatalaga
| ↑1 | cf. Kolo 1:15, 18 |
|---|---|
| ↑2 | Faaaliga 12:2; cf. Le Marian Fua o le Afa |
| ↑3 | Roma 8:19, 22 |