DE CAND economia mondială a început să se legene ca un marinar beat în largul mării, au existat apeluri de la mai mulți lideri mondiali pentru o „nouă ordine mondială” (vezi Scrierea pe perete). A dus la creșterea multor creștini, probabil pe bună dreptate, a condițiilor de maturare pentru o putere totalitară globală, ceea ce unii ar putea chiar identifica drept „fiara” din Apocalipsa 13.
Motiv pentru care unii catolici s-au îngrozit când papa Benedict al XVI-lea a lansat noua sa enciclică, Caritas în Veritate, care nu numai că părea să concede la o nouă ordine mondială, ci chiar să o încurajeze. A dus la o mulțime de articole de la grupuri fundamentaliste, care fluturau „arma de fumat”, sugerând că Benedict este în colaborare cu Antihristul. La fel, chiar și unii catolici păreau pregătiți să abandoneze nava cu un posibil papa „apostat” la cârmă.
Și așa, în cele din urmă, am luat câteva săptămâni să citesc cu atenție Enciclica - nu doar câteva titluri sau citate scoase din context - în încercarea de a înțelege ceea ce se spune de Sfântul Părinte.
Unii ar putea fi surprinși să știe că mulți dintre pontifici, într-un anumit grad sau altul - de la Leon XIII, Ioan XXIII, Pavel VI, până la Ioan Paul II - au recunoscut fenomenul emergent al globalizarea în secolul trecut .:
După toate aceste progrese științifice și tehnice și chiar din cauza acestuia, problema rămâne: cum să construim o nouă ordine a societății bazată pe o relație umană mai echilibrată între comunitățile politice la nivel național și internațional? —PAPA IOAN XXIII, Mater et Magistra, Scrisoare enciclică, n. 212
Papa Benedict notează în noua sa enciclică ritmul uimitor al acestei noi ordine.
Principala caracteristică nouă a fost explozie a interdependenței mondiale, cunoscută sub numele de globalizare. Pavel al VI-lea o prevăzuse parțial, dar ritmul feroce în care a evoluat nu ar fi putut fi anticipat. -Caritas în Veritate, n. 33
Făcând ecou la Ioan XXIII, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut în mod deschis o nouă ordine mondială hristocentrică:
Fraților și surorilor, nu vă fie teamă să-l întâmpinați pe Hristos și să acceptați puterea Lui ... Deschideți larg ușile pentru Hristos. Spre puterea lui salvatoare deschide granițele statelor, sistemelor economice și politice, vastele domenii ale culturii, civilizației și dezvoltării ... —PAPA IOAN PAUL II, Omilia inaugurală a pontificatului său, 22 octombrie 1978; ewtn.com
Și el va sublinia mai târziu distincția dintre o frăție globală și un imperiu global.
Nu este momentul ca toți să lucrăm împreună pentru o nouă organizare constituțională a familiei umane, cu adevărat capabilă să asigure pacea și armonia între popoare, precum și dezvoltarea lor integrală? Dar să nu existe neînțelegere. Aceasta nu înseamnă scrierea constituției unui super-stat global. —POPUL JOHN PAUL II, Mesaj pentru Ziua Mondială a Păcii, 2003; vatican.va
Așadar, aici se află pericolul și avertismentul de bază în noua enciclică a Papei Benedict: această nouă ordine mondială va deschide, de fapt, ușile către Creştin, sau să le închidă? Omenirea se află la o răscruce de drumuri serioase:
Pavel al VI-lea a înțeles în mod clar că problema socială a devenit globală și a înțeles interconectarea dintre impulsul spre unificarea umanității și idealul creștin al unei singure familii de popoare în solidaritate și fraternitate.. -Caritas în Veritates, n. 13
Vedem aici o distincție clară făcută: aceea dintre simpla unificare a umanității și cea a unei „familii de popoare” bazată pe idealul creștin de caritate trăit în adevăr. Unificarea simplă nu este suficientă:
Pe măsură ce societatea devine din ce în ce mai globalizată, ea ne face vecini, dar nu ne face frați. - BENEFICIUL POPULUI XVI, Caritas în Veritates, n. 19
Umanismul laic încearcă să ne facă vecini, dar nu neapărat buni; De fapt, creștinismul caută să ne transforme într-o familie. De fapt, nu putem spune chiar că Isus a expus această viziune pentru o nouă ordine mondială chiar în Evanghelii?
Mă rog nu numai pentru ei, ci și pentru cei care vor crede în mine prin cuvântul lor, pentru ca toți să fie una, așa cum tu, Tată, ești în mine și eu în tine, ca și ei să fie în noi, ca lumea poate crede că tu m-ai trimis. (Ioan 17: 20-21)
Astfel, o nouă ordine mondială nu este „rea” în sine sau pur și simplu pentru că este o mișcare globală. După cum a spus Ioan Paul al II-lea,
Globalizare, a priori, nu este nici bun, nici rău. Va fi ceea ce fac oamenii despre asta. -Adresă către Academia Pontifică de Științe Sociale, 27 aprilie 2001
Așadar, Papa Benedict a prezentat o viziune lucidă și profetică în speranța că va fi o mișcare „bună”, care ecouă mintea lui Hristos exprimată în Evanghelii și elucidată în continuare în învățătura socială a Bisericii. Totuși, nu vă faceți nicio greșeală: Papa Benedict vede clar posibilitatea ca ceea ce deja începe să apară se confruntă cu multe obstacole și are toate posibilitățile de a deveni foarte rău.
