Manatu le Mafaatuatuaina

O LE UPU NEI I FAITAUGA TELE
mo Tesema 16th, 2013

Tusitusiga faʻa Liturgical iinei


Keriso i le Malumalu,
saunia e Heinrich Hoffman

 

 

MEA e te manatu afai e mafai ona ou taʻuina atu poʻo ai le Peresetene o le Iunaite Setete lima selau tausaga mai le taimi nei, aofia ai ma faʻailoga o le a muamua i lona fanau mai, le mea o le a fanau ai o ia, o le a lona igoa o le ai ai, o le a le gafa aiga o le a ia tupuga mai ai, pe faʻapefea ona faalataina o ia e se sui o lana kapeneta, mo le a le tau, pe faʻapefea ona sauaina o ia , le auala e faʻatinoina ai le oti, mea o le a fai mai ai i latou o siʻomia o ia, ma e oʻo foi ia te ia o le a tanu. O le faigata o le mauaina saʻo o se tasi o nei ata faʻatatau e vaʻai fetu.

Ae ui i lea, o nisi o alii na fananau mai i augatupulaga eseese ma nonofo i nofoaga eseese ua suia 300 valoaga [1]E sili atu i le 400 valoaga ua fuafuaina e nisi tagata popoto, e faalagolago i le faauigaina e uiga i le afio mai o le Mesia ma le auiliiliga tonu na ou faamatalaina i luga, ma sili atu. Afai e te manatu o faigata o loʻo i luga e maualuga, o lona uiga o faigata e mafai e le tagata e toʻatasi ona faʻataunuʻuina uma e tasi le tasi o na valoaga o le Feagaiga Tuai e le talitonuina.

Ae ui i lea, na faataunuuina e Iesu na mea, e aofia ai le faitauga muamua i le aso:

Ua ou vaai ia te ia, e ui e le o le taimi nei; ‘Ou te va‘ai atu ‘iā te ia, e ui lava ‘ina lē latalata mai: E alu a‘e le fetu mai ‘iā Iakopo, e alu a‘e fo‘i le to‘oto‘o mai ‘iā Isaraelu.

I le Evagelia, na fesiligia ai e le au faitaulaga sili ma le au toeaina Iesu po o le a le pule na te galue ai. O nei taʻitaʻi lotu, e sili atu i so o se tasi, sa tatau ona latou iloaina ua amata ona faataunuuina e Iesu valoaga o le Mesia ua leva ona faatalitali i ai. Aisea na le iloa ai e le au atamamai o na aso faailoga o taimi, ae peitai, o se faifaiva faatauvaa—o Peteru—na mafai ona faapea mai:

O oe o le Mesia, o le Alo o le Atua soifua. ( Mata 16:16 )

O se mataupu o le loto, e pei ona faaalia e Iesu ina ua Ia tatalo i le Tamā: “… e ui ina na e natia ia mea mai e popoto ma e ua aoaoina, ae ua e faaali atu i tamaiti." [2]Mati 11: 25

Ioe, tatou te tatalo i le Salamo o lenei aso:

Na te taʻitaʻia ē lotomaulalo i le faamasinoga tonu, + na te aʻoaʻo atu foʻi i ē lotomaulalo i lona ala.

E leai se eseesega i aso nei. O le soifuaga, mana, ma le faatasi mai o Iesu ua talitonuina ma lagonaina e le faitau miliona o tagata i le lalolagi atoa—o i latou ua i ai faailoga faafomai, ma i latou ua le aoaoina—saʻo aua latou te talitonu faatasi ma se faatuatua faatamaitiiti lea e “talatala” ai le faaaliga a le Atua.

… saili ia te ia ma le faamaoni o le loto; auā ‘ua maua o ia e ē lē tofotofo ‘iā te ia, ‘ua fa‘aalia fo‘i o ia i ē lē fa‘atuatua ‘iā te ia. ( Wis 1:1-2 )

Ma o le mea e sili ona Ia faaalia i tagata “lotomaualalo” o Ia o le alofa ma le alofa mutimutivale lava ia. O i latou na fetaiai ma Iesu i lenei auala ua suia: e tino mai ma e le mafaagaloina.

