Una Risposta

Elia Dormendu
Elia Dormendu,
da Michael D. O'Brien

 

RECENTEMENT, Iu hà rispostu à e vostre dumande riguardu à a rivelazione privata, cumprese una quistione nantu à un situ web chjamatu www.catholicplanet.com induve un omu chì pretende esse un "teologu" hà, per a so propria autorità, pigliatu a libertà di dichjarà quale in a Chjesa hè un fornitore di "falsu" rivelazione privata, è chì trasmette rivelazioni "veri".

In pochi ghjorni da a mo scrittura, l'autore di quellu situ web hà publicatu di colpu un articulu per quessa issu u situ hè "pienu di errori è di falsità". Aghju digià spiegatu perchè questu individuu hà gravamente dannatu a so credibilità continuendu à stabilisce e date di l'avvenimenti prufetichi futuri, è dopu - quandu ùn venenu micca à passà - ripristinendu e date (vede Più Dumande è Risposte ... In Rivelazione Privata). Per questa sola ragione, assai ùn piglianu micca questu individuale troppu in seriu. Eppuru, parechje anime sò andate à u so situ web è sò partite da quì assai cunfuse, forse un segnu rivelatore in sè (Matt 7:16).

Dopu avè riflessu nantu à ciò chì hè statu scrittu annantu à stu situ web, sentu chì duverebbe risponde, almenu per l'occasione di fà ancu più luce nantu à i prucessi dietro a scrittura quì. Pudete leghje l'articulu brevi scrittu annantu à questu situ in catholicplanet.com ccà. Citeraghju certi aspetti di questu, è poi risponderaghju à u turnu sottu.

 

RIVELAZIONE PRIVATA VS. MEDITAZIONE DI PREGHIERA

In l'articulu di Ron Conte, scrive:

Mark Mallet [sic] pretende d'avè ricevutu rivelazione privata. Ellu descrive sta rivendicazione privata rivendicata in vari modi: "A settimana scorsa, una parolla forte mi hè venuta" è "SENTU una parola forte per a Chjesa sta mattina in preghiera ... [ecc.]"

In effetti, in parechji di i mo scritti, aghju spartutu in u mo "ghjurnale cutidianu" in linea pinsamenti è parolle chì sò venuti à mè in preghera. U nostru teologu vole classificà prontamente questi cum'è "rivelazione privata". Quì, duvemu distingue trà "un prufeta" è u "carisma di prufezia" è ancu "rivelazione privata" vs lectio divina. Nunda in i mo scritti ùn dicu d'esse un vidente, visiunariu o prufeta. Ùn aghju mai sperimentatu un'apparizione nè sentitu audibilmente a voce di Diu. Com'è parechji di voi, però, aghju intesu chì u Signore parlava, à le volte in modu putente, per mezu di e Scritture, di a Liturgia l'Ore, per via di a cunversazione, di u Rusariu, è iè, in i segni di i tempi. In u mo casu, aghju sentutu chì u Signore mi chjamava per sparte publicamente sti penseri, ciò chì continuu à fà sottu a direzzione spirituale di un prete fidu è assai talentu (vede A mo testimunianza).

À u megliu, suppone, puderia esse operatu à volte sottu u carisma di prufezia. Spergu sì, perchè questu hè u patrimoniu di ogni credente battezzatu:

... i laici sò fatti participà à l'uffiziu sacerdotale, prufeticu è regale di Cristu; anu dunque, in a Chjesa è in u mondu, u so propiu incaricu in a missione di tuttu u Populu di Diu. - Catechisimu di a Chjesa Cattolica, n. 904

Sta missione hè quella chì Cristu aspetta di ogni credente batteziatu:

Cristu ... compie questu ufficiu prufeticu, micca solu da a ierarchia ... ma ancu da i laici. In cunsequenza, tramindui li stabilisce cum'è testimoni è li furnisce u sensu di a fede [sensus fidei] è a grazia di a parolla ... Insegnà per guidà l'altri à a fede hè u compitu di ogni predicatore è di ogni credente. - Catechisimu di a Chjesa Cattolica, n. 904

