CUVÂNTUL ACUM PE CITITURILE DE MASĂ
pentru 11 octombrie 2017
Miercuri din a douăzeci și șaptea săptămână din timpul obișnuit
Opta. Memorial PAPA ST. IOAN XXIII
Textele liturgice aici
INAINTE DE învățându-l pe „Tatăl nostru”, Isus le spune apostolilor:
Asta e cum trebuie să te rogi. (Matei 6: 9)
Da, Cum, nu neaparat ce. Adică Isus dezvăluia nu atât conținutul a ceea ce să se roage, ci dispoziția inimii; El nu făcea o rugăciune specifică atât de mult încât să ne arate cum, ca copii ai lui Dumnezeu, să se apropie de El. Cu doar câteva versete mai devreme, Isus a spus: „În rugăciune, nu bâlbâi ca păgânii, care cred că vor fi auziți din cauza multor lor cuvinte”. [1]Matt 6: 7 Mai degraba…
… vine ceasul, și acum este aici, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și adevăr; și într-adevăr Tatăl caută astfel de oameni care să i se închine. (Ioan 4:23)
A te închina Tatălui în „duh” înseamnă a te închina Lui cu inima, să-I vorbesc ca pe un tată iubitor. A te închina Tatălui în „adevăr” înseamnă a veni la El în realitatea cine este El – și cine sunt eu și nu sunt. Dacă medităm la ceea ce ne învață Isus aici, vom descoperi că Tatăl nostru ne descoperă cum să ne rugăm în „duh și adevăr”. Cum să roagă-te cu inima.
AL NOSTRU…
Imediat, Isus ne învață că nu suntem singuri. Adică, ca Mijlocitor între Dumnezeu și om, Isus preia rugăciunea noastră și o aduce înaintea Tatălui. Prin Întrupare, Isus este unul dintre noi. El este, de asemenea, una cu Dumnezeu și, prin urmare, de îndată ce spunem „Al nostru”, ar trebui să fim plini de credință și de certitudine că rugăciunea noastră va fi ascultată în mângâierea că Isus este cu noi, Emmanuel, ceea ce înseamnă "Dumnezeu este cu noi." [2]Matt 1: 23 Căci după cum a spus El, „Sunt cu tine mereu, până la sfârșitul veacului.” [3]Matt 28: 15
Nu avem un mare preot care să fie incapabil să simpatizeze cu slăbiciunile noastre, ci unul care a fost încercat la fel în toate felurile, dar fără păcat. Așa că să ne apropiem cu încredere de tronul harului pentru a primi milă și pentru a găsi har pentru ajutor la timp. (Evr 4:15-16)
TATĂ…
Isus a fost explicit cu privire la felul de inimă pe care ar trebui să o avem:
Amin, vă spun, cine nu primește împărăția lui Dumnezeu ca pe un copil, nu va intra în ea. (Marcu 10:25)
A ne adresa lui Dumnezeu ca „Ava”, ca „Tată”, întărește faptul că nu suntem orfani. Că Dumnezeu nu este doar Creatorul nostru, ci un tată, un furnizor, un îngrijitor. Aceasta este o revelație extraordinară a cine este Prima Persoană a Treimii.
Poate o mamă să-și uite copilul, să fie lipsită de tandrețe pentru copilul din pântecele ei? Chiar dacă ea ar uita, nu te voi uita niciodată. (Isaia 49:15)
CARE EȘTI ÎN CERURI…
Ne începem rugăciunea cu încredere, dar continuăm cu umilință în timp ce privim în sus.
Isus vrea ca noi să ne îndreptăm ochii, nu asupra grijilor temporale, ci asupra Cerului. „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu” El a spus. La fel de „străini și străini” [4]cf. 1 Pet 2: 11 aici pe pământ ar trebui să...
Gândește-te la ceea ce este sus, nu la ceea ce este pe pământ. (Coloseni 3:2)
Fixându-ne inimile spre eternitate, problemele și grijile noastre capătă perspectiva lor adecvată.
Sfintit DE NUMELE TAU...
Înainte de a face cererile noastre către Tatăl, mai întâi recunoaștem că El este Dumnezeu – iar eu nu sunt. Că El este puternic, minunat și atotputernic. Că eu sunt doar o creatură, iar El Creatorul. În această simplă frază de cinstire a Numelui Său, Îi mulțumim și Îi lăudăm pentru cine este El și pentru tot ceea ce El ni l-a dăruit. Mai mult, recunoaștem că totul vine prin voința Sa îngăduitoare și, prin urmare, este un motiv pentru a mulțumi că El știe ce este mai bine, chiar și în situații dificile.
În orice împrejurări, mulțumiți, pentru că aceasta este voia lui Dumnezeu pentru voi în Hristos Isus. (1 Tesaloniceni 5:18)
Acest act de încredere, de mulțumire și laudă este cel care ne atrage în prezența lui Dumnezeu.
