Chipul Iubirii

 

THE lumea este însetată să-l experimenteze pe Dumnezeu, să găsească prezența tangibilă a Celui care i-a creat. El este iubire și, prin urmare, Prezența Iubirii prin Trupul Său, Biserica Sa, poate aduce mântuirea unei umanități singure și rănite.

Numai caritatea va salva lumea. -Sf. Luigi Orione, L'Osservatore Romano, 30 iunie 2010

 

ISUS, EXEMPLUL NOSTRU

Când Isus a venit pe pământ, El nu și-a petrecut tot timpul pe un vârf de munte în singurătate, conversând cu Tatăl, pledând în numele nostru. Poate că El ar fi putut și, în cele din urmă, și-a făcut coborârea în Ierusalim pentru a fi sacrificat. Mai degrabă, Domnul nostru a umblat printre noi, ne-a atins, ne-a îmbrățișat, ne-a ascultat și a privit fiecare suflet la care s-a apropiat în ochi. Iubirea a dat dragostei o față. Iubirea a intrat fără teamă în inimile oamenilor - în furia, neîncrederea, amărăciunea, ura, lăcomia, pofta și egoismul lor - și le-a topit temerile cu ochii și Inima Iubirii. Milostivirea s-a întrupat, Milostivitatea a luat carne, Milostivitatea putea fi atinsă, auzită și văzută.

Domnul nostru a ales această cale din trei motive. Una a fost că El a vrut să știm că El ne-a iubit cu adevărat, de fapt, cum mult ne-a iubit. Da, Iubirea chiar s-a lăsat răstignită de noi. Dar în al doilea rând, Isus i-a învățat pe urmașii Săi - răniți de păcat - ce înseamnă să fii cu adevărat uman. A fi pe deplin uman înseamnă a dragoste. A fi pe deplin om înseamnă și a fi iubit. Și așa spune Isus prin viața Sa: „Eu sunt Calea ... Calea Iubirii care este acum Calea ta, Calea spre Viață trăind Adevărul în dragoste”.

În al treilea rând, exemplul Său este unul care trebuie imitat astfel încât să devenim la rândul lui prezența Lui în fața celorlalți ... să devenim lămpi care duc „lumina lumii” în întuneric devenind noi înșine „sare și lumină”. 

Ți-am dat un model de urmat, astfel încât, așa cum am făcut pentru tine, să faci și tu. (Ioan 13:15)

 

MERGE FĂRĂ FRICĂ

Lumea nu va fi convertită prin discursuri, ci prin martori. Martori ai iubirii. De aceea am scris în Inima lui Dumnezeu că trebuie să te abandonezi acestei Iubiri, încredințându-te ei, crezând că El este milostiv chiar și în cele mai întunecate momente ale tale. În acest fel, vei ajunge să știi ce înseamnă să iubești prin iubirea Sa necondiționată pentru tine, și astfel poți să arăți tu însuți lumii cine este Iubirea. Și cum poate exista o modalitate mai eficientă de a deveni Chipul Iubirii decât prin a privi direct în Chipul acesta ori de câte ori este posibil în Sfânta Euharistie?

... înaintea Preasfintei Taine, experimentăm într-un mod cu totul special faptul că „rămânând” în Isus, pe care el însuși, în Evanghelia lui Ioan, îl impune ca o condiție prealabilă pentru a aduce multe roade. (vezi Ioan 15:5). Astfel evităm reducerea acțiunii noastre apostolice la activism steril și, în schimb, ne asigurăm că acesta mărturisește dragostea lui Dumnezeu. —PAPA BENEDICT XVI, Discurs la Convenția Diecezei de Roma, 15 iunie 2010; L'Osservatore Roman [Engleză], 23 iunie 2010

Când a trecut credinţă accepți că El este cu adevărat Iubire, atunci tu la rândul tău poți deveni Chipul pe care l-ai privit în propriul moment de nevoie: Chipul care te-a iertat când nu meritai iertare, Chipul care de nenumărate ori arată milă când acționezi mai mult ca dușmanul Său. Vedeți cum Hristos a pășit fără teamă în inima voastră, aglomerat de păcat, disfuncție și tot felul de tulburări? Atunci și tu trebuie să faci la fel. Nu vă fie frică să intrați în inimile altora, dezvăluindu-le Fața Iubirii care trăiește în voi. Privește-i cu ochii lui Hristos, vorbește-i cu buzele Sale, ascultă-i cu urechile Sale. Fii milostiv, blând, bun și blând cu inima. Și întotdeauna adevărat.

