O Fea na Afio i ai le Atua?

O le a ou taʻitaʻiina oe i le toafa…
O le a ou aveesea mea uma mai ia te oe
o loʻo e faʻalagolago i ai i le taimi nei,
o lea ia na'o a'u e te fa'alagolago ai.
O le taimi o le pouliuli o loʻo oʻo mai i le lalolagi,
ae o le a oo mai le taimi o le mamalu mo La'u Ekalesia,
o le a oo mai le taimi o le mamalu mo loʻu nuu.

—O le “Valoaga i Roma",
Lotoa o Sagato Peteru, Aso Gafua o le Penetekoso, 1975
i luma o le afioga a Pope Paul VI

po o luga o YouTube

To le a oo mai le taimi, pe afai tatou te leʻi ulufale atu i ai, pe a o le a malepelepe a tatou faaupuga faalelotu, pe a le manuia a tatou fua faatatau, pe a tosoina mai i lalo ia i tatou lagolago uma na tatou faalagolago i ai i le taimi ua tuanai.

A o oʻu mafaufau loloto i lenei “upu o le taimi nei” i nai vaiaso ua tuanaʻi, sa ou teʻi i le “faamaoniga” na auina mai e le matou faaliliu ia te aʻu i ni nai aso ua mavae i se savali mai lo tatou Tamaʻitaʻi:

Fanau pele, ou te talosaga atu ia te outou ia faatumauina pea le afi o lo outou faatuatua. O loo outou agai atu i se lumanai o le pogisa faaleagaga tele, ma e na o le malamalama o le faatuatua o le a taialaina outou i le ala i le faaolataga. —ia Pedro Regis, Pasila, Ianuari 13, 2026

I ni tausaga ua mavae, a o oʻu savalivali i se auala i le atunuʻu, ma tatalo ma mafaufau loloto, na faafuaseʻi ona oo mai se upu ia te aʻu:

E na’o le fa’atuatua lava e te sao atu ai i le Afa Tele.

O a tatou taleni, uiga fa'a'ole'ole, poto, malamalama... e leai se tasi o na mea e lava. atoatoa O le faʻatuatua i le taitaiga a le Tamā o le a tauaveina ai i tatou, e pei o se vaʻa, i le afa.

Sa ou tusia talu ai nei e uiga i Le Fa'avaivaia o le Au Paia. O se mea moni lenei o loo tatou oo i ai. O loo pa'ū mai le pogisa faaleagaga i luga o le Ekalesia ma le lalolagi. E mafai ona tatou vaaia uma, aemaise lava i latou e le o faafitia. O mea o loo tutupu i le lalolagi atoa - o le sauā, le lotoleaga, le vevesi ma le le tulafono - o loo fa'alavelave. Na lapataʻi mai Sagato Paulo o le a faapea:

Ia malamalama i lenei mea: o le a iai mataʻu taimi i aso e gata ai. O le a avea tagata ma ē manatu faapito ma ē mananaʻo i tupe, e faʻamaualuga, e faʻasauā, e lē usiusitaʻi i mātua, e lē lotofaafetai, e lē faʻalelotu, e lē alofa, e lē mafai ona faʻamalieina, e faʻaleaga, e faʻasauā, e ʻinoʻino i mea lelei, e faʻalata, e faʻasauā, e faʻamaualuga, e faʻamaualuga, e sili atu le manaʻo i mea faʻafiafia nai lo le manaʻo i le Atua… (2 Timothy 3: 1-4)

Na fetalai faigofie mai Iesu:

…ona o le faateleina o amioga leaga, e maalili foʻi le alofa o le toʻatele. (Mata 24: 11-12)

O le faʻaalia pea i le leaga, le faʻaitiitia o le afi o le faʻatuatua i totonu o tatou nuʻu, le pa'ū o le talitonuga o taʻitaʻiga o le Ekalesia, o fevaevaeaʻiga tetele o loʻo tutupu i luga o ala o faasalalauga lautele… e matuā faigata lava e ui lava ina luʻitauina ai lo tatou faʻatuatua. Atonu tatou te amata ona lagona ua manumalo le leaga; e leai se mana o le Atua, pe atonu foʻi, e leai se Atua!

