Babilonul acum

 

ACOLO este un pasaj uimitor din Cartea Apocalipsei, unul care ar putea fi ușor ratat. Vorbește despre „Babilonul cel mare, mama curvelor și a urâciunilor pământului” (Apocalipsa 17:5). Din păcatele ei, pentru care este judecată „într-un ceas” (18:10), este că „piețele” ei comercializează nu numai aur și argint, ci și oameni.

Negustorii pământului vor plânge și plânge pentru ea, pentru că nu vor mai fi piețe pentru încărcătura lor: încărcătura lor de aur, argint, pietre scumpe și perle; in subțire, mătase purpurie și pânză stacojie... și sclavi, adică ființe umane. (Apocalipsa 18:11-14)

Abordând acest pasaj, Papa Benedict al XVI-lea a spus destul de profetic:

 Cartea Apocalipsei include printre marile păcate ale Babilonului — simbolul marilor orașe nereligioase ale lumii — faptul că face comerț cu trupuri și suflete și le tratează ca pe mărfuri. (Cf. Rev 18: 13). În acest context, problema drogurilor își ridică și ea capul și, cu o forță tot mai mare, își extinde tentaculele de caracatiță în întreaga lume - o expresie elocventă a tiraniei mamonei care perversează omenirea. Nicio plăcere nu este niciodată suficientă, iar excesul de ebrietate înșelătoare devine o violență care sfâșie regiuni întregi - și toate acestea în numele unei neînțelegeri fatale a libertății care subminează de fapt libertatea omului și, în cele din urmă, o distruge. —PAPA BENEDICT XVI, cu ocazia felicitării Crăciunului, 20 decembrie 2010; http://www.vatican.va/

In Misterul Babilon, Am observat că mai mulți factori indică Statele Unite ca un candidat puternic pentru ceea ce St. John descrie drept „ mamă a curvelor.” Se întoarce la rădăcinile sale masonice și la rolul SUA în răspândirea „democrațiilor iluminate” prin „colonizarea ideologică”.

Menționez acest lucru din cauza unei statistici surprinzătoare care a apărut la sfârșitul Sunetul Libertăţii, un film nou subliniind adevărul tragic al traficului de persoane, în special al copiilor. Potrivit filmului, traficul de persoane este o întreprindere criminală globală de 150 de miliarde de dolari și Statele Unite sunt pe primul loc în trafic.

Alte fapte:^[1]cf. https://www.angel.com/blog/sound-of-freedom

• Peste 500,000 de copii dispar pe an numai în SUA

• Peste 50% dintre victime au vârste cuprinse între 12 și 15 ani

• 25% din pornografia infantilă este creată de un vecin sau de un membru al familiei

• Peste 500,000 de prădători sexuali online sunt activi în fiecare zi 

• Peste 80% dintre infracțiunile sexuale împotriva copiilor încep pe rețelele de socializare

• Începând cu 2021, există 252,000 de site-uri web care conțin imagini sau videoclipuri cu copii abuzați sexual

• Și la nivel global, 27% dintre victimele traficului de persoane sunt copii

De fapt, filmul afirmă că astăzi există mai mulți sclavi decât în ​​orice alt moment al istoriei omenirii - chiar mai mult decât atunci când sclavia era legală.

 

Putred la mijloc

Despre explozia traficului de copii, Benedict a spus în acel discurs puternic:

Pentru a rezista acestor forțe, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra fundamentelor lor ideologice. În anii 1970, pedofilia a fost teoretizată ca fiind ceva deplin în conformitate cu omul și chiar cu copiii. Aceasta, însă, a făcut parte dintr-o perversiune fundamentală a conceptului de etosul. S-a susținut – chiar și în domeniul teologiei catolice – că nu există rău în sine sau bine în sine. Există doar un „mai bun decât” și un „mai rău decât”. Nimic nu este bun sau rău în sine. Totul depinde de circumstanțe și de finalul urmărit. Orice poate fi bun sau rău, în funcție de scopuri și circumstanțe. Morala este înlocuită de un calcul al consecințelor, iar în acest proces încetează să mai existe. Efectele unor astfel de teorii sunt evidente astăzi. —Cu ocazia Urmărilor de Crăciun, 20 decembrie 2010; http://www.vatican.va/

Cu alte cuvinte, trebuie să recunoaștem că nimic nu se va schimba atâta timp cât adevărul rămâne supus ego-ului mai degrabă decât absolutului.

