IT era la cinci ore și jumătate de mers cu mașina de la aeroport până la comunitatea îndepărtată din Upper Michigan, unde urma să mă retrag. Știam de acest eveniment de luni de zile, dar abia după ce mi-am început călătoria, mesajul pe care am fost chemat să-l rostesc a umplut în cele din urmă inima. A început cu cuvintele Domnului nostru:
... când va veni Fiul Omului, va găsi el credință pe pământ? (Luca 18: 8)
Contextul acestor cuvinte este o pildă pe care Iisus a spus-o „despre necesitatea ca ei să se roage mereu fără să se obosească"(Lc 18: 1-8). În mod ciudat, el încheie parabola cu acea întrebare tulburătoare dacă va găsi sau nu credință pe pământ când se va întoarce. Contextul este dacă sufletele vor persevera sau nu.
CE ESTE CREDINTA?
Dar ce vrea să spună El prin „credință”? Dacă El înseamnă credința în existența Sa, întruparea, moartea și învierea Sa, probabil că vor exista multe suflete care consimt intelectual la aceasta, chiar dacă doar în mod privat. Da, chiar și diavolul crede asta. Dar nu cred că asta a vrut să spună Isus.
James spune:
Demonstrează-mi credința ta fără fapte și eu îți voi demonstra credința mea din faptele mele. (Iacov 2:18).
Iar lucrările pe care le cere Isus de la noi pot fi rezumate într-o singură poruncă:
Aceasta este porunca mea: să vă iubiți unii pe alții așa cum vă iubesc Eu. (Ioan 15:12)
Dragostea este răbdătoare, dragostea este blândă. Nu este geloasă, (dragostea) nu este pompoasă, nu este umflată, nu este nepoliticos, nu își caută propriile interese, nu este iute, nu se chinuie la răni, nu se bucură de fapte greșite. dar se bucură de adevăr. Ea suportă toate lucrurile, crede toate lucrurile, nădăjduiește toate lucrurile, îndură toate lucrurile. (1 Corinteni 13:4-7)
Sfântul Părinte, în cea mai recentă sa enciclică Caritas In Veritate (Dragoste în Adevăr), avertizează că iubirea nelegată de adevăr are consecințe grave pentru societate. Cei doi nu pot fi divorțați. Putem acționa în numele dreptății sociale și al iubirii, dar atunci când este dezbinat de „adevărul care ne eliberează”, este posibil să-i ducem pe alții în sclavie, fie că este vorba în relațiile noastre personale sau în cadrul acțiunilor economice și politice ale națiunilor și organelor de conducere. Enciclica lui oportună și profetică evidențiază încă o dată pe falșii profeți care s-au ridicat în cadrul Bisericii în sine, care pretind că acţionează în numele iubirii, dar se îndepărtează de iubirea autentică pentru că nu este luminată de adevărul care „îşi are originea în Dumnezeu, Iubirea veşnică şi Adevărul Absolut” (enciclică, n. 1). Exemple clare sunt cei care promovează moartea celui nenăscut sau promovează căsătoria homosexuală în timp ce pretind că susțin „drepturile omului”. Cu toate acestea, chiar aceste „drepturi” deschid calea către rele grave care amenință viețile celor mai slabi membri ai comunității umane și răstoarnă adevărurile inerente și inviolabile privind demnitatea persoanei și sexualitatea umană.
Vai de cei care numesc răul bun și binele rău, care schimbă întunericul în lumină și lumina în întuneric, care schimbă amarul în dulce și dulcele în amar! (Isaia 5:20)
CREDINȚA: IUBIRE ȘI ADEVĂR
Așa cum am scris în Lumânarea Mocnită, lumina Adevărului se stinge, cu excepția celor care, asemenea celor Cinci Fecioare Înțelepte, își umplu inimile cu uleiul credinței. Dragostea se răcește din cauza creșterii faptelor rele, adică acțiuni care intenționează sau pretind a fi bune, dar sunt intrinsec rele. Cât de periculos și de confuz este acest lucru și câți sunt duși în rătăcire!
Adevărata problemă în acest moment al istoriei noastre este că Dumnezeu dispare din orizontul uman și, odată cu estomparea luminii care vine de la Dumnezeu, omenirea își pierde rolul, cu efecte distructive din ce în ce mai evidente. -Scrisoarea Preasfinției Sale Papa Benedict al XVI-lea către Toți Episcopii Lumii, 10 martie 2009; Catolic Online
Mulți profeți falși se vor ridica și îi vor înșela pe mulți; și din cauza creșterii răutății, dragostea multora se va răci. (Matei 24: 11-12)
Credința poate fi considerată așadar: dragoste și Adevăr in acțiune. Când unul dintre cele trei elemente ale credinței lipsește, atunci este o credință slabă sau chiar inexistentă.
Mai mult, ai răbdare și ai suferit pentru numele Meu și nu te-ai obosit. Cu toate acestea, țin asta împotriva ta: ai pierdut dragostea pe care ai avut-o la început. Realizează cât de departe ai căzut. Pocăiți-vă și faceți lucrările pe care le-ați făcut la început. Altfel, voi veni la tine și voi scoate sfeșnicul tău de la locul lui, dacă nu te pocăiești. (Apocalipsa 2:3-5)
PERSEVERENŢĂ
În această zi în care adevărul este redefinit, când dragostea autentică scade și compromisul este epidemie, este crucial ca noi, ca și femeia din pilda lui Hristos, persevera. Isus a avertizat la fel de mult:
Toți veți avea credința voastră zdruncinată, căci este scris: „Voi lovi pe păstor și oile vor fi împrăștiate...” Vegheați și rugați-vă ca să nu treceți la încercare. Spiritul este dornic, dar carnea este slabă. (Marcu 14:27, 38)
Dacă ești ca mine, totuși, atunci vei avea motive întemeiate să te îndoiești de puterea ta personală. Asta e bine. Dumnezeu vrea ca noi să depindem de El complet (și trebuie, pentru că suntem creaturi căzute, care au nevoie de har pentru a fi transformate în ființe umane întregi). De fapt, El ne asigură în aceste vremuri extraordinare un ocean de haruri tocmai pentru perseverenţă. Voi explica acest lucru în următoarea mea meditație.
