Quella Luna Brillante


Sarà stabilitu per sempre cum'è a luna,
è cum'è un testimone fidu in u celu. (Salmu 59:57)

 

ULTIMU a notte mentre guardava a luna, un penseru mi sbuccò in mente. I corpi celesti sò analogie di un'altra realtà ...

    Maria hè a luna chì riflette u Figliolu, Ghjesù. Ancu se u Figliolu hè a fonte di luce, Maria u riflette à noi. E circundendu ci sò innumerevoli stelle – Santi, illuminendu a storia cun ella.

    À le volte, Ghjesù pare "sparisce", al di là di l'orizonte di a nostra suffrenza. Ma Ellu ùn ci hà micca lasciatu: à u mumentu pare svanisce, Ghjesù hè digià in corsa versu noi nantu à un novu orizonte. In segnu di a so presenza è di u so amore, ci hà ancu lasciatu a Sua Mamma. Ùn rimpiazza micca u putere di vita di u Figliolu; ma cum'è una mamma attenta, accende u bughju, ricurdenduci ch'ellu hè a Luce di u Mondu ... è di ùn dubità mai di a Sua misericordia, ancu in i nostri mumenti i più foschi.

Dopu avè ricevutu sta "parolla visuale", e seguenti Scritture sò corse da cum'è una stella fugace:

A great sign appeared in the sky, a woman clothed with the sun, with the moon under her feet, and on her head a crown of twelve stars. –Rivelazioni 12: 1

Print Friendly, PDF è Email
Posted in Home, MARY.