Pace In Presenza, Micca Assenza

 

OCCHI pare da l'arechje di u mondu u gridu cullettivu chì sentu da u Corpu di Cristu, un gridu chì ghjunghje à i Celi: "Babbu, s'ella hè pussibile toglie mi sta cuppa!»E lettere chì riceve parlanu di una tremenda tensione familiale è finanziaria, perdita di sicurezza, è preoccupazione crescente per quessa A timpesta perfetta chì hè emergutu à l'orizonte. Ma cum'è u mo direttore spirituale dice spessu, simu in "campu di avvicinamentu", furmendu per stu presente è per vene "cunfrontu finale»Chì a Chjesa face, cum’ellu a dicia Ghjuvan Paulu II. Ciò chì pare esse cuntradizioni, difficoltà senza fine, è ancu un sensu di abbandunamentu hè u Spiritu di Ghjesù chì travaglia cù a manu ferma di a Madre di Diu, furmendu e so truppe è preparalli per a battaglia di l'età. Cumu si dice in quellu preziosu libru di Sirach:

U mo figliolu, quandu venite à serve u Signore, preparatevi per e prove. Esse sinceru di core è fermu, indisturbatu in tempu di avversità. Appiccicate à ellu, ùn abbandunate micca; cusì serà grande u vostru avvene. Accetta tuttu ciò chì ti tocca, in a sfracicatura di a disgrazia sia pacienza; perchè in u focu l'oru hè pruvatu, è omi degni in u crucible di umiliazione. (Sirach 2: 1-5)

 

VULEU PACE

Mi sò trovu à gridà pocu fà per a pace. Sembra ultimamente chì ùn ci hè mancu un fiatu trà a prossima tentazione, trà a prossima crisa minore o maiò, a prossima opportunità di "soffre". Dopu aghju intesu u mo cunfessore dì: "A pace hè in presenza di Cristu ..." À quellu mumentu, ùn era più u prete chì parlava, ma Ghjesù in ellu. Aghju intesu in u mo core e parolle,

A pace ùn hè micca l'assenza di cunflittu, ma in a Presenza di Diu.

Quandu Ghjesù era statu crucifissu, era u Principe di a Pace culà nantu à a Croce-Pace incarnata inchjudata à u legnu. È cusì ghjunse a tentazione briunata da i passanti, "Sì sì veramente u Figliolu di Diu, poi falate da a vostra croce!" Ié, ci sò tante altre cose chì pudete fà senza sta sofferenza .... si puderia fà assai di più sè ùn avessi micca a croce ... senza tutta sta viulenza, pensate à e pussibilità! Eppo vene l'Accusatore: "Sì sì veramente un cristianu è una persona santa, ùn soffri micca cusì: a vostra suffrenza hè u risultatu di a vostra peccatu, hè a punizione di Diu ". È prima di sapè, u vostru focus ùn hè più nantu a presenza di Diu, ma nantu à i chiodi, e spine, a lancia è l'isopo amaru di l'inghjustizia alzatu à e to labre.

Questa hè a tentazione quì: per fighjà nantu à a sofferenza, è micca nantu à a presenza di Diu chì hà prumessu ch'ellu ùn ti lascerà mai nè ti testerà al di là di e tue capacità. Perchè equiparemu a sofferenza à l'abbandonu? "Diu m'hà abbandunatu", dicemu. Infatti, Madre Teresa gridò,

U postu di Diu in a mo anima hè viotu. Ùn ci hè Diu in mè. Quandu u dulore di a brama hè cusì grande - I solu bramu è bramu di Diu ... è allora hè chì sentu ch'ellu ùn mi vole micca - Ùn ci hè micca - Diu ùn mi vole.  - Mamma Teresa, Veni Da A mo Luce, Brian Kolodiejchuk, MC; pag. 2

Ancu Ghjesù gridò:

U mo Diu, u mo Diu, perchè m'hai abbandunatu? (Marcu 15:34)

Ma u nostru Signore hà dettu:In e to mani cummandu u mo spiritu.»Cumu puderia dì si u Babbu ùn riceve u so Spìritu in e so mani amare? Ghjesù hà focalizatu quellu momentu annantu a presenza di u so Babbu, ancu se a bughjura di u peccatu di u mondu era nantu ad ellu. Ghjesù passò à a Risurrezzione pricisamenti rifiutendu a tentazione di scappà da a so suffrenza, è abbandunendusi in quellu mumentu à a vulintà di Diu, rendendusi in manu à u Babbu. Cusì dinù, ùn avemu micca vistu à Madre Teresa abbandunà a so abitudine è abbraccià l'ateisimu. Piuttostu, hà resu tuttu à Diu, per fà a so vulintà - una semente di mustarda di fede chì hà mossu muntagne incredibili. A Risurrezzione hà versatu da a so anima quandu, da a so perspettiva, hè stata senza vita in a tomba di i so sensi.

 

STANDU SUR A CROCE

Parechji sò i passanti chì si sò alzati oghje per briunà in l'arechja: "Pigliate l'affari in e vostre mani!" "Ùn aspittà micca à Diu - sia proattivu!" "Falate da a vostra croce!»Parechji sò i falsi prufeti chì rimpiazzerianu a verità centrale di u Vangelu cù cunfortu, tecnulugia, cusmetichi, chirurgie, pocioni, microchip ... tuttu ciò ch'elli anu cunvucatu per eliminà a suffrenza è allargà a vostra vita. Hè una bona cosa, a necessariu cosa da travaglià per finisce a sofferenza di l'inghjustizia induve sò e terribili artigli chì anu pigliatu. Ma finu à chì u focu ripiechji u Novu Celu è a Nova Terra, a suffrenza ferma cum'è un crucibleu per schiaccià a ribellione in i nostri cori è raffinarci à l'imaghjina di Cristu. Ghjesù ùn hà micca sceltu a suffrenza cum'è strada per u Celu. Diu hà digià fattu a so scelta quandu hà creatu u Giardinu di l'Eden. Innò, a suffrenza era una scelta umana, a cunsequenza di u peccatu uriginale. È cusì u Signore, travagliendu in i cunfini dilicati di a libertà umana è di u liberu arbitriu, hà trasfurmatu a nostra "scelta" in una strada. Quella strada hè a Via di a Croce.