A chjave quì, però, hè chì ùn predichemu micca un novu Vangelu, ma u Vangelu chì avemu ricevutu da a Chjesa, è chì hè stata cunservata cù cura da u Spìritu Santu. In questu sensu, mi sò sforzatu cun diligenza degna di qualificà guasi tuttu ciò chì aghju scrittu cù dichjarazioni da u Catechisimu, i Santi Padri, i primi Padri, è à le volte appruvata a rivelazione privata. A mo "parolla" ùn significa nunda se ùn pò esse sustenuta da, o hè in cuntradizioni cù a Parolla palisata in a nostra Sacra Tradizione.

A rivelazione privata hè un aiutu per sta fede, è mostra a so credibilità precisamente da mi ritorna à a Rivelazione publica definitiva. —Cardinal Joseph Ratzinger (POPE BENEDICTO XVI), Cumentu Teologicu annantu à u Messaghju di Fatima

 

UNA CHJAMATA

Mi piacerebbe sparte un elementu persunale di a mo "missione". Dui anni fà, aghju avutu una sperienza putente in a cappella di u mo direttore spirituale. Pricava davanti à u Santissimu Sacramentu quandu di colpu aghju intesu internamente e parolle "Vi dò u ministeru di Ghjuvan Battista ". Quella hè stata seguita da una putente ondata chì attraversava u mo corpu per circa 10 minuti. A matina dopu, un omu si hè presentatu à a presbiteria è mi hà dumandatu. "Eccu", hà dettu, allungendu a manu, "Sentu chì u Signore vole chì ti dessi questu". Era una reliquia di prima classe di San Ghjohn u Battista. [1]cf. E Riliquie è u Messaghju

Qualchì settimana dopu, sò ghjuntu in una chjesa americana per dà una missione paruchjale. U prete m'hà salutatu è m'hà dettu: "Aghju qualcosa per voi". Hè vultatu è hà dettu ch'ellu sentia chì u Signore vulia chì l'avessi. Era un icona di Giovanni Battista.

Quandu Ghjesù avia da cumincià u so ministeru publicu, Ghjuvanni hà indicatu à Cristu è hà dettu: "Eccu, l'Agnellu di Diu". Sentu chì questu hè u core di a mo missione: puntà versu l'Agnellu di Diu, in particulare Ghjesù prisente trà noi in a Santa Eucaristia. A mo missione hè di portà ognunu di voi à l'Agnellu di Diu, u Sacru Cuore di Ghjesù, u Cuore di a Divina Misericordia. Iè, aghju un'altra storia da cuntà ... u mo scontru cù unu di i "missiavi" di a Divina Misericordia, ma forse hè per un'altra volta (dapoi chì st'articulu hè statu publicatu, sta storia hè avà inclusa ccà).

 

TRI GIORNI DI SCURITÀ

Diu manderà duie punizioni: una serà in forma di guerre, rivoluzioni è altri mali; hà da nasce in terra. L'altru serà mandatu da u Celu. Ci sarà nantu à a terra sana una intensa bughjura chì dura trè ghjorni è trè notte. Nunda ùn si pò vede, è l'aria serà carca di pesta chì rivindicarà principalmente, ma micca solu, i nemichi di a religione. Serà impussibule d'utilizà alcuna illuminazione artificiale durante questa bughjura, eccettu candele benedette. -Benedetta Anna Maria Taigi, d. 1837, Prufezzioni Publiche è Private À propositu di l'ultimi tempi, Fr. Benjamin Martin Sanchez, 1972, p. 47

Aghju publicatu più di 500 scritti nantu à stu situ web. Unu di elli hà trattatu i cosiddetti "trè ghjorni di bughjura". Aghju toccu brevemente questu sughjettu perchè ùn hè micca un avvenimentu identificatu specificamente da a Tradizione di a nostra Chjesa cum'è descritta in a visione, ma hè praticamente solu una questione di rivelazione privata. Tuttavia, parechji lettori anu dumandatu à propositu, è cusì, aghju trattatu u sughjettu (vede Trè Ghjorni di a bughjura). Facendu cusì, aghju scupertu chì ci hè di sicuru un precedente biblicu per un tale avvenimentu (Esodu 10: 22-23; cf. Sapi 17: 1-18: 4).

