Cunquistà a paura in i nostri tempi

 

Quintu Misteru Gioiosu: U Truvamentu in u Tempiu, da Michael D. O'Brien.

 

ULTIMU settimana, u Santu Babbu hà mandatu 29 preti appena urdinati in u mondu dumandendu li di "proclamà è testimone di gioia". Iè! Tutti duvemu cuntinuà à testimone di l'altri a gioia di cunnosce Ghjesù.

Ma parechji cristiani ùn sentenu mancu gioia, ancu menu testimone. In fattu, parechji sò pieni di stress, ansietà, paura è un sensu di abbandunamentu mentre u ritmu di a vita si accelera, u costu di a vita aumenta, è fighjanu i tituli di e notizie chì si sviluppanu intornu. "comu", Dumandanu certi," possu esse trionfu?

 

PARALIZZATA DA PAURA

Aghju principiatu una categuria propria chjamata "Paralizatu da a paura»In a barra laterale. A ragione hè chì, mentre ci sò segni di speranza in u mondu, a realtà ci dice chì ci hè una tempesta crescente di bughjura è di male, cù u fulminante di Persecuzione cuminciendu à torra. Cum'è evangelistu è babbu di ottu figlioli, anch'eiu devu trattà à le volte di i mo sentimenti chì a libertà di parolla è a vera moralità continuanu à sparisce. Ma cumu?

A prima cosa hè di realizà a gioia di a quale parlu ùn pò esse prodotta à volontà o evocata. Hè una pace è gioia chì vene da un altru regnu:

Pace lasciu cun voi; a mo pace ti dò. Micca cum'è u mondu dà, ti lu dò. Ùn lasciate micca chì i vostri cori sianu turbati o temuti. (Ghjuvanni 14:27)

Ùn possu più fabricà gioia è pace chè un battitu di core. U mo core pompa u sangue da solu. Tuttavia, eiu sceglite di smette di respirà, di smette di manghjà, o tragicamente, di lancià mi da una scogliera, è u mo core cumincierà à falle, è ancu à fiascà.

Ci hè trè cose chì duvemu fà per chì u nostru core spirituale sia capace di pompà a pace è a gioia soprannaturale in a nostra vita - grazie chì ponu suppurtà ancu in e più grandi timpeste.

 

PRAIER

A preghera hè u nostru soffiu. Se smettu di pregà, smettu di respirà, è u mo core spirituale cummencia à more.

A preghera hè a vita di u core novu. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 2697

Avete mai persu u vostru fiatu, o sentite chì u vostru core saltava un colpu? U sintimu hè di panicu immediata è di paura. U cristianu chì ùn prega hè quellu chì hè sottumessu à a paura. I so penseri sò fissati à u mondu piuttostu chè à e cose sopra, à u tangibile piuttostu chè u sopranaturale. Invece di circà u regnu, cumencia à circà u materiale - quelle cose chì producenu pace è gioia temporale è falsa (hè primurosu di circalli, poi ansiosu di perde li una volta ch'elli sò in u so pussessu).

U core ubbidiente hè cunnessu à a Vigna, chì hè Cristu. Attraversu a preghera, a linfa di u Spìritu Santu cumencia à scorre, è eiu, u ramu, cumincu à sperimentà u fruttu di a pace è di a gioia chì Cristu solu dà.

Quellu chì ferma in mè è eiu in ellu darà assai frutti, perchè senza mè ùn pudete fà nunda. (Ghjuvanni 15: 5)

Una cundizione per riceve queste grazie in preghiera, tuttavia, hè l'umiltà è a fiducia. Perchè u Regnu di Diu hè datu solu à i "figlioli": quelli chì si rendenu à Diu in e so prove è debbulezze, fidendu in a so misericordia è dipende interamente da u mumentu di e so soluzioni.

 

VITA SACRAMENTALE: "PANU DI I FORTI"

Un'altra manera in cui u core spirituale principia à fiascà hè di ùn "manghjà" - tagliandosi da u Sacramentu di a Santa Eucaristia, o da ùn preparassi currettamente per riceve u Corpu è u Sangue di u Signore.

Dopu avè ricevutu a Santa Cummunione cù u core divisu, Ghjesù disse à Santa Faustina:

... se ci hè qualchissia altru in un core cusì, ùn possu sopportallu è lasciu prestu quellu core, pigliendu cun mè tutti i doni è e grazie chì aghju preparatu per l'anima. È l'ànima ùn s'adduna mancu di a mo andatura. Dopu qualchì tempu, u vacu interiore è a scuntentezza ghjunghjeranu à l'attenzione di [l'anima]. -Diariu di Santa Faustina, n. 1638

U to core hè cum'è una conca. Se vi avvicinate à l'Eucaristia cù u vostru core rivultatu, apertu è prontu à riceve, Ghjesù a riempirà di molte grazie. Ma sì ùn credite micca ch'ellu sia quì o siate primurosi d'altre cose, hè cum'è u to core sia à capu in ghjò ... è tutte e benedizioni ch'ellu t'averebbe fattu scendere da u core cum'è l'acqua da una ciotola à u capu.

Inoltre, se un'anima hè immersa in u peccatu seriu è senza perdona, l'effetti di riceve à Ghjesù in questu statu ponu esse più devastanti cà solu a perdita di pace:

Una persona deve esaminà sè stessu, è cusì manghja u pane è beie a tazza. Per quellu chì manghja è beie senza discernisce u corpu, manghja è beie ghjudiziu annantu à sè stessu. Hè per quessa chì parechji trà voi sò malati è infirmi, è un numeru considerableu morenu. (1 Cor 11:27)

Esaminà si significa ancu pardunà à quelli chì ci anu feritu. Sì ùn pardunate micca l'altri, dice Ghjesù, mancu vi serà pardunatu (Matt 6:15).

Parechji sò i cattolici chì cunnoscu chì ponu testimunià di a pace incredibile chì riempie e so anime dopu avè ricevutu a Santa Eucaristia, o passatu un tempu cun Ghjesù in Adorazione. Hè per quessa anime cume a Serva di Diu, Catherine Doherty, chì diceria: "Campu da Messa in Messa!"

A Santa Cummunione mi assicura chì vinceraghju a vittoria; è cusì hè. Aghju paura di u ghjornu chì ùn riceve micca a Santa Comunione. Stu Pane di u Forte mi dà tutta a forza chì mi serve per purtà in opera a mo missione è u curaghju di fà tuttu ciò chì u Signore mi dumanda. U curaghju è a forza chì sò in mè ùn sò micca di mè, ma di Quellu chì stà in mè - hè l'Eucaristia. -Diariu di Santa Faustina, n. 91 (verificà 1037)

 

FELICE L'OMU

Felice l'omu chì a cuscenza ùn li rimpruverà, chì ùn hà micca persu a speranza. - Siraccu 14: 2

U peccatu hè simile à induce un attaccu di core spirituale. U peccatu murtale hè cum'è saltà da una scogliera, purtendu a morte à a vita spirituale.

Aghju scrittu in altrò circa l'incredibili grazie chì Diu ci dà in Confessione sacramentale. Hè l'abbracciu è u basgiu di u Babbu à u figliolu prodigale o a figliola chì volta à ellu. Frequent A cunfessione hè un antidotu per a paura, perchè "a paura hà da fà cù a punizione" (1 Gv 4). U Papa Ghjuvan Paulu II è San Pio anu cunsigliatu Ghjenuva cunfessioni

Ghjesù hè esigente perchè vole a nostra felicità. —PAPA GIOVANNI PAULU II

 

À I SCRUPULOSI  

Una parolla d'incuragimentu à quelli chì luttanu cun scrupulosità: Confessione frequente ùn deve micca esse pensata cum'è a necessità di esse perfetta in ogni mumentu. Pudete esse veramente perfettu? Puderanu micca esse perfettu finu à chì site in Celu, è solu Diu vi pò fà cusì. Piuttostu, u Sacramentu di a R ecunciliazione hè datu per guarì e ferite di u peccatu è aiutavvi crescenu in perfetta. Sì amatu, ancu quandu site piccatu! Ma perchè Ellu vi ama, ellu vole aiutà à cunquistà è distrugge u putere di u peccatu in a vostra vita. 

Ùn lasciate micca chì a vostra imperfezione sia una causa di scuragimentu. Piuttostu, hè una occasione di diventà sempre più chjucu, di più in più cum'è un zitellu dipendente da Diu: "beati i poveri". A Scrittura dice ch'ellu ùn esalta micca u perfettu, ma l'umili. Inoltre, questi peccati veniali cù i quali battete ùn vi separanu micca di Cristu. 