Faitauga o le Misasa o lenei vaiaso o se faʻataʻitaʻiga talafeagai lea o mea o loʻo fai mai iinei…

O Fea na Afio i ai le Atua?

Na sauni atu Filisitia e tau ma Isaraelu, ma na ō atu i latou e tau ma i latou i le taua. Peitaʻi, e toʻafa afe tagata Isaraelu na fasiotia. Ona latou fai ane lea,

Se‘i o tatou ‘aumai le ‘atola‘au a le ALI‘I mai Sailo, ‘ina ‘ia ‘aumai i le taua fa‘atasi ma i tatou, ma ‘ia fa‘aolaina ai i tatou mai lima o o tatou fili. (1 Samuelu 4:3)

Ioe, sa latou liliu atu i a latou masaniga masani, fua faatatau, ma lagolago ua mavae. Ae ina ua toe tau Isaraelu, e le gata ina latou leiloa ni fitafita e 30,000, ae na faoa foi le Atolaau o le Feagaiga e Filisitia! O le mea e sili atu ona leaga ai, ina ua iloa e lo latou faitaulaga sili o Eli lenei mea, sa pa'ū o ia i tua i lona nofoa ma maliu ai ona o le gau o lona ua. Sa na o le tasi le pogisa i le isi mo le Nuu o le Atua, o lea na faaigoa ai e le avā a le afafine o Eli lo la tama ia Ikapoti, o lona uiga, "Ua leai le mamalu mai ia Isaraelu."^[1]1 Samu 4:21

Ifo i tupua

O le atua fafine i Sasaʻe o Astarte

I le tulaga o Isaraelu, e tatau ona e faitau atili e iloa ai le pogai o lenei foliga mai ua tuulafoaiina e le Atua.

Ona fai atu lea o Samuelu i le aiga uma o Isaraelu: “Afai tou te toe foʻi atu iā Ieova ma o outou loto atoa, + ia outou aveese o outou atua ese + ma o outou tupua o Asaira, + ia outou taulaʻi atu o outou loto iā Ieova, ma ia outou auauna atu na o ia, + ona laveaʻiina lea o outou e Ieova mai i lima o Filisitia.” Ona aveese lea e le fanauga a Isaraelu o latou tupua o Paala ma tupua o Asaira, + ma ua na o Ieova lava latou te auauna atu i ai. (1 Samuelu 7:3-4)

ifo i tupua. Sa faatagaina e Isaraelu le ifo i tupua e ulufale atu i totonu o latou toagalauapi, ma o lea, na tuuina atu ai i latou e le Atua i o latou fili mo sina taimi ina ia faamamāina ai i latou. E le mafai ona tatou galo le mafuaaga na faia ai e le Atua lenei mea:

Ia onosai i o outou tofotofoga e pei o se “aoaiga”; e taulima outou e le Atua e pei o ni atalii. Auā o ai se “atalii” e le aoaiina e lona tamā?… I le taimi nei, o aoaiga uma e foliga mai e le o se mea e olioli ai ae o se mea e tiga ai, ae mulimuli ane e aumaia ai le fua filemu o le amiotonu ia i latou ua aʻoaʻoina e ala i ai. (Eperu 12: 7-11)

I laʻu tusiga mulimuli, na ou talanoa ai e uiga i 10 Mafuaʻaga e Puʻupuʻu ai le Fiusi. Ae ui i lea, ina ua uma ona tusia lena mea, sa tuuina atu e lo tatou Tama’ita’i le savali lava lea e tasi ia Eduardo Ferreira o Pasila i le aso na sosoo ai:

La’u fanau e, ua outou i ai i taimi faigata. Talia nei a’u savali ua ou aumaia ai outou iinei. Ou te talosaga atu ia te outou ia vave ona toe foi atu i le Atua. Ua le toe umi se taimi. Tatalo mo o’u atalii o ositaulaga. Ou te faamanuia atu ia te outou i le alofa. —i luga Ianuari 13th, 2026