Pare a basa di l'affirmazione di Mr. Conte chì "l'idee" chì presentu nantu à "u sughjettu di l'escatologia sò piene d'errori è di falsità" hè nantu à a speculazione in quantu quannu questu avvenimentu pò accade (vede Una Carta Celeste.) Tuttavia, u nostru teologu hà mancatu tuttu u puntu: questu hè un rivelazione privata è micca una questione di fede è di moralità, ancu se pò esse accennata in a Scrittura apocalittica. Un paragone seria, diceremu, una prufezia di un terramotu maiò in u midwest americanu. E Scritture parlanu di terramoti massicci in i tempi di a fine, ma di puntà à un avvenimentu unicu rivelatu in a rivelazione privata ùn faria micca quella profezia specifica di u Midwest una parte di u depositu di a fede. Resta una rivelazione privata chì ùn deve micca esse disprezzu, cum'è San Paulu dice, ma pruvatu. Cusì, i Trè Ghjorni di Tenebre sò aperti à una mansa di parechje interpretazioni postu chì ùn hè micca in sè un articulu di fede.

A natura stessa di a prufezia richiede una speculazione è un discernimentu di preghiera. Hè perchè tali profezie ùn sò mai cumpletamente "pure" in quantu sò trasmesse per mezu di un vascellu umanu, in questu casu, a Beata Anna Maria Taigi. Papa Benedettu XVI spiega questu mutivu di prudenza quandu interpreta a rivelazione privata in u so cummentariu nantu à l'apparizioni di Fatima:

Tali visioni dunque ùn sò mai semplici "fotografie" di l'altru mondu, ma sò influenzate da e putenzialità è e limitazioni di u sughjettu chì percepisce. Questu pò esse dimustratu in tutte e grandi visioni di i santi ... Ma mancu duvianu esse pensati cum'è se per un mumentu u velu di l'altru mondu fussi tiratu in daretu, cù u celu apparsu in a so essenza pura, cum'è un ghjornu speremu di vede lu in a nostra unione definitiva cù Diu. Piuttostu e immagini sò, in un modu di parlà, una sintesi di l'impulsu chì vene da l'altu è di a capacità di riceve st'impulsu in i visionarii ... —Cardinal Joseph Ratzinger (POPE BENEDICTO XVI), Cumentu Teologicu annantu à u Messaghju di Fatima

Cusì, i Trè Ghjorni di Tenebre hè un avvenimentu chì, se accade mai, deve esse apertu à un scrutiniu attentu, ancu s'ellu hè venutu da un misticu assai santu è fidatu chì a so prufezia hà dimustratu chì hè precisa in u passatu.

 

A NATURA DI IT

Conte scrive:

Prima, Mark Mallet [sic] face l'errore di cunclude chì i Trè Ghjorni di Tenebre puderebbenu esse causati da una cometa, piuttostu ch'è d'esse un bughju cumpletamente sopranaturale. Cum'è spiegatu longu in a mo escatologia, hè impussibile chì questu avvenimentu, cum'è descrittu da i Santi è i mistici, sia diversu da u sopranaturale (è preternaturale). Mallet cita una quantità di Santi è di mistichi nantu à u tema di i Trè Ghjorni di Tenebre, ma poi tira avanti cunclusioni chì cuntradiscenu ste citazioni.