Prin urmare, trecem printr-o „dictatură a relativismului”^[2]„... o dictatură a relativismului care nu recunoaște nimic ca definit și care lasă ca măsură supremă doar egoul și dorințele cuiva.” — Cardinalul Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea) Omilia preconclavului, 18 aprilie 2005″ care se impune acum la cele mai înalte niveluri de guvernare. Națiunile Unite și Organizația Mondială a Sănătății promovează în mod colectiv o agendă de educație sexuală radicală obligatorie, care ar începe să sexualizeze copiii până la vârsta de patru sau cinci ani.^[3]Ghid tehnic internațional privind educația sexuală, cf. pg. 71 La pagina 40 din „Standarde pentru educația sexuală”, școlile sunt instruite să-i învețe pe copiii de patru ani despre „relațiile între persoane de același sex”. În Ghid tehnic internațional privind educația sexuală, copiii de nouă ani sunt învățați să se masturbeze. De acolo devine doar mai grafic (vezi toate resursele ONG-urilor aici). Acest lucru a condus la acuzații că Națiunile Unite „îngrijește” copiii pentru sex cu adulți. La nivel local, acest lucru este susținut de unități educaționale care promovează în mod activ „ora poveștii” pentru copii de către bărbați homosexuali și transgender îmbrăcați în dragă.^[4]cf. Dezorientarea diabolică

Sunetul Libertăţii se respinge împotriva acestei tendințe diabolice. Una dintre replicile sale de durată este că „copiii lui Dumnezeu nu sunt de vânzare”. Predecesorul Papei Benedict era foarte conștient de faptul că generația noastră „progresistă” nu se îndrepta spre eliberarea umană, ci tocmai opusul – și a formulat-o în termeni la fel de apocaliptici:

Această lume minunată – atât de iubită de Tatăl încât El l-a trimis pe singurul Său Fiu pentru mântuirea ei – este teatrul unei bătălii fără sfârșit purtată pentru demnitatea și identitatea noastră ca liberă, spirituală. ființe. Această luptă este paralelă cu lupta apocaliptică descrisă în (Apocalipsa 12). Moartea luptă împotriva Vieții: o „cultură a morții” încearcă să se impună asupra dorinței noastre de a trăi și de a trăi din plin. Sunt aceia care resping lumina vieții, preferând „lucrările fără rod ale întunericului” (Efeseni 5:11). Recolta lor este nedreptatea, discriminarea, exploatarea, înșelăciunea, violența... —PAPA JOHN PAUL II, Omilia, Omilia Cherry Creek State Park, Denver, Colorado, 15 august 1993; vatican.va

Personajul central al filmului, care se bazează pe o poveste adevărată, este interpretat de actorul catolic Jim Caviezel. La final, el face un apel emoționant pentru toată lumea să răspândească cuvântul despre aceste orori de astăzi. Da, cred că acest lucru este absolut necesar și sper să vă alăturați mie pentru a îndemna pe toți cei pe care îi cunoașteți să vadă acest film. Dar va fi suficient pentru o cultură care pare putredă până în miez, o generație căreia Preacurata Maica îi spune acum în mod regulat:

Trăiți într-un timp mai rău decât timpul Potopului și a venit momentul întoarcerii voastre. —27 iunie 2023, până la Pedro Regis

Păcatul a devenit instituționalizat, ceea ce am putea numi „structuri ale păcatului” datorită prevalenței și apatiei față de el.^[5]„Păcatele dau naștere la situații și instituții sociale care sunt contrare bunătății divine. „Structurile păcatului” sunt expresia și efectul păcatelor personale. Ei își conduc victimele să facă rău la rândul lor. Într-un sens analog, ele constituie un „păcat social”. Catehismul Bisericii Catolice, 1869 Totuși, rămâne că păcatul este o alegere personală – există o responsabilitate personală pentru fiecare dintre noi de a se pocăi de el și de a ne împotrivi, în funcție de capacitatea noastră:

Este un caz de păcate foarte personale ale celor care provoacă sau sprijină răul sau care îl exploatează; a celor care sunt în măsură să evite, să elimine sau măcar să limiteze anumite rele sociale dar care nu reușesc să o facă din lene, frică sau conspirație a tăcerii, prin complicitate secretă sau indiferență; a celor care se refugiază în presupusa imposibilitate de a schimba lumea și, de asemenea, a celor care ocolesc efortul și sacrificiul cerute, producând rațiuni prețioase de ordin superior. Adevărata responsabilitate revine indivizilor. — PAPA IOAN PAUL II, Îndemn apostolic postsinodal, Reconciliatio et Paenitentia, n. 16

 

Purificarea este inevitabilă

După cum mi-a spus un cititor american cu ani în urmă:

Știm că America a păcătuit împotriva celei mai mari lumini; alte națiuni sunt la fel de păcătoase, dar niciunul nu a avut predicarea și vestirea Evangheliei precum a făcut-o America. Dumnezeu va judeca această țară pentru toate păcatele care strigă în cer ... Este etalarea nerușinată a homosexualității, uciderea a milioane de copii născuți în prealabil, divorțul rampant, obrăznicia, pornografia, abuzul asupra copiilor, practicile oculte și continuu și continuu. Ca să nu mai vorbim de lăcomia, mondenitatea și căldura atât de mulți din Biserică. De ce o națiune care a fost cândva un bastion și cetate al creștinismului și atât de minunat binecuvântată de Dumnezeu ... i-a întors spatele? -din Misterul Babilon

Căzut, căzut este Babilonul cel mare. Ea a devenit o bântuire pentru demoni. Ea este o cușcă pentru fiecare spirit necurat, o cușcă pentru orice pasăre necurată, o cușcă pentru fiecare fiară necurată și dezgustătoare... Vai, vai, cetate mare, Babilon, cetate puternică. Într-o oră a venit judecata ta. (Apocalipsa 18:2, 10)

Este acesta „doom and gloom”? Da, de fapt, asta is doom și întuneric (în special pentru cei care sunt înrobiți sexual). Aceste cuvinte și acel film ar trebui să ne facă pe tine și pe mine foarte inconfortabil. Căci întregul Occident se confruntă cu un colaps moral asemănător celui de dinaintea prăbușirii Imperiului Roman. 