CENTRUL UMAN
Enciclica Papei Benedict poate fi rezumată în cuvintele predecesorului său:
... ființele umane individuale sunt fundamentul, cauza și sfârșitul fiecărei instituții sociale. —PAPA IOAN XXIII, Mater et Magistra, nr.219
Aici, atunci, Papa Benedict și pontifii din fața lui susțin o viziune a Noii Ordini Mondiale care se desfășoară, care este în mod clar divergentă de majoritatea gânditorilor moderni: este o viziune în slujba libertății umane, a „întregului om” care nu este doar o ființă fizico-emoțională, ci și spiritual.
Omul nu este un atom pierdut într-un univers aleatoriu: el este creatura lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu a ales să o înzestreze cu un suflet nemuritor și pe care a iubit-o dintotdeauna. Dacă omul ar fi fost doar rodul întâmplării sau al necesității sau dacă ar trebui să-și coboare aspirațiile la orizontul limitat al lumii în care trăiește, dacă toată realitatea ar fi doar istorie și cultură, iar omul nu ar avea o natură destinată transcendându-se într-o viață supranaturală, atunci s-ar putea vorbi despre creștere sau evoluție, dar nu despre dezvoltare. -Caritas în Veritate, nr.29
Fără această dimensiune „transcendentă” luată în considerare în dezvoltarea națiunilor și popoarelor, riscăm să oferim o „mare oportunitate” (n. 33), după cum spune Benedict, de a deveni un cu adevărat uman familie globală.
... fără îndrumarea carității în adevăr, această forță globală ar putea provoca daune fără precedent și ar putea crea noi diviziuni în cadrul familiei umane ... umanitatea riscă noi riscuri de înrobire și manipulare .. —N.33, 26
Cum nu ar putea exista un avertisment mai clar împotriva unui tip greșit de ordine globală?
NATIUNILE UNITE
Cu toate acestea, mulți sunt supărați, susținând că Papa Benedict cere o Organizație a Națiunilor Unite cu „dinți”. Preocuparea este că este bine cunoscut faptul că ONU deține multe agende contrare învățăturii Bisericii și folosește activ orice putere are pentru a avansa o agendă anti-viață (în timp ce alții susțin că ONU ar putea deveni un instrument al „ fiară ”...) Dar aici este nevoie de o lectură mai atentă a cuvintelor Sfântului Părinte:
În fața creșterii neîncetate a interdependenței globale, există o nevoie puternic simțită, chiar și în mijlocul unei recesiuni globale, de o reformă a Organizația Națiunilor Unite, și la fel de instituții economice și finanțe internaționale, astfel încât conceptul familiei națiunilor să poată dobândi dinți reali. —N.67
În primul rând, Papa Benedict solicită o „reformă” a ONU - nu o împuternicire a statului său existent, recunoscând cu mult înainte de a deveni Papa problemele fundamentale deseori asociate cu ONU:
… Eforturile de construire a viitorului au fost făcute prin încercări care trag mai mult sau mai puțin profund din sursa tradiției liberale. Sub titlul Nouă Ordine Mondială, aceste eforturi iau o configurație; se raportează din ce în ce mai mult la ONU și la conferințele sale internaționale ... care dezvăluie în mod transparent o filozofie a omului nou și a lumii noi ... —Cardinalul Joseph Ratzinger (POPE BENEDICT XVI), Evanghelia: confruntarea cu tulburarea mondială, de mons. Michel Schooyans, 1997
O filozofie uneori profund în contradicție cu legea naturală și morală.
În al doilea rând, este un „concept al familiei națiunilor” pe care el intenționează să îl dobândească. Adică o adevărată familie din multe culturi diverse, care se susțin reciproc într-un spirit de solidaritate, generozitate și adevărată libertate bazată pe caritate în adevăr și o justiție autentică care susține întotdeauna binele comun. El este nu apelând la o putere singulară pentru a exercita controlul total asupra fiecărui aspect al acestei familii de națiuni, dar o dispersie organizată a puterii sau „subsidiaritate”.
Pentru a nu produce o putere universală periculoasă de natură tiranică, guvernarea globalizării trebuie să fie marcată de subsidiaritate, articulat în mai multe straturi și care implică diferite niveluri care pot funcționa împreună. Globalizarea necesită cu siguranță autoritate, în măsura în care pune problema unui bine comun global care trebuie urmărit. Cu toate acestea, această autoritate trebuie să fie organizată într-un mod subsidiar și stratificat, pentru a nu aduce atingere libertății.. -Caritas in Veritate, n.57
O VIZIUNE COMPLET UMANĂ
Enciclica Papei poate părea prea optimistă în „cultura morții” noastre. Dar este realizabil, ne amintește el, numai prin puterea lui Dumnezeu.
Pe de altă parte, respingerea ideologică a lui Dumnezeu și un ateism al indiferenței, indiferent Creatorului și cu riscul de a deveni la fel de indiferent de valorile umane, constituie unele dintre principalele obstacole în calea dezvoltării în prezent. Un umanism care îl exclude pe Dumnezeu este un umanism inuman. -Caritas in Veritate, nu. 78
Și astfel, Dumnezeu a înviat profeți în zilele noastre, principal dintre ei Mama sa, pentru a ne avertiza că societatea noastră a devenit într-adevăr „inumană”. Că, fără o viziune holistică a persoanei umane, care să prezinte nu numai dimensiunea sa spirituală, ci și sursa și viața acestei dimensiuni, ne confruntăm cu un viitor incert. După cum a spus Ioan XXIII, „Separat de Dumnezeu, omul nu este decât un monstru, în sine și față de ceilalți ...” (M. și M., n. 215).
Un monstru ... și posibil un fiară.
CITIREA LEGATURA:
- Split în conștiință: Split în conștiință de Michael D. O'Brien
Mulțumesc!