Ciò chì aghju scrittu:

Parechje sò e profezie, è ancu referenze in u libru di l'Apocalisse, chì parlanu di una cometa chì passa sia vicinu o impatta a terra. Hè pussibule chì un tale avvenimentu possi lampà a terra in un periudu di bughjura, coprendu a terra è l'atmosfera in un oceanu di polvera è di cennere.

L'idea di una cometa chì vene hè à tempu biblica è una prufezia tinuta da santi è mistichi. Aghju speculatu chì questa sia una causa "pussibile" di a bughjura -micca una causa definitiva, cum'è suggerisce Mr. Conte. In fatti, aghju citatu un misticu cattolicu chì pare discrive i Tre Ghjorni di Tenebre in termini spirituali è naturali:

Nuvole cù fulmini di focu è una timpesta di focu passeranu nantu à u mondu sanu è a punizione serà a più terribile mai cunnisciuta in a storia di l'umanità. Durerà 70 ore. I gattivi seranu schiacciati è eliminati. Parechji seranu persi perchè sò stati testardamente restati in i so peccati. Tandu senteranu a forza di a luce annantu à a bughjura. L'ore di bughjura sò vicine. —Sr. Elena Aiello (monaca stigmatista calabrese; d. 1961); I trè ghjorni di a bughjura, Albert J. Herbert, p. 26

A Scrittura stessa indica l'usu di a natura in a ghjustizia di Diu:

Quandu vi scuzzuleraghju, copriraghju u celu, è faraghju scure e so stelle; Copriraghju u sole cù una nuvola, è a luna ùn darà micca a so luce. Tutte e luci di u celu faraghju scuru nantu à voi, è metteraghju a bughjura nantu à a vostra terra, dice u Signore Diu. (Ez 32: 7-8)

Chì altru hè u "gemitu" di a creazione chì San Paulu discrivi altru chè l'elementi, forse l'universu stessu, chì risponde à u peccatu di l'umanità? Dunque, Ghjesù stessu discrive a vuluntà permissiva di Diu chì travaglia misteriosamente attraversu "grandi terramoti ... carestie è pesti" (Luke 21:11; vede ancu Rev 6: 12-13). A Scrittura hè piena di casi induve a natura hè un vasu di l'assistenza divina di Diu o di a ghjustizia divina.

A prufezia uriginale dice chì stu castigu serà "mandatu da u Celu". Chì vole dì què? U sgiò Conte pare avè pigliatu questu letteralmente finu à a so fine più lontana, chì ùn ci pudia esse una causa secondaria o chì cuntribuisca à a bughjura chì coincide cù l'elementu sopranaturale di sta prufezia: chì l'aria serà piena di peste - i dimònii, chì sò spiriti, micca ogetti fisichi. Ùn lascia micca a piazza per a pussibilità chì a cascata nucleare, a cennere vulcanica, o forse una cometa pudessinu fà assai per "scurisce u sole" è "rende a luna sangue rossa". A bughjura puderia esse di fattori puramente spirituali? Benintesa, perchè micca. Sentite liberi di speculare.

 

TIMING

Conte hà scrittu:

Siconda, sustene chì i Trè Ghjorni di Tenebre accadenu à u mumentu di u ritornu di Cristu, quandu l'Anticristu (vale à dì a Bestia) è u falsu prufeta sò ghjettati in Infernu. Ùn riesce à capisce unu di i cuncetti più basi in l'escatologia cattolica, chì a tribulazione hè divisa in duie parti; questu hè chjaru da a Sacra Scrittura, da e parolle di a Vergine Maria in La Salette, è ancu da i scritti di vari Santi è mistici.