Ca și în timpul căderii Romei, elitele sunt preocupate doar să crească luxul vieții lor de zi cu zi, iar popoarele sunt anesteziate de divertisment tot mai vulgar. În calitate de episcop, este datoria mea să avertizez Occidentul! Barbarii sunt deja în interiorul orașului. Barbarii sunt toți cei care urăsc natura umană, toți cei care calcă în picioare sensul sacrului, toți cei care nu prețuiesc viața, toți cei care se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu, Creatorul omului și al naturii. —Cardinalul Robert Sarah, Catolic herald, 5 aprilie 2019; cf. Cuvântul african acum și Inamicul este în interiorul porților

Nu am ajuns aici peste noapte. Nu am construit o cultură care celebrează nuditatea și sodomia pe străzile sale într-o singură zi. A început cu apostazie în Biserica, cu pierderea simțului ei de misiune, de adevăr, de sfințenie a preoției, astfel încât papii deja deplângeau starea noastră actuală la sfârșitul secolului al XIX-lea:^[6]cf. De ce nu strigă papii?

... cel care rezistă adevărului prin răutate și se întoarce de la el, păcătuiește cel mai grav împotriva Duhului Sfânt. În zilele noastre, acest păcat a devenit atât de frecvent, încât par să fi venit acele vremuri întunecate care au fost prezise de Sfântul Pavel, în care oamenii, orbiți de judecata dreaptă a lui Dumnezeu, ar trebui să ia falsitatea pentru adevăr și ar trebui să creadă în „prințul din această lume ", care este un mincinos și tatăl acesteia, ca învățător al adevărului:" Dumnezeu le va trimite operațiunea erorii, să creadă minciuna (2 Tes. Ii., 10). În vremurile din urmă unii se vor îndepărta de credință, acordând atenție spiritelor erorii și doctrinelor diavolilor ” (1 Tim. Iv., 1). —PAPA LEO XIII, Divinum Illud Munus, n. 10

Astăzi, roadele acestei apostazii sunt din ce în ce mai mult peste tot, pe măsură ce titluri ca acesta devin o normă: „Peste 1,000 de clerici acuzați de pedofilie în Biserica Catolică din Spania”

Suntem bine conștienți de gravitatea deosebită a acestui păcat comis de preoți și de responsabilitatea noastră corespunzătoare. Dar nici nu putem tace in privinta contextului acestor vremuri in care aceste evenimente au iesit la lumina. Există o piață a pornografiei infantile care pare într-un fel considerată din ce în ce mai normală de către societate. Distrugerea psihologică a copiilor, în care persoanele umane sunt reduse la articole de marfă, este un semn terifiant al vremurilor. —PAPA BENEDICT XVI, cu ocazia felicitării Crăciunului, 20 decembrie 2010; vatican.va

Într-adevăr, așa cum au privit soția mea și fiii noștri Sunetul Libertăţii, M-am trezit rugându-L pe Isus să vină repede și să purifice această lume. Și El răspunde fiecăruia dintre noi care trăim pe fața pământului în acest ceas - noi cei care trăim în acest Babilon:

Pleacă de la ea, poporul meu, ca să nu participi la păcatele ei și să nu primești parte la plăgile ei, căci păcatele ei sunt îngrămădite până la cer... (Apocalipsa 18:4-5)

Sunetul Libertăţii nu este doar un alt film de „dreptate socială”. Este un sunet de trompetă din Rai.

Amenințarea judecății ne privește și pe noi,
Biserica în Europa, Europa și Occident în general...
Domnul strigă și la urechile noastre...
„Dacă nu te pocăiești, voi veni la tine
și scoate-ți sfeșnicul de la locul lui.”
Lumina poate fi, de asemenea, luată de la noi
și facem bine să lăsăm acest avertisment să sune
cu deplina ei seriozitate în inimile noastre,
în timp ce strigă către Domnul: „Ajută-ne să ne pocăim!” 
- BENEFICIUL POPULUI XVI, Deschidere Omilie, 
Sinodul Episcopilor, 2 octombrie 2005, Roma

 

Citire asemănătoare

Căderea misterului Babilon

Colapsul viitor al Americii

 

Sprijiniți lucrarea cu normă întreagă a lui Mark:

 

cu Nihil Obstat

 

Să călătorești cu Mark în  Acum Word,
faceți clic pe bannerul de mai jos pentru a subscrie.
E-mailul dvs. nu va fi distribuit nimănui.

Acum pe Telegram. Clic:

Urmați-l pe Mark și „semnele timpurilor” zilnice pe MeWe:

Urmați scrierile lui Mark aici:

Ascultați următoarele: