A putenza di Ghjesù

Abbracciando a Speranza, da Léa Mallett

 

OVER Natale, aghju pigliatu u tempu di st'apostolatu per fà una necessaria resettatura di u mo core, cicatrisata è stanca da un ritmu di vita chì ùn hè guasi rallentatu da quandu aghju principiatu u ministeru à tempu pienu in u 2000. Ma aghju prestu amparatu chì eru più impotente per cambià e cose di ciò ch'e aghju realizatu. Questu m'hà purtatu in un locu di quasi disperazione mentre mi truvavu à fighjà in l'abissu trà Cristu è eiu, trà mè è a guarigione necessaria in u mo core è in a mo famiglia ... è tuttu ciò chì pudia fà era pienghje è gridà. 

L'insicurità di a mo giuventù, e tendenze versu a co-dipendenza, a tentazione di teme in un mondu chì si stacca à a cusgitura, è una timpesta l'estate scorsa chì hà facilitatu un "tremulu" in a nostra vita ... tutti m'anu purtatu à un locu di sintimu ruttu. è paralìticu. Prima di Natale, aghju capitu chì un golfu era ancu cresciutu trà a mo moglia è mè. Chì in un certu modu, in l'ultimi anni, i nostri ingranaggi ùn eranu più sincronizzati, è questu stava macinendu tranquillamente l'unità trà noi. 

Aghju realizatu chì devu passà un pocu di tempu solu per ricalibrà anni d'abitudini è di mudelli di pensamentu chì avianu avà furmatu a mo persunalità. Hè quandu aghju scrittu Off In the Nightaghju fattu un saccu, è aghju pigliatu a mo prima notte di ritiru in una stanza d'albergu di a cità. Ma u mo direttore spirituale hà rispostu prestu dicendu: "Sì questu hè Cristu chì vi porta in u desertu, allora darà assai frutti. Ma se hè a vostra idea, allora hè u lupu chì circonda è vi alluntana da a banda, u risultatu finale di u quale, 'serete manghjatu vivu'... "Queste parolle mi anu scuzzulatu perchè u desideriu di scappu era cusì forte. Qualcosa, o piuttostu, A Strada mi dicia di "aspittà".

In quantu à mè, aghju da guardà à u Signore, aghju da aspittà per u Diu di a mo salvezza; u mo Diu mi senterà. (Michea 7: 7)

È cusì, aghju aspittatu una notte in più. Dopu un altru. E dopu un altru. Tuttu u tempu, u Lupu mi circundava, circava di attirà mi in u desertu. Hè solu in retrospettiva chì capiscu avà a differenza trà a solitude isulamentu. A solità hè un locu in l'anima, solu cun Diu, induve pudemu sente a so voce, stà in a so presenza, è lasciarlu guarì. Si pò esse in solitudine à mezu à u mercatu. Ma l'isulamentu hè un locu di solitudine è d'addisperu. Hè u locu di l'auto-ingannu induve i nostri ego ci facenu cumpagnia, accaniti da quellu chì vene cum'è un Lupu in vestiti di pecura.

Stà sempre davanti à u Signore; Aspettallu ... Aspettu u Signore, a mo ànima aspetta è spergu a so parolla. (Salmi 37: 7, Salmi 130: 5)

Aghju fattu, è era quì in a solitude chì Ghjesù hà cuminciatu à parlà à u mo core. Ancu avà, sò straziatu di pensalla. Mi stava surridendu per tuttu u tempu-cum'è l'immagine sopra chì a mo moglia hà dipintu per mè parechji anni fà. Aviu, in listessu tempu, principiatu u Novena di l'abbandonu chì hà toccu tanti di noi. E parolle sò state vive. Puderia sente in u mo core a voce di u Bon Pastore dicendu: «In verità, aghju da risolve questu. Aghju da guarisce questu. Duvete fidà mi avà ... aspettate ... fidatevi ... aspettate ... Agiraghju ". 

Aspettate u Signore, fate curagiu; siate coru, aspettate u Signore! (Salmi 27:14)

Quandu a settimana cuntinuava, aghju messu e regne à a mo persunalità compulsiva è aghju pregatu è aghju aspittatu. È ghjornu à ghjornu, Diu m'hà datu una visione di mè stessu, di u mo matrimoniu, di a mo famiglia è di u mo passatu chì eranu cum'è frammenti di luce chì trafalavanu una grotta prufonda. Cù ogni rivelazione di verità, mi sò trovu liberatu, per esse, da catene invisibili.

