Chjama Mentre Slumber


Cristu Dolendu sopra u mondu
, da Michael D. O'Brien

 

 

Mi sentu fermamente ubligatu à rimandà sta scrittura quì sta sera. Vivemu in un mumentu precariu, a calma prima di a Tempesta, quandu parechji sò tentati à addurmintassi. Ma duvemu stà vigilanti, vale à dì, i nostri ochji focalizati nantu à a custruzzione di u Regnu di Cristu in i nostri cori è dopu in u mondu chì ci circonda. In questu modu, camperemu in a cura è a grazia custanti di u Babbu, a so prutezzione è l'unzione. Viveremu in l'Arca, è duvemu esse avà, perchè prestu hà da cumincià à piove ghjustizia annantu à un mondu chì hè crepatu è seccu è chì hà sete di Diu. Publicatu prima 30 aprile 2011.

 

CRISTU hè RISINU, ALLELUIA!

 

VERAMENTE Hè risuscitatu, alleluia! Vi scrivu oghje da San Francisco, USA à a vigilia è Vigilia di a Divina Misericordia, è di Beatificazione di Ghjuvan Paulu II. In a casa induve stu, i rumori di u serviziu di preghera chì si tenenu in Roma, induve i misteri Luminosi sò in preghiera, scorrenu in a stanza cù a dolcezza di una sorgente scorrente è a forza di una cascata. Un si pò micca aiutà ma esse travolti da u frutte di a Risurrezzione cusì evidente chì a Chjesa Universale prega in una voce prima di a beatificazione di u succissore di San Petru. U lu putiri di a Chjesa - a putenza di Ghjesù - hè presente, sia in u testimone visibile di questu avvenimentu, sia in presenza di a cumunione di i Santi. U Spìritu Santu hè in traccia ...

Induve stò, a stanza di fronte hà un muru rivestitu d'icone è di statue: San Pio, u Sacru Cuore, a Madonna di Fatima è Guadalupe, Santa Teresa di Liseux .... tutti sò macchiati sia di lacrime d'oliu sia di sangue chì sò cascati da l'ochji in i mesi scorsi. U direttore spirituale di a coppia chì stà quì hè Fr. Serafim Michalenko, u vice-postulatore di u prucessu di canonizazione di Santa Faustina. Un ritrattu di u so incontru cù Ghjuvan Paulu II si trova à i pedi di una di e statue. Una pace tangibile è a presenza di a Beata Mamma pare impregnà a stanza ...

È cusì, hè à mezu à sti dui mondi chì ti scrivu. Da una parte, vecu lacrime di gioia falà da u visu di quelli chì preganu in Roma; da l'altru, lacrime di dulore chì cascanu da l'ochji di Nostru Signore è Signora in questa casa. E dunque dumandu una volta di più: "Ghjesù, chì vulete chì dica à u to populu?" È sentu in u mo core e parolle,

Dite à i mo figlioli chì i tengu caru. Chì sò a Misericordia stessa. È Misericordia chjama i mo figlioli à svegliarsi. 

 

SONNI

Ùn possu aiutà ma pensà à un'altra veglia, quella di Ghjesù chì hà parlatu in Matteu 25.

Allora u regnu di i celi serà cum'è dece vergini chì anu pigliatu e so lampade è sò surtite à u scontru di u sposu ... I scemi, quandu piglianu e so lampade, ùn anu purtatu micca oliu cun elli, ma i saggi anu purtatu fraschi d'oliu cù e so lampade. Siccomu u sposu hè statu longu in ritardu, tutti sò diventati sonnolenti è si sò addurmintati. (Matt 25: 1, 5)

Cum'è u Papa Benedettu hà pricatu da Roma, aspettemu cun Maria (per) "l'alba di una nova era" è a venuta eventuale di u Figliolu, Ghjesù Cristu. Aspettemu a venuta di u Sposu chì hè statu "longu ritardatu". Hè vicinu à mezanotte, è u mondu hè diventatu bughju.

In i nostri ghjorni, quandu in vaste zone di u mondu a fede hè in periculu di more cum'è una fiamma chì ùn hà più carburante, a priorità suprana hè di fà presente à Diu in stu mondu è di fà vede à l'omi è à e donne a strada di Diu. Micca un diu qualsiasi, ma u Diu chì hà parlatu nantu à u Sinai; à quellu Diu chì a faccia di a so ricunnosce in un amore chì preme "finu à a fine" (cfr. Ghjuvanni 13:1)-In Ghjesù Cristu, crucifissu è risuscitatu. U veru prublema in stu mumentu di a nostra storia hè chì Diu hè sparitu da l'orizonte umanu, è, cù l'oscurità di a luce chì vene da Diu, l'umanità perde i so cuscinetti, cù effetti distruttivi sempre più evidenti.-Lettera di Sa Santità Papa Benedettu XVI à Tutti i Vescovi di u Mondu, U 10 di marzu di u 2009; Cattòlica in ligna