Intră pe porțile lui cu mulțumire, în curțile lui cu laudă. Mulțumiți-I, binecuvântați-i numele... (Psalmul 100:4)
Acest act de laudă este cel care, de fapt, mă ajută să încep din nou o inimă de copil.
IMPARATIA VINE…
Isus spunea adesea că Împărăția este aproape. El învăța că, în timp ce veșnicia vine după moarte, Împărăția poate veni acum, în momentul prezent. Împărăția a fost adesea văzută ca sinonim cu Duhul Sfânt. De fapt, „în locul acestei cereri, unii Părinți ai Bisericii timpurii consemnează: „Fie ca Duhul Tău Sfânt să vină peste noi și să ne curețe”. [5]cf. nota de subsol din NAB despre Luca 11:2 Isus ne învață că începutul lucrării bune, al oricărei îndatoriri, al oricărei suflare pe care o luăm, trebuie să-și găsească puterea și fecunditatea dintr-o viață interioară: din Împărăția dinlăuntru. Vino Împărăția Ta este ca și cum ai spune: „Vino, Duhul Sfânt, schimbă-mi inima! Înnoiește-mi mintea! Umple-mi viața! Să domnească pe Isus în mine!”
Pocăiți-vă, pentru că împărăția cerurilor este aproape. (Matei 4:17)
VOIA TA FI FI FĂCĂ…
Împărăția lui Dumnezeu este legată intrinsec de Voința Divină. Oriunde se face voia Lui, acolo este Împărăția, căci Voința Divină conține fiecare bine spiritual. Voința Divină este Iubirea însăși; iar Dumnezeu este iubire. Acesta este motivul pentru care Isus a asemănat voința Tatălui cu „hrana” Sa: a trăi în Voința Divină însemna a trăi în sânul Tatălui. A te ruga în acest fel înseamnă, deci, să devii ca un copil mic, mai ales în mijlocul încercării. Este semnul distinctiv al unei inimi care este abandonată lui Dumnezeu, oglindită în cele două inimi ale Mariei și ale lui Isus:
Să mi se facă după voia ta. (Luca 1:38)
Să se facă nu voia Mea, ci a ta. (Luca 22:42)
PE PĂMÂNT AȘA CUM ESTE ÎN CERURI…
Isus ne învață că inimile noastre ar trebui să fie atât de deschise și abandonate Voinței Divine, încât aceasta să se împlinească în noi „așa cum este în Rai”. Adică, în Rai, sfinții nu doar „fac” voia lui Dumnezeu, ci „trăiesc” în Voia lui Dumnezeu. Adică propriile lor voințe și cele ale Sfintei Treimi sunt una și aceeași. Așa că este ca și cum ai spune: „Părinte, să se facă voia Ta nu numai în mine, ci să devină a mea, astfel încât gândurile Tale să fie gândurile mele, respirația Ta respirația mea, activitatea Ta activitatea mea.”
… s-a golit, luând forma unui sclav… s-a smerit, devenind ascultător până la moarte, chiar până la moarte pe cruce. (Fil 2:7-8)
Sfânta Treime domnește oriunde este trăită Voința lui Dumnezeu și o astfel de este adusă la perfecțiune.
Cine Mă iubește pe Mine, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi și noi vom veni la El și vom locui cu El... Oricine va păzi cuvântul Lui, dragostea lui Dumnezeu este cu adevărat desăvârșită în el. (Ioan 14:23; 1 Ioan 2:5)
DĂ-NE NOUĂ ASTĂZI PÂINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE…
Când israeliții au adunat mana în deșert, ei au fost instruiți să nu păstreze mai mult decât nevoile lor zilnice. Când nu reușeau să asculte, mana devenea viermină și putuse. [6]cf. Exod 16:20 Și Isus ne învață să facem încredere Tatăl pentru exact ceea ce avem nevoie în fiecare zi, cu condiția ca noi să căutăm mai întâi Împărăția Lui, și nu a noastră. „Pâinea noastră de fiecare zi” nu este doar proviziile de care avem nevoie, ci hrana Voinței Sale Divine și, mai ales, Cuvântul Întrupat: Isus, în Sfânta Euharistie. A te ruga doar pentru pâine „de zi cu zi” înseamnă a avea încredere ca un copil mic.
Deci nu vă faceți griji și spuneți: „Ce să mâncăm?” sau 'Ce să bem?' sau „Ce să ne îmbrăcăm?” …Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de ele pe toate. Dar căutați mai întâi împărăția (a lui Dumnezeu) și dreptatea Lui și toate acestea vi se vor da în afară de aceasta. (Matei 6:31-33)
IERTĂ-NE NEAGĂRILE NOASTRE…
Totuși, de câte ori nu reușesc să-l chem pe Tatăl nostru! Să-I lăudăm și să-I mulțumesc în toate împrejurările; să caut Împărăția Lui înaintea propriei mele; a prefera Voinţa Lui decât a mea. Dar Isus, știind slăbiciunea omenească și că am eșuat frecvent, ne învață să ne apropiem de Tatăl pentru a-i cere iertare și să ne încredem în mila Sa divină.