Ùn ci hè assolutamente indocu in alcunu di i mo scritti induve suggeriu chì i Trè Ghjorni di Tenebre accadinu "à u mumentu di u ritornu di Cristu". L'assunzione di Mr. Conte tradisce u fattu ch'ellu ùn hà micca esaminatu attentamente i mo scritti chì trattanu di i "tempi di fine" cum'è capitu da i primi Padri di a Chjesa. Ellu face a falsa assunzione chì credu "tuttu accadrà per sta generazione attuale". Quelli chì seguitanu i mo scritti sanu chì aghju sempre avvertitu contr'à sta presunzione (vede Prospettiva Prufetica). Hè tentatore à questu puntu di abbandunà a mo risposta perchè l'affirmazioni di u sgiò Conte sò cusì pocu ricercate, e so cunclusioni sò cusì fora di cuntestu, chì puderia piglià pagine per rimarcà questu. Nondimenu, circaraghju di sbulicà brevemente a so cunfusione in quantu pò benefiziu almenu alcuni di i mo lettori.

Prima di andà avanti, vogliu dì chì trovu sta discussione di appressu per esse à pocu pressu quant'è dibattitu u culore di l'ochji di a Beata Vergine. Hè veramente impurtante? Innò Mi interessa ancu? Micca essatamente. L'affari vinaranu quand'elli venenu ...

Dittu chistu, aghju pusitatu i Trè Ghjorni di Tenebre in una cronulugia di l'eventi per una ragione: una cronulugia derivata da a capiscitura di l'ultimi ghjorni da parechji primi Padri di a Chjesa è scrittori ecclesiastici. Di sta cronulugia, aghju dettu in Una Carta Celeste, "Mi pare presuntuosa di suggerisce chì sta carta sia scrittu in petra è esattamente cumu serà ". Quandu preface i mo scritti nantu à eventi escatologichi in A Prova di Sette Anni, Scrivu:

Queste meditazioni sò u fruttu di a preghera in u mo propiu tentativu di capisce megliu l'insignamentu di a Chjesa chì u Corpu di Cristu seguiterà a so Testa attraversu a so propria passione o "prucessu finale", cum'è u Catechisimu a dice. Siccomu u libru di Revelazione tratta in parte di sta prova finale, aghju esploratu quì un pussìbbili interpretazione di l'Apocalisse di San Ghjuvanni longu à u mudellu di a Passione di Cristu. U lettore deve tene à mente chì questi sò e mo riflessioni persunali è micca una interpretazione definitiva di Revelazione, chì hè un libru cù parechji significati è dimensioni, micca u menu, unu escatologicu.

U sgiò Conte pare avè mancatu sti impurtanti qualificativi chì prevenenu u lettore di l'elementu di speculazione prisente.

U piazzamentu di i Trè Ghjorni di Tenebre hè statu ghjuntu culligendu a prufezia di a Beata Anna Maria cù e parolle auturitiche di parechji babbi di a Chjesa induve partenu un terrenu cumunu: chì a terra serà purificata da a gattivera nanzu an "era di a pace. " Ch'ella sia purificata esattamente cum'è a Beata Anna Maria suggerisce chì ferma una prufezia per discernimentu. In quantu à sta purificazione di a terra, aghju scrittu in u mo libru A Cunfusione Finale, quellu basatu annantu à l'insignamenti di i primi Padri di a Chjesa ...

Questu hè un ghjudiziu, micca di tutti, ma solu di i vivi nantu à a terra, chì culmina, secondu i mistichi, in trè ghjorni di bughjura. Vale à dì, ùn hè micca u Ghjudiziu Finale, ma un ghjudiziu chì purifica u mondu di ogni gattivezza è ristabilisce u Regnu à i fidanzati di Cristu, u restu lasciatu nantu à a terra. —P. 167

Di novu, da a visione di Anna Maria:

Tutti i nemichi di a Chjesa, cunnisciuti o scunnisciuti, periranu nantu à a terra sana durante quella bughjura universale, eccettu uni pochi chì Diu cunverterà prestu. -Prufezzioni Publiche è Private À propositu di l'ultimi tempi, Fr. Benjamin Martin Sanchez, 1972, p. 47

U Babbu di a Chjesa, San Ireneu di Lione (140-202 d.C.) hà scrittu:

Ma quandu l'Anticristu hà devastatu tutte e cose da stu mondu, regnarà durante trè anni è sei mesi, è si puserà in u tempiu di Gerusalemme; e poi u Signore vene da u Celu in i nubuli ... mandendu stu omu è quelli chì u seguitanu in u lavu di focu; ma purtendu per i ghjusti i tempi di u regnu, vale à dì u restu, u settimu ghjornu santificatu ... Eccu i tempi si tenenu in tempi di u regnu, vale à dì in u settimu ghjornu ... u veru sabatu di i ghjusti. - (140-202 AD); Avversu Haereses, Ireneu di Lione, V.33.3.4, I Babbi di a Chjesa, CIMA Publishing Co.

Questu accade "in i tempi di u regnu" o ciò chì l'altri Padri di a Chjesa chjamanu u "settimu ghjornu" prima di l'eternu "ottu ghjornu". U scrittore ecclesiasticu, Lactantius, accettatu cum'è parte di a voce di a Tradizione, suggerisce ancu una purificazione di a terra prima di u "ghjornu di riposu", o Era di a Pace:

Siccomu Diu, avendu finitu e so opere, si hè ripusatu u settimu ghjornu è u benedice, à a fine di u sei millesimu annu tutta a gattivezza deve esse abolita da a terra, è a ghjustizia regna per mille anni ... -Caecilius Firmianus Lactantius (250-317 après JC; écrivain ecclésiastique), L'Instituti Divini, Vol. 7

"È hà ripusatu u settimu ghjornu". Questu significa: quandu u so Figliolu venerà è distrughjerà u tempu di l'omu legale è ghjudicherà l'impiutu, è cambierà u sole è a luna è l'astri - tandu si riposerà veramente u Settimu ghjornu ... -Lettera di Bernabé, scrittu da un Babbu Apostolicu di u secondu seculu

Un accuratu paragone di a Lettera di Barnaba cù l'altri Padri di a Chjesa rivela chì u cambiamentu di u "sole è a luna è e stelle" ùn hè micca una riferenza, in stu casu, à u Novu Cielo è a Nova Terra, ma una alterazione di qualchì natura in natura:

U ghjornu di a grande macellazione, quandu e torre falanu, a luce di a luna serà cum'è quella di u sole è a luce di u sole serà sette volte più grande (cum'è a luce di sette ghjorni). U ghjornu chì u Signore attacca e ferite di u so pòpulu, guarì e brusgiature lasciate da i so colpi. (Is 30: 25-26)

U sole diventerà sette volte più luminosu ch'è avà. —Caecilius Firmianus Lactantius (250-317 d.C.; Père de l'église et écrivain ecclésiastique précoce), L'Instituti Divini

È cusì vedemu chì a prufezia di a Beata Anna puderia benissimu esse una description di ciò chì u Patre di a Chjesa hà dettu seculi prima. O micca.

 

A PRIMA RESURREZIONE

Una volta capitu perchè i Trè Ghjorni di l'Oscurità sò posti cum'è in i mo scritti, tuttu u restu cascherà in u so locu riguardu à l'altre critiche di Mr. Conte. Hè cusì, secondu e duie Scritture è a voce di i Padri di a Chjesa, una interpretazione di a prima risurrezzione hè chì si faci dopu à a terra hè stata purificata:

Dunque, u Figliolu di u Diu più altu è putente ... averà distruttu l'inghjustizia, è eseguitu u so grande ghjudiziu, è averà richiamatu à a vita i ghjusti, chì ... saranu ingagiati trà l'omi mille anni, è li guvernerà cù i più ghjusti. cumanda ... Ancu u principe di i diavuli, chì hè u cuncettore di tutti i mali, serà ligatu cù catene, è serà incarceratu durante i mille anni di a regula celeste ... Prima di a fine di i mille anni u diavulu serà liberatu di novu è serà riunite tutte e nazioni pagane per fà a guerra contr'à a cità santa ... "Allora l'ultima rabbia di Diu vene nantu à e nazioni, è li distruggerà cumpletamente" è u mondu scenderà in una grande conflagrazione. —Lactantius, scrittore ecclesiasticu di u IVu seculu, L'Instituti Divini, I Padri ante-Nicene, Vol 7, p. 211