U peccatu veniale ùn priva micca u peccatore di grazia santificante, di amicizia cù Diu, di carità, è dunque di felicità eterna. -Catechismu di a chiesa cattolica, n. 1863

Havi fiducia allora in u so amore, è a gioia interiore è a pace saranu vostri senza avè da currere versu u cunfessiunale ogni volta chì fate un peccatu veniale (vede n. 1458 in u Catechisimu.) Hè più feritu da a vostra mancanza di fiducia in a so misericordia cà da a vostra debulezza. Hè per questa accettazione sia di a vostra fragilità e A so misericordia chì produce un tistimunianza. È hè per via di a parolla di a vostra testimunianza chì Satanassu hè cunquistatu (vede Rev 12: 11).

 

VERA RIPENTENZA 

Felice l'omu chì a cuscenza ùn l'accusa micca. Per u credente in u Novu Testamentu, sta felicità ùn mi appartene necessariamente solu perchè ùn aghju trovu nisun peccatu in a mo coscienza. Piuttostu, significa chì quandu facciu peccatu, possu avè cunfidenza chì Ghjesù ùn mi cundanna (Ghjuvanni 3:17; 8:11), è chì per ellu, possu esse perdonatu è ricumencia.

Questu ùn significa micca chì avemu una licenza per continuà à peccà! A vera felicità si trova in penitenza chì significa micca solu cunfessà u peccatu, ma fà tuttu ciò chì Cristu ci hà urdinatu di fà. 

Figlioli, amemu in fatti è verità è ùn parlemu micca solu di questu. Questu hè u nostru modu di sapè chì simu impegnati in a verità è simu in pace davanti ad ellu ... (1 Gv 3: 18-19)

Ié, a vuluntà di Diu hè u nostru cibu, u duvere di u mumentu a nostra pace. Vulete esse felice?

Se tenete i mo cumandamenti, resterete in u mo amore ... A vi aghju dettu per chì a mo gioia sia in voi è a vostra gioia sia cumpleta. (Ghjuvanni 15: 10-11)

L'omu ùn pò micca ghjunghje à quella vera felicità per a quale brama cù tutta a forza di u so spiritu, à menu ch'ellu ùn guardi e leggi chì Diu Altissimu hà incisu in a so natura. —POPULU PAUL VI, Humanae Vitae, Enciclica, n. 31; 25 lugliu, 1968

 

A VENUTE ESPLOSIONE DI GIOIA

U fruttu di u Spìritu Santu hè "amore, gioia, pace ..." (Gal 5: 22). In u Venendu e Penticoste, per quelle anime chì stanu aspittendu cun Maria in a sala superiore di preghiera è di pentimentu, ci seranu una splusione di grazia in e so anime. Per quelli chì anu paura di a persecuzione è di e prove chì venenu chì parenu imminenti, sò sicuru chì ste paure si scioglinu in u focu di u Spìritu Santu. Quelli chì preparanu a so anima oghji in a preghiera, i Sacramenti, è l'atti d'amore, sperimenteranu una multiplicazione di e grazie ch'elli ricevenu dighjà. A gioia, l'amore, a pace è a putenza chì Diu verserà in i so cori vincerà più chè i so nemici.

Induve Cristu hè predicatu cù a putenza di u Spìritu Santu è Hè accettatu cun un'anima aperta, a sucietà, ancu s'ella hè piena di prublemi, diventa una "cità di gioia". —PATTIVA BENEDICTO XVI, Omelia durante l'urdinazione di 29 preti; Cità ​​di u Vaticanu, u 29 d'aprile di u 2008; Agenzia di Notizie ZENIT

A speranza ùn delude micca, perchè l'amore di Diu hè statu spartu in i nostri cori per mezu di u Spìritu Santu chì ci hè statu datu. (Rom 5: 5)

Quandu l'amore hà cacciatu interamente a paura, è a paura hè stata trasfurmata in amore, allora l'unità chì ci hà purtatu u nostru Salvatore sarà pienamente realizzata ... —St. Grigoriu di Nisa, vescu, Omelia nantu à a Canzona di i Canti; Liturgia di l'ore, Vol II, pag. 957

 

Publicatu per a prima volta l'7 di Maghju, 2008

 

LETTURA IN LÀ:

Print Friendly, PDF è Email
Posted in Home, PARALIZZATA DA PAURA e nella , , .

Comments sò chjusi.