O le mafuaʻaga numera 5 ua le toe umi ai le taimi ona o le ifo i tupua. O le taimi lea tatou te avatu ai lo tatou alofa i isi po o meatotino i se auala e sili atu ai nai lo le alofa ma le usiusitai e tatau ona tatou faia. O se tasi lea o mafuaaga autu e aoaiina ai i tatou e le Atua a o lei faaleagaina i tatou e a tatou tupua pepelo. O le isi auala e mafaufau ai i le ifo i tupua o le faaleogalua.

Fanau e, o loo faatalitali mai taimi faigata mo outou, o taimi o tofotofoga ma tiga. Ae mo a’u, o le tiga ma le mafatiaga sili ona tele o le iloa lea o le toatele o outou o le a faalataina a’u. Ioe, fanau e, o le toatele o outou o le a le gata ina faalataina a’u, ae o le a solomuli ma faafitia lo outou faatuatua ia Iesu. Tatalo ina ia avea lenei tulaga mafanafana o loo lofia ai le lalolagi ma afi e faamalamalama ma faamafanafana ai o outou loto. —Lo matou Fafine o Zaro di Ischia (Italia) ia Angela, Ianuari 8, 2026

O lenei mea e faamanatu mai ai le fetalaiga a Iesu i se tasi o ekalesia e fitu i le Tusi o Faaaliga:

Ua ou iloa au galuega; ua ou iloa foʻi e te lē maalili pe vevela foʻi. Ou te manaʻo pe ana e maalili pe vevela. O lea, ona ua e māfanafana, e lē vevela pe maalili, o le a ou luai atu oe i loʻu gutu. (Faaaliga 3: 15-16)

O Le Aoaiga Mulimuli

E ui o loo taʻua ai na aveese e Isaraelu a latou tupua ma auauna atu na o le Alii, ae foliga mai e leʻi umi tele, auā na toe le mapu o latou loto. Sa leʻi faamalieina i latou e savavali i le faatuatua i se Atua e le vaaia, ma o lea na latou valaau atu ai i le perofeta o Samuelu mo se tupu e pule ia i latou. Ona tali mai lea o le Alii:

Ia faalogo i soo se mea e fai mai ai le nuu. E le o oe o loo teena e i latou. O a’u o loo latou teena e fai ma o latou tupu. (1 Samuel 8: 7)

Na latou maua le tupu sa latou moomoo i ai — ma leiloa ai lo latou saʻolotoga i le faagasologa.

O le mea tonu lava lea o loʻo tupu i le lalolagi i aso nei. O le vevela o loʻo lofia ai le lalolagi, aemaise lava i totonu o le Ekalesia, ua iʻu ai i se tulaga o le vevesi ma le lē mapu. Ua liliu atu nei le autalavou i le Marxism, Socialism, ma le Communism,^[2]ff. msn.com, usnews.com o le lafoaia o lotu autū, aemaise lava le Katoliko, lea ua faateleina ona vaaia ma le masalosalo pe afai e le o le inoino ona o la tatou molimau le lelei, faiga mataga tau feusuaiga, ma savali le manino. O le autalavou, ua inoino i le soifuaga masani tulaga ma vaega faaupufai tuai, ua matuā popole i le feagai ai ma le tele o le tau o oloa, o loo aioi atu mo se tupu o le a totogia a latou aoga, lo latou soifua maloloina, lo latou lumanaʻi… ma soloiesea soʻo se manaʻoga tau amio ia i latou, vagana ai le tausia o Tina Lalolagi ma le puipuia o le aia tatau a tagata uma e avea ai ma soo se mea latou te mananaʻo ai. O le fatu lea o fuafuaga a le Freemasonry: faapaupau.