Parechje anime sò diventate assonnate è sò state addurmintate, in particulare in a Chjesa. Per certi, l'oliu di e so "lampade" hè finitu. Aghju ricevutu sta lettera da pocu tempu da un missionariu canadianu assai preghiera è umile:

In a preghiera, mi dumandava perchè e persone sembranu passà cù a vita cum'è se nunda ùn falla. Ancu e persone chì seguitanu u Signore parenu ùn avè micca prublemi cù l'avvene à vene. Forse anderaghju à bordu cù ciò chì mi pare falà (crollu di a sucietà) ... Allora venenu e parolle di a Scrittura: 'manghjavanu è beianu, si maritavanu, ecc ... quandu a grande inundazione hè ghjunta.'Aghju capitu, sta Scrittura hà pigliatu un novu significatu per mè. Ma perchè certe persone chì seguitanu à Ghjesù parenu ùn sente nunda? Serà chì i roli di certi populi sò più 'guardiani o prufeti' chì sò chjamati à prevene? U Signore mi dà sempre sti picculi sguardi di ciò chì vene da vene ogni volta chì mi mette in dubbitu. Allora forse ùn sò micca pazzu ?? -17 d'aprile, 2011

Crazy? Innò un scemu per Cristu? U più sicuru. Perchè resistere à a putente marea di u male in u mondu hè contruculturale. Cunfrontà è sfidà u statu quo hè diventà un "segnu di cuntradizione". Per ricunnosce i "segni di i tempi" è parlà apertamente di i periculi chì affrontemu micca solu cum'è Chjesa ma per l'umanità in generale hè cunsideratu "sbilanciatu". A verità hè chì ci hè un abissu crescente trà a realità di ciò chì accade intornu à u mondu, è ciò chì parechji perceive esse accadutu. Sta lettera hè venuta pochi ghjorni fà da un prete in Ontario, Canada:

Vivemu di sicuru in tempi strani è si pò facilmente capisce a rapida crescita di laicità, in particulare in a Chjesa riguardu à l'attitudini appartenenti à a pratica di a fede, l'Eucaristia è a vita sacramentale. Parechji riempenu a so vita di tuttu, eccettu di Diu è ùn hè micca tantu chì ùn credinu più in Diu, ma anu in effetti, affullatu à Diu. — Fr. C.

Perchè hè chì cusì pochi parenu capisce veramente i parametri di e crisi murali, spirituali, ecunomiche, suciali è pulitiche chì sò quì è venenu? Serà chì parechji ùn vogliu micca vede? Or pò micca vede?

Cum'è l'aghju dettu eri sera in u mo primu indirizzu in una chjesa lucale quì, pochi si rendenu contu chì campemu in un "tempu di misericordia " secondu a rivelazione di u nostru Signore à Santa Faustina. Vale à dì, pochi si ne rendenu contu sta volta finiscerà, è chì forse, simu più vicini à "mezanotte" di quantu parechji si rendenu contu. [1]cf. L'ultimi Ghjudizi

... Prolongu u tempu di a misericordia per u nome di [i peccatori] ... Parlate à u mondu di a mo misericordia; lascia chì tutta l'umanità ricunnosca A mo misericordia insondabile. Hè un segnu per i tempi fini; dopu vene u ghjornu di a ghjustizia. Mentre ci hè sempre u tempu, lasciarli ricorre à a funtana di a Mia misericordia; lascia ch'elli prufittinu di u Sangue è di l'Acqua chì sboccanu per elli .. -Misericordia Divina in A Mi Anima, Diariu, Ghjesù à Santa Faustina, n. 1160, 848

"Mentre ci hè sempre u tempu ... ", vale à dì, mentre l'anime sò sempre sveglie è ascoltanu. In questu sensu, e parolle di Papa Benedettu durante a Settimana Santa sò in elli un "segnu di i tempi":

Hè a nostra stessa sonnolenza per a presenza di Diu chì ci rende insensibili à u male: ùn sentimu micca Diu perchè ùn vulemu micca esse disturbati, è cusì restemu indifferenti à u male."... una tale disposizione porta à"a certa callosità di l'anima versu a putenza di u male."U Papa vulia enfatizà chì u rimproveru di Cristu à i so apòstuli addurmintati -" stà svegliu è tene veglia "- s'applica à tutta a storia di a Chjesa. U missaghju di Ghjesù, hà dettu u Papa, hè un "missaghju permanente per tutti i tempi perchè a sonnolenza di i discepuli ùn hè micca prublema di quellu momentu, piuttostu di tutta a storia, "a sonnolenza" hè nostra, di quelli di noi chì ùn volenu micca vede a piena forza di u male è ùn vulete entre in a so Passione. " -PAPA BENEDETTU XVI, Agenza Cattolica di Notizie, Cità di u Vaticanu, 20 aprile 2011, Audienza Generale