Di sicuru, aspettu u Signore; chì si piega versu mè è sente u mo gridu ... (Salmi 40: 2)

In effetti, parechje volte, u Spìritu Santu m'hà purtatu à rinnegà è ligà ciò chì aghju capitu chì eranu certi spiriti chì m'eranu afflitti da ansietà, paura, insicurezza, rabbia eccetera. Cù ogni pronuncia di u Nome di Ghjesù, puderia sentimu u sollevamentu di pesi è a libertà di Diu cumincianu à riempie a mo anima.[1]cf. Dumande nantu à a liberazione 

U ghjornu nanzu à a vigilia di Natale, sò stata assaltata una ultima volta da u Lupu chì era addisperatu per alluntanami in l'isulamentu - luntanu da a mo famiglia è da voi, a banda di Cristu. Sò andatu à a messa quella mattina, sò tornatu à a casa induve stava, è sò statu pusatu dicendu: "Va bè Signore. Aspittaraghju un pocu di più. " Cù questu, Diu m'hà datu una parolla: "Cudependenza". Sapiu un pocu di stu mudellu di comportamentu / pensamentu chì hà afflittu parechje persone. Ma mentre lighjia a descrizzione, mi vidia chjaramente ... da i ghjorni di a mo ghjuventù! Aghju vistu cumu si svolgeva in relazioni, ma sopratuttu, trà a mo moglia è I. Di colpu, decennii di insicurezza, paura è frustrazione avianu un sensu. Ghjesù m'avia palisatu u ràdica di u mo dulore ... era ora di esse liberatu! 

Aghju scrittu una lettera à a mo moglia, è a notte dopu, noi dui passavamu a vigilia di Natale solu à pusà nantu à e scatule di cartone manghjendu cene di TV in Turchia in mezu à a nostra casa girata à capu à capu da l'ultimi rinnuvamenti è riparazioni. Micca chì simu stati cascati per amore per un trattu. Eramu solu crudi è ferenti ... ma avà cuminciamu à cresce in un amore più sanu. 

 

ASPETTA DI VEDE U PUTERE DI GESÙ

In listessu tempu chì tuttu què accadia, aghju intesu chì Ghjesù parlava una parolla per tè. Hè chì ellu vi vole in l'annu chì vene cunnosce u so putere. Micca solu per cunnosce lu, ma per sapè U so putere. In un certu sensu, u Signore si hè ritiratu da sta generazione è ci hà permessu di coglie ciò chì avemu suminatu. Hà "alzò u ritenimentu"Chì hà apertu a porta à l'illegalità in i nostri tempi, una" disorientazione diabolica "chì afflige ancu i cristiani. Stu "castigu" hè destinatu à portà ognunu di noi in a realtà di quellu chì simu cum'è individui è cum'è nazioni senza Diu. Mentre guardu u mondu oghje, sentu e parolle di novu:

Quandu vene u Figliolu di l'omu, truverà a fede nantu à a terra? " (Luke 18: 8)

Vecu sempre di più cume queste parolle ponu diventà realità - a menu chì ùn abbandunemu sinceramente noi stessi à Diu una volta di più (chì significa veramente cascà in i so bracci, in a Divina Volontà). Credu chì Ghjesù vole rivelà a so putenza per mezu di trè navi principali: fede, speranza, e amuri. 

Cusì a fede, a speranza, l'amore fermanu, questi trè; ma u più grande di questi hè l'amore. (1 Curinzî 13:13)

Vi spiegheraghju questu in i ghjorni avanti. 

Ghjesù hè VIVU. Ùn hè micca mortu. È hà da palisà à u mondu a so putenza ...

 

 

The Now Word hè un ministeru à tempu pienu chì
cuntinueghja cù u vostru sustegnu.
Vi benedica, è ti ringraziu. 

 

Per viaghjà cun Mark in lu Avà Parolla,
cliccate nantu à u banner sottu per abbunà.
U vostru email ùn serà micca spartutu cù nimu.

 

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Posted in Home, SPIRITUALITÀ.