Ina ua foʻi mai Elia

O LE UPU NEI I FAITAUGA TELE
mo Iuni 16th - Iuni 21st, 2014
Taimi masani

Elia

HE o se tasi o perofeta sili ona taʻutaʻua o le Feagaiga Tuai. O le mea moni, o lona iʻuga iinei i le lalolagi e toetoe lava o tala faʻafagogo i tulaga talu mai, lelei… na leai sona iʻuga.

Aʻo latou savavali pea ma talatalanoa, sa oʻo mai le nofoa faʻataʻavalevale ma solofanua mumu i le va o latou, ma alu aʻe Elia i le lagi i se asiosio. (Aso Lulu faitauga muamua)

Ua aʻoaʻo mai i uputuu, na aveina Elia i le “parataiso” lea na faasaoina ai o ia mai faiga piʻopiʻo, ae o lana matafaioi i le lalolagi e leʻi uma.

Na aveina aʻe oe i luga i le asiosio o le afi, i le kariota ma solofanua afi. ‘Ua tusia fo‘i, ‘ua tu‘uina atu oe i ona po e fa‘aumatia ai le to‘asā i luma o le aso o le ALI‘I, e fa‘aliliuina loto o tamā i o latou atali‘i, ma toe fa‘atumauina itū‘āiga o Iakopo. (Fa'amatalaga muamua o le Aso Tofi)

Ua faapena foi ona faaleoina e le perofeta o Malaki lenei autu, ua tuuina mai ai se taimi sili atu ona sao:

O lenei 'ou te' auina atu 'iā te oe o Elia le perofeta, ao leʻi oʻo mai le aso o le Aliʻi, le aso sili ma le mataʻutia; Na te faaliliuina loto o tamā i o latou atalii, ma loto o atalii i o latou tamā, neʻi ou alu atu ma taia le laueleele i le matuā faaumatia. (Mala 3: 23-24)

Tela la, ne fakamoe‵moe malosi a tino Isalaelu me ka fai a Elia mo fai se tino tāua telā ka aumai ne ia te faka‵fouga o Isalaelu, ke folafola atu te pulega a te Mesia telā e fakamoe‵moe ki ei. O lea, i le taimi o le galuega a Iesu, sa masani ona fesiligia e tagata pe moni o Ia o Elia. Ma ina ua faasatauroina lo tatou Alii, sa oo lava ina valaau atu tagata, "Faatali, sei tatou vaai pe sau Elia e laveai ia te ia." ^[1]cf. Mata 27:49

O le faamoemoe o le a toe foʻi mai Elia, e pei ona taʻua, na taʻu manino mai e Tama o le Ekalesia ma Fomaʻi. Ma e le gata ia Elia, a o Enoka, o le na le oti foi, ae "na faaliliuina i le parataiso, ina ia mafai ona ia tuuina atu le salamo i nuu." ^[2]cf. Sirako 44:16; Douay-Rheims Sa tusia e St. Irenaeus (140-202 AD), o se tagata aʻoga a St. Polycarp, o lē na avea ma soo tuusaʻo o le Aposetolo o Ioane:

Fai mai le au soo o le au Aposetolo, o i latou (Enoka ma Elia) o o latou tino ola na ave aʻe mai le lalolagi, ua tuuina i se lalolagi parataiso, lea o le a latou nonofo ai seia oo i le iuga o le lalolagi. —St. Irenaeus, Adversus Haereses, Liber 4, Cap. 30

Na fa'amaonia mai e St. Thomas Aquinas e faapea:

Na siitia Elia i luga o le ea, ae le o le lagi faavaitaimi, o le nofoaga lea o le Au Paia, ma sa faapena foi ona aveina atu Enoka i se parataiso terasitila, lea e talitonuina, o le a nonofo faatasi ai o ia ma Elia seia oo i le afio mai o le lagi. Anetikeriso. -Summa Theologica, iii, Q. xlix, art. 5

O lea, na vaai ai Tamā o le Ekalesia iā Elia ma Enoka o le faataunuuga o “molimau e toʻalua” o loo faamatalaina i le Faaaliga 11.

O molimau la e toʻalua, e ao ona la folafola le tolu ma le 'afa tausaga; ma o le Anetikeriso o le a tau ma le au paia i le toega o le vaiaso, ma faatafunaina le lalolagi… —Hippolytus, Tama o le Ekalesia, O Galuega Lautele ma Fasimea o Hippolytus, "O le faʻamatalaina e Hippolytus, epikopo o Roma, o faʻaaliga a Tanielu ma Nepukanesa, na maua faʻatasi", n.39

Ae faapefea fetalaiga a Iesu e faatatau iā Elia ua uma ona sau?