O le Fouvalega Fa'a-Falani toto, lea na fa'atinoina e le Freemasonry, o se fa'ata'ita'iga itiiti lea o le mea na fa'amoemoeina e lena sosaiete fa'alilolilo mo le lalolagi. Na fa'aaogaina e le au Freemason le fa'aleagaina o ta'ita'iga o le Ekalesia ma le lalolagi ma fa'atupuina ai fevaevaea'iga i totonu o tagata e ala i a latou fa'a'ole'ole fa'afilosofia. Na saunia e le Freemasonry tulaga fa'alemafaufau, amio, ma agafesootai na mafua ai ona le maalofia le Fouvalega i la latou alaga taua o le "sa'olotoga, tutusa, ma le usoga"! I upu a Monsignor George Dillon, o se tasi o tusitala fa'asolopito sili ona lauiloa i le Freemasonry o ana tusitusiga na fa'atupeina e le Pope Leo XIII, na ia lapata'i mai:

O le mea na faia e le Freemasonry i Falani, ua galue nei, ma le faʻaeteete tele, e faʻatino i se aso i le lumanaʻi i le lalolagi atoa. Ona gauaʻi atu lea, ma le usiusitaʻi atoatoa, i se taʻitaʻi militeri sili, o lē na tulaʻi mai i lana lava galuega ma mataupu faavae.^[3]Napoleon Bonaparte, o se Freemason O le isi taitai faapena o le a iu lava ina faasaga atu ana taumafaiga mulimuli e faasaga i le Atua ma tagata. O lena taitai o le a avea ma Anetikeriso… O se pulega faalemalo aoao, i lo latou manatu, o le auala sili lea ona aoga mo le taunuu atu i se malo faitele aoao. —Monsignor George F. Dillon, DD; O le Taua a le Anetikeriso ma le Ekalesia ma le Malo Kerisiano, itulau 69, 82; Tusi a le TAN, 2023

O le Anetikeriso o le faasalaga mulimuli lea e faatagaina e le Atua e faasaga i Lona Nuu, e lē ona ua Ia tuulafoaiina i latou, ae ona o Lona faaaloalo i le saolotoga o atunuu uma. O le a latou maua le tupu e tatau ia i latou.

A latou lūlūina le matagi, latou te seleseleina le afā. (Os 8: 7)

Ae ui i lea, e ala i lenei puapuaga tele, o le a faapaiaina ai e le Atua Lana faatoanofotane, ia le pona, ma ia le pona.^[4]tagai Efeso 5:27; O lea la, ua fetalai atu ai Iesu i ē e faaleogalua:

Ou te fautua atu ia te oe e faʻatau mai ia te aʻu le auro ua faʻamamāina i le afi ina ia e mauʻoa ai, ma ofu papaʻe e te ofuina ina neʻi faʻaalia lou lē lavalavā e māsiasi ai, ma faʻatau mai se suāuu e vali ai ou mata ina ia e vaʻai. O ē ou te alofa i ai, ou te aʻoaʻiina ma sasaina. O lea, ia e faʻamaoni, ma ia e salamō. (Faaaliga 3: 18-19)

Taimi mo le Finafinau, Ae le o le Popole

le Passion o le Ekalesia ua i o tatou luga, e lē ona ua tuulafoa’iina e le Atua Ona tagata, ae ona ua saunia i latou — o i tatou — mo le mamalu. O le ofu fou e finagalo le Atua e teuteu ai Lana Faato’ānofotane e na’o le fa’asalaga mulimuli lenei a le Anetikeriso e mafai ona oo mai ai.

Ua oo mai le taimi e aveesea ai mea uma o loo tatou faalagolago i ai i le taimi nei ina ia tatou faalagolago atoatoa ia Iesu, lo tatou Tupu e le vaaia, o lē na fetalai mai:

Ou te vave sau. Ia taofi mau i le mea ua ia te oe, ina ia leai se tasi na te aveina lou pale. (Faaaliga 3: 11)

Atonu na o le pau lava le faaupuga masani o le a totoe o le faaupuga lea e soloia ai isi faaupuga masani uma:

…ua matou savavali i le faatuatua, ae le o le vaai. (2 Korinito 5: 7)