 

U DISASTU DI U CORI

Cum'è e particule di radiazioni da u Giappone continuanu à cascà; cum'è rivoluzioni sanguinose cuntinuà à arruinà l'Oriente; cum'è Cina cresce à a supremazia mundiale; cum'è un crisa alimentaria glubale cuntinueghja à scalà; cum'è e timpeste senza terremotu è i terramoti continuanu à scuzzulà u mondu ... ancu quessi "Segni di i tempi" parenu esse svegliati relativamente pochi. I motivi, cum'è elencati da u Santu Babbu sopra, sò essenzialmente perchè i cori sò stati addurmintati - parechji semplicemente ùn volenu micca vede, è cusì, ùn ponu micca vede. Questu hè più evidenti in i cori chì continuanu a campà una vita di peccatu.

Attenti à què, ghjente sceme è insensate chì anu l'ochji è ùn vedenu, chì anu l'arechje è ùn sentenu ... u core di sta ghjente hè testardu è ribellu; si voltanu è si ne vanu ... (Ghjer 5:21, 23; cf. Mc 8:18)

Ancu se sta "sonnolenza" hè accaduta in tutta a storia di a Chjesa, u nostru tempu porta un annunziu unicu:

U peccatu di u seculu hè a perdita di u sensu di u peccatu. —PAPA PIUS XII, Indirizzu Radio à u Cungressu Catecheticu di i Stati Uniti tenutu in Boston; 26 d'ottobre, 1946: AAS Discorsi è Radiomessaggi, VIII (1946), 288

Cum'è una cataratta chì s'acumula sopra l'ochju fendu tuttu "nebbioso", u peccatu micca pentitu s'accumula sopra u core impedendu à l'ochji di l'anima di vede chjaramente. U beatu John Henry Newman era un'anima chì hà vistu chjaramente è ci offre una visione prufetica di i nostri tempi:

Sò chì tutti i tempi sò periculosi, è chì in ogni mumentu menti serie è ansiose, vive à l'onore di Diu è à i bisogni di l'omu, sò adatti à cunsiderà micca tempi cusì periculosi cum'è i soi. In ogni momentu u nemicu di l'anime assalta cù furia a Chjesa chì hè a so vera Mamma, è almenu minaccia è spaventa quandu ùn riesce micca à fà male. È tutti i tempi anu e so prove speciali chì l'altri ùn anu micca. È finu à avà ammettu chì ci eranu certi periculi specifici per i cristiani in certi altri tempi, chì ùn esistenu micca in questu tempu. Senza dubbitu, ma ammettendu sempre questu, pensu sempre ... u nostru hà una bughjura diversa in natura da qualunque sia stata prima. U periculu particulare di u tempu davanti à noi hè a diffusione di quella pesta di infedeltà, chì l'Apostuli è u nostru Signore stessu anu preditu cum'è a peghju calamità di l'ultimi tempi di a Chjesa. È almenu una ombra, una maghjina tipica di l'ultimi tempi vene nantu à u mondu. - Benedettu John Henry Cardinal Newman (1801-1890 d.C.), predica à l'apertura di u Seminariu di San Bernardu, u 2 d'ottobre di u 1873, L'infidelità di l'avvene

Cumu serà una "maghjina tipica di l'ultimi tempi"?

... ci seranu tempi terribili in l'ultimi ghjorni. E persone saranu egocentriche è amanti di i soldi, fieri, altii, abusivi, disubbidienti à i so parenti, ingrati, irreligiosi, insensibili, implacabili, calunniosi, licenziosi, brutali, odiendu ciò chì hè bonu, traditori, temerari, presuntuosi, amanti di u piacè piuttostu chè amanti di Diu, postu chì facenu una pretensione di religione ma neganu u so putere. (2 Tim 3: 1-5)

Ghjesù l'hà riassuntu cusì:

... per via di l'aumentu di u male, l'amore di parechji diventerà fretu. (Matt 24:12)

Hè cusì, l'ànime saranu cascate mortu addurmintatu.

