Te-ai născut pentru acest timp

CUVÂNTUL ACUM PE CITITURILE DE MASĂ
pentru 15 aprilie 2014
Marți din Săptămâna Mare

AS dacă te uiți la Furtuna care zboară la orizontul umanității, ai putea fi tentat să spui: „De ce eu? De ce acum?" Dar vreau să vă asigur, dragă cititoare, că te-ai născut pentru aceste vremuri. După cum se spune astăzi în prima lectură,

Domnul m-a chemat de la naștere, mi-a dat numele din pântecele mamei mele. 

Voia lui Dumnezeu este ca omenirea să înflorească, ca noi „să ieșim și să ne înmulțim” și să facem roditor pământul și toată creația. Acest plan nu s-a schimbat niciodată – a căpătat doar noi dimensiuni prin Cruce. Tu și cu mine suntem chemați continuu să aducem adevăr, frumusețe și bunătate oriunde ne-am afla. Toți visăm, ne rugăm, ne facem planuri.

La fel au fost şi apostolii. Cu Isus, o lume mai bună, o lume nouă se afla în fața lor. Dar planurile lor nu erau planurile lui Dumnezeu. Acesta este, cum Dumnezeu avea să obțină împlinirea unei lumi noi, era complet diferit de ceea ce credeau ei. La Cina cea de Taină, cursul viselor, rugăciunilor și planurilor apostolilor a luat o schimbare dramatică.

Maestre, unde mergi? (Evanghelia de azi)

Aceasta este întrebarea pe care mulți dintre noi o găsim adesea pe buzele noastre, deși formulată ușor diferit: „Doamne, ce faci?” Pentru că avem toate aceste vise și planuri... și apoi deodată viața ia o întorsătură neașteptată și ne trezim singuri, stând acolo sub ploaie, amorțiți, întrebându-ne ce tocmai s-a întâmplat. Vrem, de fapt, să țipăm „Doamne, ce faci?” Dar Isus răspunde: „Unde mă duc nu are sens pentru tine acum. Dar nu te-am uitat, doar te conduc pe un drum mai bun.”

Nu este vorba despre a ajunge acolo. este cum ajungem acolo. Domnul este preocupat mai întâi de mântuirea noastră, în al doilea rând de sfințenia noastră, și al treilea, cu mântuirea și sfințenia altora prin S.U.A. Lui Dumnezeu îi pasă de visele noastre. Dar Lui îi pasă mai mult Lui vise pentru noi, pentru că ne vor face mult mai fericiți. Și dacă ne încredem în El și Îl urmăm prin această Patimă (chiar și atunci când ne eclipsează propriile planuri) decât să călcăm pe urmele lui Iuda, vom găsi un final mult mai bun al poveștii noastre decât cel pe care am vrut să-l scriem pentru noi înșine - după cum a descoperit Petru prin multe lacrimi.

Deși credeam că m-am trudit în zadar și degeaba, în zadar, mi-am consumat puterile, totuși răsplata mea este la DOMNUL, răsplata mea este la Dumnezeul meu. (Prima lectură)

În aceste momente – și cu siguranță în această perioadă în lume – trebuie să ne refugiem în Dumnezeu și să ne reînnoim încrederea în El. Căci El spune, „Nu te teme, căci eu te-am ales să te naști pentru aceste vremuri.”

În Tine, DOAMNE, mă adăpostesc... Fii stânca mea de scăpare, o fortăreață care să-mi ajute, căci Tu ești stânca mea și fortăreața mea. Căci Tu ești nădejdea mea, Doamne; încrederea mea, Dumnezeule, din tinerețea mea. De tine depind din naștere; din pântecele mamei mele ești puterea mea. (Psalmul de azi)

ÎNTREBĂRI LEGATE

• Când Dumnezeu îți schimbă traiectoria vieții: traiectorie