“E moni lava e sau Elia ma toefuatai mea uma; a ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, ‘ua uma ‘ona sau Elia, ‘ae le‘i iloa o ia e i latou, a ‘ua latou faia ‘iā te ia so o se mea latou te loto i ai. E fa‘apea fo‘i ‘ona puapuagātia le Atali‘i o le Tagata i o latou lima.” ‘Ona iloa ai lea e le ‘au so‘o o Ioane le Papatiso o lo‘o fetalai atu o ia ‘iā te i latou. ( Mata 17:11-13 .)

Ua saunia e Iesu le tali lava ia: Elia o le a oʻo mai ma e iai ua sau. O lona uiga, o le toefuataiga o Iesu na amata i Lona soifua, maliu, ma le toetu, na fofogaina e Ioane le Papatiso. Ae o Ia lava tino lilo e fa'amae'aina ai le galuega o le togiola, ma o le mea lea o le a folafolaina atu e le tagata, o Elia. Fai mai le perofeta o Malaki o le a sau o ia aʻo leʻi o le “aso o le Alii”, e lē o se vaitaimi e 24 itula, ae o loo faasino faafaatusa i le Tusi Paia o se “afe tausaga.” ^[3]ff. Lua Aso Tele O le “vaitaimi o le filemu” la, o le toefuataiga lea o le Ekalesia ma le lalolagi, o le sauniuniga o le Faaipoipoga a Keriso lea e fesoasoani ai Molimau e Toalua e aumaia e ala i la latou faauilavea maoae i le tumutumuga o le leaga.

… pe a tosina atu e le Atalii o le Malaia le lalolagi atoa i lona faamoemoega, o le a auina atu Enoka ma Elia ina ia mafai ona la faafememeaiina Le Tiapolo. —St. Efrema, Suria, III, Kolo. 188, Sermo II; cf. dailycatholic.org

“A o lumanai” le Aso o le Alii, po o lona tumutumuga, o le a faaali mai ai Elia ma liliu loto o tama i o latou atalii, o lona uiga, o tagata Iutaia i le Alo, o Iesu Keriso. ^[4]ff. Le Sau Galu o Unitey E faapena foʻi, o le a talaʻi atu Enoka i Nuu Ese “seia oo ina oo mai le aofaʻi atoa o Nuuese.” ^[5]cf. Rom 11: 25

Enoka ma Elia… ola e oʻo lava i le taimi nei ma o le a ola pea seʻia oʻo mai i latou e teteʻe ia Anetikeriso lava ia, ma faʻasao le au filifilia i le faʻatuatua ia Keriso, ma i le iuga o le a faʻaliliuina tagata Iutaia, ma e mautinoa lava e leʻi taunuʻu lenei mea. —St. Robert Bellarmine, Liber TetiusP. 434

Ae e pei lava ona “faatumuina o Ioane le Papatiso i le Agaga Paia talu mai le manava o lona tina” ma agai atu i luma “i le agaga ma le mana o Elia”, e faapena foi ona ou talitonu o loo faatuina e le Atua se autau toaitiiti o “molimau.” O agaga o loo faia i le manava o lo tatou Tina Amuia e o atu i le agaga ma le mana i lalo o le ofu faavaloaga o Elia, o Ioane le Papatiso. O St. Pope Ioane XXIII o se tasi o ia agaga na lagona le valaauina e amata le toefuataiga o tagata o le Atua, ina ia avea i latou ma tagata paia ua saunia e fetaiai ma le Faatoafaiava:

O le galuega a Pope Ioane e faʻamaualalo o le "saunia mo le Alii o tagata lelei atoatoa," lea e tutusa lelei lava ma le galuega a le Papatiso, o ia o lona lagolago ma le na ia taʻuina lona suafa. Ma e le mafai foi ona tatou mafaufau i se tulaga maualuga ma sili atu lona taua i lo le manumalo o le filemu faa-Kerisiano, o le filemu o le loto, filemu i le fegalegaleaiga lautele, i le ola, soifua lelei, i le va fealoaloai, ma i le usoga o malo . — POPE IOANE XXIII, Le Manuia Moni a Kerisiano, Tesema 23rd, 1959; www.catholiccultural.org

E taua foi le faapea mai o le Our Lady of Medjugorje na sau i lalo o le igoa "Masiofo o le Filemu”— o faaaliga na amata i le aso o le tausamiga o Ioane le Papatiso. O nei faailoga uma e ono avea ma muaʻi taʻimua mo le toe foʻi mai o Elia, ma atonu e vave atu nai lo le manatu o le toʻatele.

E pei o se afi na faaali mai ai le perofeta o Elia o ana upu e pei o se ogaumu mumū… E alu atu le afi i ona luma ma faaumatia ai ona fili i itu uma. O ona uila ua faamalamalamaina ai le lalolagi; ua vaai le lalolagi ma gatete ai. ( Faitauga muamua o le Aso Tofi ma le Salamo )