Mr. Conte afferma chì ùn "capiscu micca chì a tribulazione sia divisa in duie parti, in dui periodi separati da seculi ..." Di novu, u nostru teologu hè saltatu à cunclusioni erronee, perchè hè precisamente ciò chì aghju scrittu in tuttu u mo situ web è u mo libru, basatu micca nantu à e mo conclusioni, ma nantu à ciò chì i Padri di a Chjesa anu dighjà dettu. A citazione sopra da Lattanziu descrive un'era di pace chì hè preceduta da una tribulazione quandu Diu "averà distruttu l'inghjustizia". L'Era hè dopu seguitata da una tribulazione finale, l'assemblea di e nazioni pagane (Gog è Magog), chì certi scrittori consideranu chì sò rappresentanti di l'ultimu "anticristu" dopu a Bestia è Falsu Prufeta, chì hè digià apparsu prima di l'Era di a Pace in quellu primu prucessu o tribulazione (vede Rev 19:20).

Puderemu daveru capace di interpretà e parolle: "U prete di Diu è di Cristu regnerà cun ellu mille anni; è quandu i mila anni seranu compii, Satanassu serà liberatu da a so prigiò; " perchè cusì significanu chì u regnu di i santi è a schiavitù di u diavulu cesseranu simultaneamente ... cusì à a fine anderanu fora chì ùn appartenenu micca à Cristu, ma à quellu ultimu Anticristu ...  —St. Agostinu, i Babbi Anti-Nicene Cità ​​di Diu, Libru XX, cap. 13, 19

Di novu, queste ùn sò micca dichjarazioni definitive, ma insegnamenti messi da a prima Chjesa chì tenenu un pesu considerevule. Duvemu tene à mente ciò chì a Chjesa hà dettu di recente in quantu à a pussibilità di un'epica di pace:

A Santa Sede ùn hà ancu fattu alcuna dichjarazione definitiva à stu riguardu. —Fr. Martino Penasa hà presentatu a dumanda di un "regnu millenariu" à u Cardinale Joseph Ratzinger (Papa Benedettu XVI), chì, à l'epica, era Prefettu di a Sacra Cungregazione per a Doctrina di a Fede. Il Segno del Soprannaturale, Udine, Italia, n. 30, p. 10, Ott. 1990

Dunque, mentre pudemu appoghju in modu sicuru in a direzzione di i Padri di a Chjesa versu un "ghjornu di riposu" in i limiti di u tempu, u linguaghju simbolicu di a Sacra Scrittura lascia parechje dumande in quantu à i tempi di a fine senza risolve. È hè per i disegni di Sapienza:

Hà tenutu sse cose piatte per pudè guardà, ognunu di noi pensendu ch'ellu venerà in i nostri ghjorni. S'ellu avia palisatu u tempu di a so venuta, a so venuta averia persu a so savore: ùn seria più un ogettu di brama per e nazioni è l'età in cui serà rivelata. Hà prumessu di vene, ma ùn hà micca dettu quandu vene, è cusì tutte e generazioni è età l'aspettanu cun fervore. —St. Ephrem, Cumentu di Diatessaron, p. 170, Liturgia di l'Ore, Vol I

 

ANTICRISTU?