È cusì, ancu contru à a nostra vulintà, u penseru cresce in a mente chì avà quelli ghjorni s'avvicinanu chì u nostru Signore hà prufetizatu: "È perchè l'iniquità hà abbunditu, a carità di parechji si rinfriscerà" (Matt. 24:12). —PAPA PIUS XI, Miserentissimus Redentore, Enciclica nantu à a Riparazione à u Sacru Cuore, n. 17 

È induve l'amore hè diventatu fretu, induve a verità hè stata sbuffata cum'è una fiamma morente in i nostri tempi, "u futuru stessu di u mondu hè in ghjocu":

Resistere à questa eclissi di ragione è priservà a so capacità per vede l'essenziale, per vede Diu è l'omu, per vede ciò chì hè bonu è ciò chì hè veru, hè l'interessu cumunu chì deve unisce tutte e persone di bona vuluntà. U futuru stessu di u mondu hè in ghjocu. —PAPA BENEDETTU XVI, Discorsu à a Curia Rumana, u 20 di Dicembre di u 2010

Quellu chì vole eliminà l'amore si prepara per eliminà l'omu cum'è tale. —PAPA BENEDETTU XVI, Lettera Enciclica, Deus Caritas Est (Diu hè Amore), n. 28b

 

A VESPERU DI A MISERICORDIA DIVINA

È cusì, simu ghjunti à a veghja di a Dumenica di a Divina Misericordia. Ghjesù hà dettu chì sta festa di a so misericòrdia seria per alcuni "l'ultima speranza di salvezza" (vede L'ultima Speranza di Salvezza). U mutivu hè perchè a nostra generazione, marcata in u seculu scorsu da duie guerre mundiali è à l'orlu di una terza, hè stata cusì indurita da u peccatu, chì per alcuni, l'unica via pussibile è speranza di salvezza hè di fà una manera semplice è onesta appellu à a misericordia di Diu: "Ghjesù, aghju fiducia in tè ". In un cummentariu di e parolle chì Ghjesù li avia dettu, Santa Faustina ci dà avà, à sta tarda ora di u mondu, una chiarezza straordinaria per l'avvertimenti di Papa Benedettu, è l'invitu di Ghjesù à fiducia in ellu:

Tutta a grazia scorri da a misericordia, è l'ultima ora abbonda di misericordia per noi. Chì nimu dubbi in quantu à a buntà di Diu; ancu sì i peccati di una persona eranu foschi cum'è a notte, a misericordia di Diu hè più forte cà a nostra miseria. Una sola cosa hè necessaria: chì u peccatore abbia apertu a porta di u so core, sia sempre cusì pocu, per lascià entre un raghju di a grazia misericurdosa di Diu, è allora Diu farà u restu. Ma poveru hè l'ànima chì hà chjosu a porta à a misericordia di Diu, ancu à l'ultima ora. Eranu ghjustu tali anime chì anu immersu Ghjesù in un dulore murtale in u Giardinu di l'Olivi; in verità, hè da u so Cuore Misericordiosu chì a misericordia divina scorre. -Misericordia Divina in A Mi Anima, Diariu, Ghjesù à Santa Faustina, n. 1507

Queste anime chì anu purtatu à Ghjesù una tale tristezza sò ancu l'ànime chì si sò addurmintate. Preghemu cun tutta a forza chì pudemu riunisce per sente chì u Maestru li scossa, anzi, sveglialli mentre sta volta di misericordia ghjunghje:

«Ùn àbbia paura! Aprite, in effetti, aprite largamente e porte à Cristu! " Aprite i vostri cori, e vostre vite, i vostri dubbiti, e vostre difficultà, e vostre gioie è i vostri affetti à u so putere di salvezza, è lasciate entre in i vostri cori. -BEAUTED GIOVANNI PAUL II, A Celebrazione di u Grande Ghjubileu, San Ghjuvanni Laternu; parolle in virgulette da u primu indirizzu di Ghjuvan Paulu II u 22 d'ottobre di u 1978

Pò noi chì stemu sforzendu di mantene e nostre "lampade piene d'oliu" [2]cf. Matt 25: 4 dumandate, in una futura fede, chì l '"oceanu di grazie" Ghjesù prumette di versà a Dumenica di a Misericordia Divina, daveru riempie u nostru core, li guarisce è ci tenerà svegli mentre i primi colpi di mezzanotte avvicinanu un mondu addurmintatu.

A minaccia di ghjudiziu ci tocca ancu à noi, à a Chjesa in Europa, in Europa è in Occidente in generale ... u Signore chjama ancu à e nostre arechje ... "Se ùn ti pentite, vengu à voi è cacceraghju u vostru candileru da u so locu". A luce pò ancu esse cacciata da noi è femu bè di lascià schjattà stu avvirtimentu cù a so serietà cumpleta in i nostri cori, mentre gridendu à u Signore: "Aiutateci à pentene!" - Papa Benedettu XVI, Apertura Omelia, Sinodu di i Veschi, 2 d'ottobre di u 2005, Roma.

 

 

Clicca qui à Unsubscribe or Segui à stu Ghjurnale.

Pricate cù a musica di Mark! Andà à:

www.markmallett.com

-------

Cliccate quì sottu per traduce sta pagina in una lingua diversa:

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Footnotes
1 cf. L'ultimi Ghjudizi
2 cf. Matt 25: 4
Posted in Home, SIGNALI e nella , , , , , , , , , , , .