Dacă ne recunoaștem păcatele, el este credincios și drept și ne va ierta păcatele și ne va curăța de orice nelegiuire. (1 Ioan 1: 9)
PENTRU CĂI IERTĂM PE CEI CARE ÎMPOTRIVA NOASTRĂ...
Smerenia cu care începem Tatăl nostru este susținută doar atunci când recunoaștem în continuare faptul că suntem toate păcătoșii; că, deși fratele meu m-a rănit, și eu i-am rănit pe alții. Ca o chestiune de dreptate, trebuie să-mi iert aproapele dacă și eu vreau să fiu iertat. Ori de câte ori mi se pare dificil de rugat această invocare, trebuie doar să-mi amintesc nenumăratele greșeli. Prin urmare, această invocare nu este doar justă, ci generează smerenie și compasiune față de ceilalți.
Să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți. (Matei 22:39)
Îmi extinde inima să iubesc așa cum iubește Dumnezeu și, astfel, mă ajută să devin și mai copilăresc.
Fericiți cei milostivi, căci li se va arăta milă. (Matei 5:7)
NU NE DUCE IN ISPITA...
Din moment ce Dumnezeu „nu tentează pe nimeni” spune Sf. Iacob, [7]cf. Iacov 1:13 această invocare este o rugăciune care are rădăcinile în adevărul că, deși suntem iertați, suntem slabi și supuși „Poftă senzuală, ademenire pentru ochi și o viață pretențioasă.” [8]1 Ioan 2: 16 Pentru că avem „liber arbitru”, Isus ne învață să-L implorăm pe Dumnezeu să folosească acel dar pentru slava Lui, astfel încât să poți...
… prezentați-vă lui Dumnezeu ca fiind înviați din morți la viață și părțile corpului vostru lui Dumnezeu ca arme pentru neprihănire. (Romani 6:13)
DAR SALVAȚI-NE DE RĂU.
În sfârșit, Isus ne învață să ne amintim în fiecare zi că suntem într-o luptă spirituală „cu principatele, cu puterile, cu conducătorii lumii acestui întuneric prezent, cu duhurile rele din ceruri.” [9]Eph 6: 12 Isus nu ne-ar cere să ne rugăm pentru „Împărăția care va veni” decât dacă rugăciunile noastre nu grăbesc această venire. Nici El nu ne-ar învăța să ne rugăm pentru eliberare dacă nu ne-ar ajuta cu adevărat în lupta împotriva puterilor întunericului. Această invocare finală doar pecetluiește și mai mult importanța dependenței noastre de Tatăl și nevoia noastră de a fi ca niște copii mici pentru a intra în Împărăția Cerurilor. De asemenea, ne amintește că împărtășim autoritatea Lui asupra puterilor răului.
Iată, ți-am dat puterea „de a călca peste șerpi” și scorpioni și asupra întregii forțe a dușmanului și nimic nu vă va face rău. Cu toate acestea, nu vă bucurați pentru că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați-vă pentru că numele voastre sunt scrise în ceruri. (Luca 10-19-20)
AMIN
În încheiere, pentru că Isus ne-a învățat cum a te ruga folosind tocmai aceste cuvinte, atunci Tatăl nostru devine o rugăciune perfectă în sine. De aceea îl auzim și pe Isus spunând în Evanghelia de astăzi:
Când te rogi, Spune: Părinte, sfințit pe numele tău...
Când o spunem cu inima, deblocăm cu adevărat „Fiecare binecuvântare spirituală din ceruri” [10]Eph 1: 3 care sunt ale noastre, prin Isus Hristos, fratele nostru, prietenul, Mijlocitorul și Domnul care ne-a învățat cum să ne rugăm.
Marele mister al vieții și povestea omului individual și a întregii omeniri sunt toate cuprinse și mereu prezente în cuvintele Rugăciunii Domnului, Tatăl nostru, pe care Isus a venit din ceruri să ni-l învețe și care rezumă întreaga filozofie a viața și istoria fiecărui suflet, a fiecărui popor și a fiecărei epoci, trecut, prezent și viitor. —POPE ST. JOI XXIII, Magnificat, octombrie 2017; p. 154
Vă binecuvântează și vă mulțumesc pentru
sprijinind acest minister.
Pentru a călători cu Mark în Acum Word,
faceți clic pe bannerul de mai jos pentru a subscrie.
E-mailul dvs. nu va fi distribuit nimănui.