Infine, Mr. Conte scrive chì sò statu cunduttu in a "falsa idea chì l'Anticristu hè dighjà in u mondu". (Insiste in i so scritti chì "l'Anticristu ùn pò micca esse pussibule in u mondu oghje.") Ancora una volta, ùn aghju micca fattu una tale rivendicazione in i mo scritti, ancu se aghju indicatu alcuni segni impurtanti di crescente illegalità in u mondu chì puteva esse un annunziu di l'approcciu di u "senza legge". San Paulu dice chì l'Anticristu o u "figliolu di a perdizione" ùn appareranu micca finchè ùn ci sia un'apostasia in terra (2 Tess 2: 3).

Ciò chì puderaghju dì nantu à questa materia paliscia in paragunà à l'opinione di unu cù una voce assai più grande di a mo propria in un documentu autorevule:

Quale hè chì ùn pò riesce à vede chì a sucietà hè in u mumentu attuale, più chè in qualsiasi età passata, chì soffre di una malattia terribile è prufonda chì, sviluppendu ogni ghjornu è manghjendu in i so esseri più impurtanti, a trama à a distruzzione? Capisci, Fratelli Venerabili, quale hè sta malatia—apostasía da Diu ... Quandu tuttu què hè cunsideratu ci hè una bona ragione per teme chì sta grande perversità ùn sia cum'è un antipastu, è forse u principiu di quelli mali chì sò riservati per l'ultimi ghjorni; è chì ci pò esse dighjà in u mondu u "Figliolu di a Perdizione" di quale parla l'Apostolu. —PAPA ST. PIUS X, E Supremi, Enciclica nantu à a Restaurazione di Tutte e Cose in Cristu, n. 3, 5; U 4 d'ottobre 1903

 

cunchiusioni

In un mondu induve a Chjesa hè nominalizata di più in più, è chì a necessità di unità trà i cristiani hè più imperativa ch'è mai, mi pare triste chì tali dibattiti abbianu bisognu trà noi. Micca chì i dibattiti sianu pessimi. Ma quandu si tratta di escatologia, mi pare più inutile chì fruttifere di dibattì tali cose quandu ci sò tante scunnisciute. U Libru di l'Apocalisse hè ancu chjamatu "L'Apocalipse". A parolla apucalipse significa "svelazione", una riferenza à a svelatura chì si face in un matrimoniu. Vale à dì chì stu misteriosu libru ùn serà micca cumpletamente svelatu finu à chì a Sposa sia cumpletamente svelata. Pruvà à capì tuttu hè un compitu guasgi impussibile. Diu a svelerà à noi nantu à una necessità di sapè basi, cusì, continuemu à guardà è pregà.

Mr. Conte hà scrittu: «U so pensamentu nantu à u tema di l'escatologia hè pienu d'ignuranza è d'errore. E so rivendicate "forte parole profetiche" ùn sò micca una fonte affidabile di informazioni nantu à u futuru ". Ié, u sgiò Conte hà assolutamente ragione annantu à questu puntu. U mo penseru stessu is pienu d'ignuranza; e mo "forte parole profetiche" sò micca una fonte affidabile di informazioni nantu à u futuru.

Hè per quessa chì continueraghju à cità i primi Padri di a Chjesa, i Papi, u Catechisimu, e Scritture è a rivelazione privata appruvata prima d'osà tirà alcuna conclusione nantu à dumane. [Dapoi a scrittura di st'articulu, aghju riassuntu e voci autoritarie sopra menzionate nantu à i "tempi di fine" chì sfida in effetti l'escatologia impoverita di altre voci forti chì trascuranu a totalità di a Tradizione è e rivelazioni appruvate. Vede Ripetendu i Tempi di fine.]

 

The Now Word hè un ministeru à tempu pienu chì
cuntinueghja cù u vostru sustegnu.
Vi benedica, è ti ringraziu. 

 

Per viaghjà cun Mark in lu Avà Parolla,
cliccate nantu à u banner sottu per abbunà.
U vostru email ùn serà micca spartutu cù nimu.

Print Friendly, PDF è Email

Footnotes

Posted in Home, UNA RISPOSTA.