O i latou na feiloaʻi ma Iesu i le ala ua latou maua le olioli e lē mafai e se mea ma e lē mafai e se tasi ona aveesea. O Iesu Keriso o lo tatou olioli! —POPE FRANCIS, Aso Sa Angelus, St. Peter's Square, Tesema 15, 2013; Zenit.org

Ae ia i latou o e tapuai i lo latou atamai ma tutu i luga o le pulelaa o le faamaualuga, faamoemoe e fetalai atu Iesu ia i latou e pei ona Ia faia i le au faitaulaga sili:

Ou te lē taʻu atu foʻi iā te outou le pule ua ou faia ai nei mea.

Po o le ā lava, o le faamaoniga o Iesu o “le Mesia, o le Alo o le Atua soifua” ua faamaonia i le faitau selau o auala, e amata mai i vavega i aso nei ua matuā tetee atu ai i le faasaienisi ma vailaau faafomaʻi, e oo atu i tino lē pala o le au paia, i le faataunuuina o valoaga e tetee atu ai. o faigata.

O ni nai valoaga ia o le faitau selau o valoaga na faataunuuina e lo tatou Alii o Iesu Keriso i le tusi. A o e faitauina nei mea, mafaufau loloto i le mea moni o nei faamatalaga na tusia i le faitau selau o tausaga a o lei tutupu nei mea. Ma ia tuu atu i nei mea moni e musuia ai oe ia sili atu le faatuatua i lena mea O ia o Emanuelu: “O le Atua faatasi ma i tatou”.

 

VALOAGA A IESU O NASARETA

(faatasi ai ma mau o le Feagaiga Fou)

E faapefea ona fanau mai o ia ma Lona suafa:

O le mea lea e avatu ai e le Ali‘i lava ia le fa‘ailoga ‘iā te ‘outou. Faauta, e to le taupou, ma fanauina se tama tane, e igoa foi o ia o Emanuelu. ( Is 7:14/ Mat 1:23 ).

O fea o le a fanau ai o ia:

A o oe, Peteleema-Efrata e, e aupito itiiti i aiga o Iuta, e tupu mai ia te oe mo a’u se tasi e fai ma faipule ia Isaraelu; O lona tupuaga mai anamua, mai aso anamua. ( Mika 5:1/ Mata 2:5-8 .)

O le a ō mai tupu e faamamaluina o ia, ma aumaia meaalofa o auro ma pulu lipano:

…ia aumai e tupu o Seepa ma Sepa meaalofa… latou te aumaia auro ma pulu lipano, latou te avatu foi le tala lelei, o le viiga o Ieova. ( Sl 72:10; Is 60:6/ Mata 2:11 ).

E faapefea ona ulufale atu o ia i Ierusalema ma talia ai o ia:

Ia matuā fiafia lava, le tama fafine a Siona! Alaga fiafia, le afafine e o Ierusalema! Fa‘auta, o lo‘o alu atu lo ‘outou tupu ‘iā te oe, o le fa‘aola amiotonu o ia, o le loto maulalo, o lo‘o ti‘eti‘e i le asini, o le tama‘i asini, o le tama a le asini. ( Saka 9:9 / Mata 21:4-11 .)

O le a faalataina le Mesia e se tasi na aai faatasi ma Ia:

E oo lava i laʻu uō faamaoni, o lē na ʻai i laʻu meaʻai, ua sii aʻe lona mulivae iā te aʻu. ( Sl 41:10/ Ioane 13:18-26 ).

O se faʻamatalaga i le tau o le faʻalataina:

Afai e sua e le povi se pologa, po o se tane po o se fafine, ia avatu e lē e ana le tupe i lona matai o sekeli ario e tolugafulu, ma fetogia le povi i maa. ‘Ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā te a‘u, “Ia lafo i le mea e teu ai ‘oloa, o le tau lelei lea na latou fa‘atauaina ai a‘u.” ( Eso 21:32; Saka 11:12-13 / Mata 26:1-16 )

O le a sosola ese Ana Aposetolo mai le faatoaga:

Ia taia le leoleo mamoe ina ia taapeape ai mamoe... (Saka 12:7—Mat 26:31)

O le a teena o Ia e Ona tagata:

O ai ua talitonu i la tatou savali? O ai o le a faaali atu i ai e le Alii Lona mana faaola? Sa inosia ma teena o ia - o se tagata faanoanoa, na masani i le tiga sili ona tiga. Sa matou fulitua ia te Ia ma tilotilo atu i le isi itu ina ua Ia maliu mai. Sa inosia o ia, ma sa matou le popole. ( Is 53:1,3; Ioa. 12:37-38 ).