Desigur, este chiar adevărul care poate lăsa din nou Chipul Iubirii bătut, străpuns de spini, bătut, învinețit și scuipat. Dar chiar și în aceste momente de respingere, Chipul Iubirii poate fi încă văzut în contradicţie care este prezentat prin milă și iertare. A-ți ierta dușmanii, a te ruga pentru cei care te maltratează, a-i binecuvânta pe cei care te blestemă este a dezvălui Fața Iubirii (Luca 6:27). Era acest Chipul, de fapt, care l-a convertit pe Centurion.

 

LUCRĂRI BUNE

A deveni Chipul Iubirii în casele noastre, în școlile noastre și pe piață nu este un gând cuvios, ci porunca Domnului nostru. Căci nu suntem mântuiți doar prin har, ci suntem încorporați în trupul Său. Dacă nu arătăm nimic ca Trupul Său în ziua judecății, vom auzi acele cuvinte dureroase ale adevărului, „Nu știu de unde vii ” (Luca 13:28). Dar Iisus ar prefera să alegem să iubim, nu din teama de pedeapsă, ci pentru că iubind, devenim adevăratul nostru sine, făcut după chipul divin.

Isus cere, pentru că dorește fericirea noastră autentică. - IOAN PAUL II, Mesajul Zilei Mondiale a Tineretului, Köln, 2005

Dar iubirea este, de asemenea, ordinea originală în care a fost creată lumea și, prin urmare, trebuie să ne străduim să realizăm această ordine pentru binele tuturor. Nu este vorba doar de relația mea personală cu Isus, ci de aducerea lui Hristos în lume pentru ca El să o transforme.

Când m-am rugat zilele trecute pe vârful unui deal cu vedere la un lac din apropiere, am experimentat un profund sentiment al gloriei Sale evident în toate. Cuvintele, "Te iubesc”A licărit pe ape, a răsunat în clătitul aripilor și a cântat în pajiștile verzi. Creația a fost ordonată de Iubire și, astfel, creația va fi restaurată în Hristos prin dragoste. Această restaurare începe în viața noastră de zi cu zi, lăsând dragostea să ne călăuzească și să ne ordoneze zilele în funcție de vocația noastră. Trebuie să căutăm mai întâi împărăția lui Dumnezeu în tot ceea ce facem. Și când datoria momentului ne este evidentă, trebuie să o facem cu dragoste, în slujba aproapelui nostru, dezvăluindu-le Fața Iubirii ... Inima lui Dumnezeu. Dar nu numai să ne slujim aproapelui, ci să-i iubim cu adevărat; vezi în ele imaginea lui Dumnezeu în care sunt create, chiar dacă este desfigurată de păcat.

În acest fel, contribuim la aducerea ordinii lui Dumnezeu în viețile altora. Aducem dragostea Lui în mijlocul lor. Dumnezeu este iubire și, prin urmare, este prezența Lui, Iubirea însăși, care intră în clipă. Și apoi, toate lucrurile sunt posibile.

La fel, lumina voastră trebuie să strălucească înaintea celorlalți, pentru ca ei să vă vadă faptele bune și să-L glorifice pe Tatăl vostru ceresc. (Matei 5:16)

Nu vă fie teamă să alegeți iubirea ca regulă supremă a vieții ... urmați-L în această extraordinară aventură a iubirii, abandonându-vă Lui cu încredere! —PAPA BENEDICT XVI, Discurs la Convenția Diecezei de Roma, 15 iunie 2010; L'Osservatore Roman [Engleză], 23 iunie 2010

 

CITIREA LEGATURA:

Print Friendly, PDF & Email
postat în ACASA, SPIRITUALITATE.

Comentariile sunt închise.