... u regnu di i celi soffre di viulenza, è i viulenti a piglianu per forza. (Matt 11:12)

Vale à dì chì ùn entreremu micca in unione cù Diu senza caccià u vechju sè è e so pratiche, senza fà battaglia contr'à a carne, e so passioni, è e tentazioni chì ci volanu da u mondu è da l'angeli caduti ... senza beie da u listessu calice chì era tenutu à e labbre di Cristu in u Giardinu di Getsemani.

Hè necessariu per noi di passà parechje difficultà per entra in u regnu di Diu. (Atti 14:22)

Hè un chjassu strettu, micca largu è faciule. È dunque duvemu risiste à sta tentazione di falà da a croce - qualunque sia. È a dicu perchè hè tuttu parente. Ùn ponderate micca e vostre suffrenze contr'à l'altri. Se un hangnail vi tenta di perde ogni pazienza, carità, è a capacità di realizà a vuluntà di Diu, hè una croce seria! In listessu modu, cù situazioni finanziarie, relazioni testate, è tuttu ciò chì provoca ansietà, sò permessi da a vulintà di Diu, ancu "cuncepiti" si puderia dì, per fà purificazione in e nostre anime è permettenu di unisce e nostre sofferenze à Cristu per u bene altri.

 

PACE ... U GIOIELLU OCULTU

È cusì, a pace ùn hè micca l'assenza di croci; a vera pace si trova in presenza di Diu, a vuluntà di Diu, chì sò cunghjuntate. Quandu truverete a vuluntà di Diu, truverete a so presenza, perchè hè in ogni locu chì u so pianu si sviluppa (cumu si pò mette questu in parolle?) Ancu quandu a nostra suffrenza hè u risultatu di u nostru peccatu, pudemu vultà à Diu è dì: " O Signore, aghju fattu a mo croce oghje. " È Dicerà: "Iè, u mo figliolu. Ma ti pardonu. È avà, uniscu a to croce à a Mina, è a suffrenza chì avà suppurtate hè santificata è serà risuscitata per travaglià versu u bè (Rum 8:28) ".

Cusì à mezu à e vostre suffrenze oghje quandu gridate: "Signore, caccia mi sta cuppa ...", girate i vostri ochji versu a Sua Presenza - chì ùn ti lascerà mai - è dì: "... ma micca a mo vulintà ma a toia sia fattu ". In questu mumentu vene a grazia è a forza chì averete bisognu, quella pace chì supera ogni intelligenza. A Scrittura dice:

Diu hè fidu è ùn lasciarà micca esse pruvatu fora di a vostra forza; ma cù u prucessu darà ancu una via d'uscita, affinchì siate capaci di suppurtà. (1 Cor 10:13)

San Paulu ùn dice micca chì Diu hà da caccià a prova, ma ci dà a grazia ceppu it. Credi què? Eccu induve a gomma incontra a strada, induve a vostra fede hè o fantasia o vera. A grazia ch'ellu invierà venerà, à a so radice, cum'è pace. Ùn pò micca caccià i chiodi da e vostre mani nè e spine da a vostra mente; ùn pò micca trattene a frusta o pruteghje vi da u sputicu ... innò, quessi fermanu per purtavvi à una nova risurrezzione, una nova risurrezzione di Cristu in voi. Piuttostu, hè una pace chì nasce da quellu mumentu amuri. Perchè quandu vi rendite à a vuluntà di Diu, cusì difficiule, cusì duru, cusì cumbugliu, cusì cumpletamente è apparentemente ingiustu ... hè un attu d'amore chì scossa u celu è face chì l'angeli inchinu u capu. Da quellu attu d'amore nasce quellu di paci- chì sò l'ale di l'amore-chì vi permette di "suppurtà tutte e cose, crede tutte e cose, sperà tutte e cose, è suppurtà tutte e cose"(1 Cor 13: 7). 

A pace ùn hè micca falata da a Croce, ma invece, hà spartu e so bracce cum'è ale nantu à u mondu, è in u so fiat, hà fattu falà u Regnu di Diu nantu à u core di l'omi. Andate è fate listessu. Allargate e vostre bracce oghje nantu à a vostra croce per chì u Spìritu di Ghjesù pudessi attraversà voi, purtendu u Regnu di Diu in u core di quelli omi è donne in mezu à voi cusì disperati per un segnu d'amore è di fedeltà è di verità.

Fiducia in Diu è ellu vi aiuterà; rettilate e vostre vie è sperate in ellu. Voi chì temite u Signore, aspettate a so misericòrdia, ùn vultate micca per ùn falà. Voi chì temite u Signore, fidate di ellu, è a vostra ricumpensa ùn serà micca persa. Voi chì timite u SIGNORE, sperate in cose belle, in gioia è misericordia durevule. (Sirach 2: 6-9)

 

 

Print Friendly, PDF è Email
Posted in Home, SPIRITUALITÀ e nella , , , , , , , .

Comments sò chjusi.