O le a sasaina o ia ma feanu i luga:

Na ‘ou tu‘uina atu lo‘u tua i ē sasa mai ‘iā te a‘u, o o‘u alafau fo‘i i ē saeia lo‘u ‘ava; O oʻu foliga ou te leʻi natia i le taufaifai ma le feanu. ( Is 50:6/ Mat 26:67 ).

A o lei taitai ona tuuina mai le faasalaga a Roma o le faasatauroga, sa valoia o le a “tuia” le Mesia:

Ua siomia au e maile; ua latalata mai ia te au se vaega o tagata amio leaga. Ua latou tuʻia oʻu lima ma oʻu vae, e mafai ona ou faitauina oʻu ivi uma ... latou te vaavaai atu i lē na latou tuʻia. ( Sl 22:17-18; Saka 12:10 — Mk 15:20 )

Na latou faia le vili i ona ofu;

Ua latou pulatoa mai iā te aʻu ma olioli… ua latou vaevaeina oʻu ofu iā i latou; ona o o'u ofu na latou fai ai le vili. ( Sl 22:19/ Ioane 19:23-24 ).

E oti o ia faatasi ma tagata agasala… e toalua gaoi:

… auā na ia sasaa atu lona agaga i le oti, ma sa faitauina faatasi ma e solitulafono; a ‘ua na amoina le agasala a tagata e to‘atele, ma ‘ua fautua mo ē solitulafono. ( Is 53:12/ Mk 15:27 ).

O upu tonu a le motu o tagata tauemu:

Ua tauemu mai ia te au i latou uma o e vaai mai ia te au; latou te faapupuu o latou laugutu ma tauemu; ‘ua lūlū o latou ulu ‘iā te a‘u: “Na fa‘alagolago o ia i le ALI‘I, ‘ia lavea‘iina o ia e ia; ‘āfai e alofa o ia ‘iā te ia, ‘ia lavea‘iina o ia e ia.” ( Sl 22:8-9 / Mata 27:43 .)

E ui lava i lona maliu sauā, ma o tagata solitulafono i ona tafatafa na gaui o latou vae, e leai se ivi o le Alii na paʻi i ai:

Na te tausia ona ivi uma; e leai se tasi e gau. ( Sl 34:20/ Ioa 19:36 ).

E oo lava i Ana upu mulimuli na valoia:

i ou aao ou te tuuina atu lo'u agaga. ( Sl 31:6/ Lk 23:46 .)

O le a tanumia o ia i le tuugamau o se tagata mauʻoa:

Ma sa latou faia lona tuugamau faatasi ma le amioleaga ma le tagata mauʻoa i lona oti, e ui lava na ia le faia se sauā, ma sa leai se pepelo i lona gutu. ( Is 53:9/ Mat 27:57-60 .)

O le a toetu mai le Mesia mai le oti!

Auā e te lē tuʻuina atu loʻu agaga i Seoli, e te lē tuu atu foʻi e vaai lou tagata faamaoni i le lua. ( Sala: 16:10 / Galuega 2:27-31 ).

 

FAITAU FUAFUAGA:

 

 

 

Ina ia maua le Lenei le Upu,
kiliki i luga le fuʻa i lalo e lesitala.
O lau imeli o le a le faʻasoaina i se tasi.

Fuʻa

 

Meaʻai Faʻaleagaga mo Mafaufauga o se faʻamalositino tumau.
Ua 81% nei i matou o le ala i la matou sini o
1000 tagata lesitala foaʻi $ 10 / masina. 
Faafetai mo lau lagolago!

Auai ma Mareko i le Facebook ma le Twitter!
FacebooklogoTwitterlogo

Print Friendly, PDF & Email

Faamatalaga Faʻamatalaga

Faamatalaga Faʻamatalaga
1 E sili atu i le 400 valoaga ua fuafuaina e nisi tagata popoto, e faalagolago i le faauigaina
2 Mati 11: 25
lafoina i AIGA, MASAN FAITAUGA ma pōpō , , , , , , , , , , , .